marþi, 19 martie, 2024

Special Arad Logo

    Cultura județului Arad în vremea lui Dorel Sinaci. 12 proiecte pe 2016: 3 tâmpite, 3 utopice, 3 imposibile și 3 ilegale! (Vezi proiectul integral)

    de Lucian Valeriu | 12 ianuarie 2016, 12:28 PM | Administraţie

    20

    Așadar, cărțile au fost făcute: deși nu a fost, nicidecum, dorul nostru și aproape dorul nimănui n-a fost, îl avem pe Doru Sinaci manager la Centrul Cultural Județean Arad (CCJA) – o instituție care, după umila noastră părere, va intra într-un con de umbră în următorii ani și se va stinge… încetul cu încetul și tot mai puțin băgată în seamă, nu peste mulți ani dispărând prin aglutinare cu alte structuri administrative, hiper-politizându-se și migrând la „Inutile”.
    Înființat prin HCJA nr. 76/21.09.2001, având statutul de instituţie subordonată Consiliului Județean Arad, cel care „a pus bazele” fiind diplomatul Marius Lazurca, CCJA a numărat, totuși, în cei 15 ani de activitate, mult mai puține scandaluri decât realizări. Noi fiind, nu-i așa?, „soldații ninja” care am dat-o jos pe Ana Maria Dragoș din fotoliul de manager pe care l-a ocupat timp de 8 ani, nu prea putem fi suspectați de partipris dacă zicem că o medie de 85 de proiecte pe an (în ultimii 3, cel puțin) este chiar demn de respect. Unul la 4 zile e mult și pentru o administrație de oraș. Iar dacă avem în vedere propriile exprimări ierarhico-metaforice ale lui Doru Sinaci cum că „mă simțeam în umbra ei precum o coajă de copac față de copac”, ne veți înțelege că am ales să folosim în acest articol un ton… nu foarte sobru și academic.
    Ei bine, Dorel Sinaci, în cadrul pseudoconcursului la care a participat de unul singur, în cadrul proiectului chinuit pe care a fost obligat, totuși, să-l depună pe principiul „nu putem chiar să numim un manager fără a-l pune să dea măcar un copy&paste”, a reușit „performanța” de a combina propria sa minte cu calculatorul instituției (și ăla, stăpânit precar) pentru anul în curs, 2016, 12 proiecte: 3 tâmpite, 3 utopice, 3 imposibile și 3 ilegale!
    N-a stat nimeni, pe pariu, nici măcar să îi citească „Proiectul de management privind dezvoltarea şi evoluţia Centrului Cultural Judeţean Arad în perioada 01.01.2016 – 31.12.2018”, așa că, să i-l citim și să i-l purecăm noi puțin, cum credem că fiecare cititor de presă și spectator al politicii administrației contemporane cu el ar trebui să o facă. Mai ales că am făcut rost de document mai greu decât s-a urcat Zsolt Torok pe Everest…
    Sub analiza noastră critică, marcată de o linie continuă, puteți citi integral proiectul lui Sinaci, așa cum l-am primit pe e-mailul redacției din partea CJA, revizuit și adăugit, totuși, pe parcursul unei luni întregi, conform surselor noastre din interiorul sistemului informatic al unor instituții.

    Așadar, Dorel Ionel Sinaci va avea de împărțit, nu-i așa?… un buget de 1 milion și jumătate de Euro pe an,

    asta în condițiile în care el nu a împărțit niciodată nimic, având competența organizatorică pe care care poate s-o aibă un ziarist mediocru, specializat pe „editoriale culturale” de conjunctură politică favorabilă publicațiilor pentru care lucra – adică aproximativ zero. Dintr-un ziarist manipulat și obedient, așadar, pus „adjunct de paie” la CCJA („cel mai slab angajat al instituției” – spun despre el… câți mai au curajul să spună ceva pe-acolo), cu o fișă a postului „albă” care nu numai că îl lăsa să nu facă nimic, dar îl și obliga la inactivitate, mereu absent, Sinaci a ajuns să împartă un milion și jumătate de Euro pe an după cum urmează:

    Iată-i ideile (prima parte a Proiectului (85%) fiind copy-paste de pe proiectele anterioare, la care el, cum ziceam, a fost „mână moartă”):

    1. „Sebiş – Cetate Culturală a Judeţului Arad (ian.-iun. 2016)”. Citește: „Precampanie electorală la Gheorghe Feieș… bani mulți vărsați pe niște criterii care numai cu cultura n-au treabă… în rest satisfac interese de grup. Cum îți sună, ție, cititor de presă în 2015, caseta asta?
      „Prin declararea oraşului Sebiş ca Cetate Culturală a Judeţului Arad pe o perioadă de 6 luni, CCJA va organiza – în colaborare cu instituţiile culturale profesioniste din Arad (TCIS, Filarmonica, Complex Muzeal, Bibl. Jud.) o serie de manifestări cultural-artistice de înaltă calitate, care să satisfacă interesele publicului urban sebişan. De asemenea, se vor efectua cercetări ştiinţifice în teren şi cursuri metodico-practice pentru susţinerea artei de amatori din localitate, inclusiv oportunitatea deschiderii de secţii ale Şcolii Populare de Arte.”

    2. „Sântana-Cetate Culturală a Judeţului Arad (iul.-dec. 2016)” – pentru ca demersul să aibă continuitate și „să îmbunătățim procedeul de sifonare”, pesemne…

    3. „Conferinţe culturale – întâlniri cu personalităţi – Andrei Pleşu – despre tăcerea vinovată a intelectualilor; Acţiunea va fi prezentată live, în Arad (Sala TCIS ex.), dar va fi şi filmată şi redată de mai multe ori pe posturile TV locale, pe portalurile de ştiri şi pe site-ul CCJA, astfel încât să fie accesibilă cât mai multor arădeni. Cu o lună înainte de desfăşurarea ei se vor colecta întrebări, posibile intervenţii etc.” Obiecții: Andrei Pleșu nu vine la Arad. S-a mai încercat aducerea sa în orașul nostru, s-au făcut și intervenții la nivel de Edward Luttwak… Pleșu nu vine din simplul motiv că e greu deplasabil și Aradul nu are aeroport… de abia l-au convins să vină cu Liiceanu la Timișoara. Și cu atât mai puțin vine dacă-l cheamă Falcă sau Sinaci.

    4. „Conferinţe culturale – întâlniri cu personalităţi Prof.univ.dr. Mihai Săsăujan, arhim.-vicar Teofan Mada, prof.univ.dr. Mircea Păcuraru (ex.) – Creştini şi musulmani în Europa; Conferinţă pe teme religioase şi multiculturale, desfăşurată cu public, care să problematizeze, dar să ofere şi răspunsuri la probleme curente. La fel ca şi întâlnirea cu Andrei Pleşu, va fi filmată şi mediatizată pe termen rezonabil, pentru creşterea accesibilităţii.” Așa… și unde e proiectul? Ce e mare lucru să-i chemi pe oamenii ăștia să vorbească despre ce scriu și gândesc ei în fiecare zi. Ar face-o și la invitația unor școli sau hoteluri. Nu trebuie să fii Centru Cultural Județean pentru asta.

    5. „Producţii editoriale – Discursurile parlamentare ale lui Ştefan Cicio Pop – Volum de studii deosebit de necesar pentru istoriografia arădeană şi naţională, care vine să pregătească Sărbătorirea Centenarului Marii Uniri. Toate producţiile editoriale apărute cu sprijinul CCJA vor conţine, în prealabil, acordul autorului (autorilor) pentru postarea on line a cărţii pe site-ul CCJA.” Un banal proiect de editură privată, la urma urmei… chiar o rețetă de succes pentru chioșcuri și librării, dacă ar fi mediatizată cu cap. Editurile cu acoperire regională au 2-3 proiecte de acest gen.

    6. „Producţii editoriale – Cărţile fundamentale ale Aradului – Biblioteca on line – Volume de studii şi de memorii, scrise de autori arădeni, vor fi scanate şi postate pe site-ul CCJA şi/sau a Bibliotecii Judeţene Arad, la dispoziţia cercetătorilor, studenţilor, elevilor şi publicului amator de istorie locală din toată lumea. Ex: „Românii din Câmpia Aradului de acum două veacuri” – Gheorghe Ciuhandu, „Cartea de Aur…”, 8 vol. Autor: T.V. Păcăţeanu, „Zile trăite”, Roman Ciorogariu etc.” Respectiv ceva ce Biblioteca Județeană face zilnic – fără să-i zică la asta „proiect” – adică dă un telefon la Bibliotecă și-l roagă pe Papa Didi să-i trimită un stick cu textele gata paginate. Adică ce face un blogger pasionat pe gratis, mulțumindu-se că a atras 100 de cititori pe nișa sa.

    7. „Producţii editoriale – Monografiile Aradului – Vor fi elaborate Monografiile de localitate care lipsesc (Ineu, Lipova, Şiria, Sebiş etc. şi vor fi postate pe site-ul CJA şi CCJA, pe harta interactivă exific Judeţean, Consiliul cultural-ştiinţific) se va încheia un protocol cu IŞJ în vederea predării istoriei locale la cursurile opţionale.” Obiecții: este ilegal să finanțezi monografii de comune și orașe din bani „centrali”, în condițiile în care consiliile locale ale acestora sunt îndrituite să aloce banii comunității pentru asta. Predarea istoriei locale în școli este o idee furată de la societatea civilă – dar fiind pozitivă, ne-ar plăcea să vedem cum anume se va implementa. De ce prin CCJA? – e un mister pentru noi.

    8. „Casa Verde – Parcul de Sculptură Monumentală Căsoaia – Recuperarea patrimonială şi punerea în valoare a Parcului de Sculptură Monumentală Căsoaia. Parteneri: Galeriile Turnul de Apă, prof. Horia Truţă, pentru recuperarea efectivă a grupurilor statuare şi monumentale şi Grădina Botanică Universitară Macea, pentru refacerea zestrei dendrologice.” Proiectul ar fi OK dacă ar fi posibil. Nu e – pentru că zona cu sculpturi din perioada comunistă la care face Sinaci referire e terenul privat al Primăriei Târnova, iar aceasta deja a repartizat locuri de casă pentru tinerii din zonă. S-a mai încercat și nu s-a reușit.

    9. „Casa Verde – Satul Dacic – Punerea bazelor unui sat dacic, lângă Tabăra Căsoaia, astfel încât grupurile de elevi şi studenţi să vină să găzduiască în Satul dacic, îmbrăcaţi în haine dacice, să mănânce mâncare dacică, să deprindă obiceiuri dacice, să tragă cu arcul, să cunoască elementele civilizaţiei dacice.” Asta cu „mâncarea dacică” și „trasul cu arcul” pare a fi din benzi desenate, dar noi vom fi acolo și, presimțim, vom râde împreună de dacii cu tablete și GPS.

    10, 11, 12: Identitate – lada de zestre – Muzeul etnografic de la Beliu (Pe dealul de lângă Şcoală, într-o casă aproape dărâmată, sunt înghesuite mii de piese etnografice colecţionate de dascăli inimoşi din Beliu, de-a lungul vremii. Împreună cu autorităţile locale, se va recondiţiona imobilul şi se va reamenaja Muzeul etnografic de aici.); Centrul civic Lipova (La Lipova se vor finaliza lucrările de modernizare a infrastructurii orăşeneşti. Împreună cu Muzeul judeţean, vom stabili un plan de punere în valoare a casei memoriale Sever Bocu, precum şi realizarea unui bust (monument) dedicat marelui om politic şi ziarist local. La fel de necesară ar fi realizarea unui bust al comitelui Banatului, Felippe Scolari, care a murit chiar la Lipova, unde-şi avea reşedinţa); Concurs: Lada de zestre (Declanşarea unui concurs la nivel judeţean, pentru premiere; celor mai bine realizate puncte muzeale orăşeneşti şi rurale. Se va crea astfel o emulaţie printre autorităţile locale, în vederea realizării acestui demers identitar.)” Și ideea cu „lada de zestre” e furată de la timișoreni – care au și branduit-o… așadar, se poate face, dar sub licență. Numai că să aloci fonduri din bugetul CCJA pentru obiective care sunt sub administrația orașelor și comunelor, fiind bugetate prin acestea, se numește deturnare de fonduri.
    De asemenea, chiar mort fiind și deja puțind a hoit abandonat, Sinaci scrie cu mâna lui că va susține „Proiectul Arad – Capitală Culturală Europeană”! Să-l sune cineva și să-i spună că s-a spart, deși are totuși o scuză… a depus proiectul înainte de „înmormântare”…

    Așa că inclusiv la CCJA, se așteaptă 4 ani de ce-o da domnul: „domnul” Ghiță Falcă… că despre el este vorba… ca de obicei

    Adică… ce-o da Falcă se va întâmpla: dacă pe Falcă îl va lua DNA-ul, și pe ăștia din jurul lui Falcă-i va lua DNA-ul… ori se vor topi în peisaj, confundându-se cu „muritorii de rând”… ca în cazul lui Ioțcu. Dacă va reieși Falcă primar, și CCJA va fi un fel de primar pe fondurile culturale din județ… și poate că o să-l vedem pe Dorel Sinaci îmbrăcat în Burebista, cu Capul de lup dacic umblând prin Căsoaia. Dacă va pierde Falcă alegerile… iaca… Sinaci a mai trecut prin asta cu schimbartul stăpânilor… noi, nu!


    INTEGRAL       

    PROIECT DE MANAGEMENT

    privind dezvoltarea şi evoluţia Centrului Cultural Judeţean Arad în perioada 01.01.2016 – 31.12.2018

    1. Analiza socioculturală a mediului în care îşi desfăşoară activitatea instituţia şi propuneri privind evoluţia acesteia în sistemul instituţional existent

    Centrul Cultural Judeţean Arad este instituţie publică de cultură şi funcţionează în subordinea Consiliului Judeţean Arad. Oferind produse şi servicii culturale pentru cetăţenii din municipiul şi judeţul Arad, acţionând pentru cercetarea, conservarea şi promovarea culturii tradiţionale şi a patrimoniului cultural imaterial, precum şi pentru coordonarea metodologică a aşezămintelor culturale din aria sa de responsabilitate, Centrul Cultural Judeţean Arad contribuie, alături de ceilalţi actori culturali – profesionişti şi amatori – la creşterea gradului de acces şi de participare a cetăţenilor la viaţa culturală.

    Spre deosebire de judeţele învecinate, judeţul Arad însumează în aria sa de cuprindere mai multe zone şi subzone etnografice cât se poate de bine conturate: „Banat”, la sudul Mureşului; „Bihor”, în partea de nord-vest; „Podgoria”, pe aliniamentul Păuliş-Pâncota-Măderat şi „Ţara Moţilor”, în zona Hălmagiu-Vârfuri (există şi un debuşeu „Pădureni”, în special în jurul comunei Petriş). Din acest punct de vedere, produsele şi serviciile culturale ale Centrului Cultural Judeţean Arad se adresează inclusiv judeţelor învecinate, Timiş, Bihor, Alba şi Hunedoara, precum şi comunităţilor româneşti din zona transfrontalieră, respectiv din Ungaria şi Serbia.

    a.1. colaborări cu instituţii/organizaţii care se adresează aceleiaşi comunităţi

    În ceea ce priveşte colaborarea inter-instituţională, Centrul Cultural Judeţean Arad colaborează cu Centrul Municipal de Cultură, Direcţia de Cultură, Culte şi Patrimoniu, Biblioteca Judeţeană „A.D. Xenopol”, Complexul Muzeal Arad, Teatrul Clasic „Ioan Slavici”, Filarmonica de Stat, Serviciul Judeţean Arad al Arhivelor Naţionale, cu Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” şi cu Universitatea „Aurel Vlaicu”, cu liceele şi şcolile cu amprentă vocaţională (Liceul de Arte „Sabin Drăgoi”, Seminarul Teologic, Palatul Copiilor, Colegiul Naţional „Preparadia Dimitrie Ţichindeal” etc.). Acestor instituţii li se adaugă şi organizaţiile şi asociaţiile cultural-profesionale: Uniunea Artiştilor Plastici, Uniunea Scriitorilor, Ordinul Arhitecţilor, Galeriile „Turnul de Apă”, Societatea Culturală „ASTRA” arădeană, Colectivul Monografic Judeţean, Parcul Natural „Lunca Mureşului”, Asociaţia CitiZenit, Mişcarea Arădeană, Asociaţia „Pro Urbe”, Asociaţia „Amifran”, „Aradi Kamaraszinhaz, Asociaţia „Foto Club Arad”, Asociaţia „Foto Club Pro Arad”, Cenaclul „Ion Andreescu”, Cenaclul Literar „Luceafărul”, Asociaţia „Arad – Capitală Europeană a Culturii 2021” etc.

    a.2. participarea instituţiei în/la programe/proiecte europene/ internaţionale

    Proiectul „Reţeaua Oraşelor pentru Creaţia Artistică” (CreArt) face parte din cadrul Programului European Cultural 2007-2013, având parteneri din Spania, România, Italia, Olanda, Lituania, Portugalia, Austria, Cehia, Norvegia şi Croaţia. Proiectul se adresează artiştilor plastici din ţările partenere, organizându-se expoziţii itinerante de pictură, sculptură, fotografie, videoart, design, xilogravură etc.

    Proiectul Căsoaia „Casa Verde” este realizat în cadrul Programului de cooperare transfrontalieră România-Ungaria 2007-2013, fiind implementat de către Centrul Cultural Judeţean Arad în colaborare cu primăria oraşului Mako. Centrul de Informare şi Educare în Protecţia Mediului de la Căsoaia, din incinta Taberei de copii şi tineret, are ca obiectiv principal promovarea conservării mediului înconjurător pentru cetăţenii din judeţul Arad şi din jurul localităţii Mako, din Ungaria, educaţia ecologică a tinerilor, punerea în valoare a tehnicilor tradiţionale de construcţii, folosind materiale ecologice (lemn, piatră, pământ, paie, stuf, răchită etc.), alimentaţia ecologică, confecţii tradiţionale şi ecologice, olărit etc.

    Zilele Culturii Austriece se desfăşoară în organizarea Centrului Cultural Judeţean Arad, Consiliului Judeţean Arad, Forumului Cultural Austriac, Ambasadei Austriei şi Asociaţiei Culturale „Musikforum Europa”. Proiectul valorifică tradiţiile comune româno-austriece şi a ajuns în anul 2015 la cea de-a doua ediţie. În plus, se desfăşoară şi „Zilele Culturii Arădene în Austria”, în aceeaşi formulă organizatorică.

    Tabăra Internaţională de Fotografie Art-Image este un eveniment organizat de către Asociaţia Fotografilor Profesionişti, Foto Club Pro Arad şi Centrul Cultural Judeţean Arad, sub egida Asociaţiei Artiştilor Fotografi din România. Tabăra Internaţională de Fotografie Art-Image reuneşte artişti fotografi din China, Italia, Ucraina, Argentina, Elveţia, Italia, Franţa, Cehia etc. Această manifestare internaţională a fotografilor vine să completeze „Saloanele Internaţionale de Fotografie Ar-Tur”, organizată tot de către Centrul Cultural Judeţean Arad.

    Festivalul Internaţional de Folclor „Aşa-i jocul pe la noi” a ajuns la ediţia a XXI-a, avându-i ca organizatori pe Centrul Cultural Judeţean Arad, Palatul Copiilor şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Arad. Pe lângă formaţiile artistice din ţară (Arad, Bihor, Caraş-Severin, Dolj, Maramureş, Timiş etc.) participă şi ansambluri folclorice din Bulgaria, Serbia, Ucraina şi Ungaria, valorificând fondul comun etnografic din spaţiul central şi est-european.

    Festivalul Internaţional de Teatru Tânăr Francofon „Amifran” a ajuns la cea de-a XXII-a ediţie, iar Centrul Cultural Judeţean Arad este printre susţinătorii acestuia.

    Spermaratornul Bekescsaba-Arad-Bekescsaba este organizat de Primăria Arad şi Centrul Municipal de Cultură, avându-i ca parteneri pe Primăria Bekescsaba, Centrul Cultural Judeţean Arad etc. Este un eveniment deja consacrat, ajuns la ediţia a XVIII-a şi care se înscrie în efortul comun de a vizibiliza Aradului pentru obţinerea statutului de Capitală Culturală Europeană.

    Moneasa Bike Maraton, Căsoaia Bike Race, Enduro King of the Hill Tournament (Ghioroc), Raliul Aradului etc. reprezintă tot atâtea activităţi sportive internaţionale (sau care se pot internaţionaliza).

    a.3. cunoaşterea activităţii instituţiei în/de către comunitatea beneficiară a acesteia

    Înfiinţat în anul 2001, Centrul Cultural Judeţean Arad s-a impus, treptat, ca unul dintre cei mai importanţi actori culturali din partea de vest a României. Pornind de la misiunea de a produce şi a gestiona un act cultural variat şi de calitate, pe care să-l aducă în proximitatea cetăţenilor judeţului Arad, Centrul Cultural Judeţean Arad este iniţiator, susţinător şi partener în programe, proiecte şi acţiuni culturale, educaţionale, turistice sau sportive, adresându-se unui număr cât mai mare de cetăţeni. Distribuind actul cultural în toate colţurile judeţului, Centrul Cultural Judeţean Arad a devenit un brand cât se poate de cunoscut printre cetăţenii arădeni consumatori de cultură. Zilele localităţilor arădene, care se desfăşoară îndeobşte cu ocazia hramurilor bisericeşti locale, au devenit adevărate festivaluri de folclor, cele mai multe dintre acestea fiind susţinute, implicit, de către Centrul Cultural Judeţean Arad: nedeile, rugile, zilele localităţilor etc. Proiectul „Cetate culturală”, pe nedrept întrerupt în ultimii ani, se adresează locuitorilor celor nouă oraşe din judeţul nostru, aducând în proximitatea cetăţenilor acestora un act cultural diversificat şi de calitate. De asemenea „Festivalul Vinului în Podgoria Miniş-Măderat”, sau festivalurile de peste vară de la Moneasa, Căsoaia, Lipova sau Bata, contribuie nemijlocit la popularizarea acţiunilor Centrului Cultural Judeţean Arad în tot spaţiul său de referinţă. Inclusiv populaţia municipiului Arad face obiectul atenţiei Centrului Cultural Judeţean Arad, festivalurile urbane, şcolile de vară sau activitatea Teatrului de Vară fiind predilecte sezonului estival. Toate aceste acţiuni culturale sunt aduse la cunoştinţa publicului arădean prin:

    -conferinţe de presă, care preced activităţile propriu-zise;

    -comunicate de presă;

    -site-urile Consiliului Judeţean Arad şi Centrului Cultural Judeţean Arad;

    -bannere, care se afişează chiar pe scenele pe care se desfăşoară activităţile               culturale care fac obiectul mediatizării;

    -parteneriate media;

    a.4. acţiuni întreprinse pentru îmbunătăţirea promovării/ activităţii PR/ de strategii media

    1. organizarea unei reţele de afişaj la nivel judeţean, prin parteneriate cu autorităţile publice locale, cu instituţiile descentralizate, şcolile, casele de cultură, căminele culturale, bibliotecile, spitalele etc.

    2.organizarea de spaţii special destinate afişajului în spaţiile publice, parcurile, locurile de joacă pentru copii etc.

    1. realizarea unui parteneriat cu celelalte instituţii culturale din municipiu şi din judeţ, în vederea utilizării reciproce a spaţiilor de publicitate;
    2. o mai bună difuzare a „Monitorului Cultural”, astfel încât această publicaţie lunară de publicitate culturală să ajungă la dispoziţia câtor mai mulţi cetăţeni;
    3. postarea on line a „Monitorului Cultural” pe site-urile CJA şi CCJA, dar şi pe site-urile instituţiilor culturale partenere din municipiul şi judeţul Arad. Eventual, chiar alocarea unor pagini de popularizare şi pentru instituţiile partenere (Teatrul „Ioan Slavici”, Filarmonica etc.);
    4. postări frecvente pe reţelele de socializare;
    5. publicare de calendare, care să cuprindă toate acţiunile lunare de peste an organizate de Centrul Cultural Judeţean Arad;
    6. realizarea săptămânală de emisiuni la televiziunile şi posturile de radio locale;
    7. publicitate pe mijloacele de transport în comun din municipiu şi din judeţ;
    8. configurarea unei hărţi inter-active pe site-urile CJA şi CCJA, unde să fie postate nu doar Monografiile de localitate, ci şi materiale audio-video care să prezinte, ştiinţific, portul popular specific, dansurile şi muzica tradiţională din localitate, dialectul, obiceiurile etc.
    9. încurajarea consiliilor comunale şi orăşeneşti pentru a-şi întreţine active paginile web, portalurile sau site-urile localităţilor, pe care să posteze inclusiv informaţii despre activităţile culturale care se vor desfăşura;
    10. stimularea şi încurajarea fenomenului presei rurale, atrăgând preoţii, învăţătorii şi ceilalţi intelectuali în acest demers; aceste publicaţii pot deveni adevărate tribune de popularizare a tuturor actelor culturale;
    11. distribuirea acţiunilor de promovare media ţinând cont şi de studiile sociologice recente privitoare la preferinţa arădenilor de a-şi petrece timpul liber: 60% se uită la televizor, 21% navighează pe Internet, 7% citesc ziare şi reviste („Practicile culturale ale arădenilor”– 2015);

    a.5. reflectarea instituţiei în presa de specialitate

    Prin misiunea sa de instituţie publică de cultură, care îşi desfăşoară activitatea pe bază de proiecte şi de programe elaborate în concordanţă cu Strategia Culturală a Judeţului Arad pentru perioada 2015-2020, dar şi cu Strategia Culturală a Municipiului Arad pentru perioada 2015-2025, cu strategiile regionale, naţionale, transfrontaliere, europene sau internaţionale tangente cu activitatea sa specifică, Centrul Cultural Judeţean Arad este interesat de reflectarea activităţii sale în presa de specialitate. Din acest punct de vedere, Centrul Cultural Judeţean Arad posedă două publicaţii culturale, respectiv Revista „ARCA” şi suplimentul lunar al acesteia, „Monitorul Cultural”. „ARCA” este una dintre puţinele publicaţii culturale care mai apar, neîntrerupt, în ţară, fapt onorant pentru scriitorii, poeţii, criticii literari şi oamenii de cultură din jurul acesteia. „Monitorul Cultural” reflectă, lună de lună, calendarul evenimentelor organizate de către Centrul Cultural Judeţean Arad. Tot în categoria presă de specialitate ar putea intra şi emisiunile de la posturile TV locale („TV Arad” şi „Vest TV”), emisiuni care ar putea dobândi o frecvenţă săptămânală, realizate de către angajaţii şi specialiştii Centrului Cultural Judeţean Arad: folclor, etnografie, coregrafie, istorie, identitate, canto, design, etc. De asemenea, publicaţiile ştiinţifice anuale „Analele Aradului”, sau „Administraţie Românească Arădeană”. Volumele de studii şi comunicări ştiinţifice din Banat-Crişana „Administraţie Românească Arădeană” au debutat în anul 2010 la iniţiativa Centrului Cultural Judeţean Arad, ajungând astăzi la numărul zece, fapt care a permis omologarea Colecţiei editoriale „Slaviciana – serie nouă” de către Biblioteca Naţională a României. Tot în această categorie pot fi numărate şi paginile speciale de cultură realizate în cotidianele locale („Jurnal Arădean”, „Glasul Aradului” şi „Aradul”), precum şi materialele de cultură publicate pe site-urile de specialitate. „Radio România Cultural”, Radio Reşiţa”, „Radio Timişoara”, precum şi studioul teritorial „TVR – 3 Timişoara” reflectă, ori de câte ori este cazul, evenimentele culturale promovate sau susţinute de Centrul Cultural Judeţean Arad.

    a.6. profilul beneficiarului actual

     a.6.1. analiza datelor obţinute

    Pentru a determina cât mai bine profilul beneficiarului actual al consumatorului de cultură, care face obiectul acţiunilor promovate sau susţinute de către Centrul Cultural Judeţean Arad, am utilizat trei studii sociologice şi de impact: cercetarea sociologică desfăşurată în anul 2009 împreună cu Facultatea de Sociologie din Timişoara (conf. univ. dr. Bogdan Nadolu) pe 780 de subiecţi, în vederea elaborării Strategiei Culturale a Judeţului Arad pentru perioada 2010-1014; studiul de impact efectuat prin chestionarea a 182 de repondenţi în vederea elaborării Strategiei Culturale a Judeţului Arad pentru perioada 2015-2020; sondajul coordonat de către prof. univ. dr. Adrian Hatos în anul 2015 „Practicile culturale ale arădenilor”, pentru elaborarea Strategiei Culturale a Municipiului Arad pentru perioada 2015-2025 (569 subiecţi).

    Analizând profilul beneficiarului actual, constatăm că un procent de 50,55% dintre consumatorii de cultură sunt femei, iar 49,45% bărbaţi. În ceea ce priveşte apartenenţa etnică, 95,05% se declară români, în vreme ce 4,95% se declară maghiari, slovaci, sârbi, romi sau de altă naţionalitate. Referitor la mediul de habitat, 55,49% provin din mediul urban – mai predilect pentru consumul cultural – în vreme ce 44,51% trăiesc în mediul rural. Pe categorii de vârste, 35,71% sunt cuprinşi între 15-25 de ani, 37,91% provin din categoria 25-45 de ani, în vreme ce 18,12% sunt cuprinşi între 45 şi 65 de ani. Ca nivel de instruire, 50,55% dintre consumatorii culturali declară că au studii superioare, 33,52% au studii medii, iar ceilalţi dispun de studii profesionale sau elementare. Cât priveşte ocupaţia, 51,65% dintre repondenţi declară că sunt salariaţi, 28,57% elevi sau studenţi, ceilalţi fiind pensionari etc.

    Pornind de la datele statistice preliminare obţinute în urma studiului efectuat în vederea elaborării Strategiei Culturale a Judeţului Arad pentru perioada 2015-2020, constatăm că acestea sunt cât se poate de echilibrate şi coincid, în foarte mare măsură cu rezultatele preliminare obţinute cu ocazia studiului sociologic complex realizat în anul 2009, cu prilejul elaborării Strategiei Culturale a Judeţului Arad pentru perioada 2010-2014.

    În ceea ce priveşte aprecierea calităţii evenimentelor culturale la care au participat, repondenţii au indicat următoarea situaţie (CCJA 2015):

    – foarte ridicată:                  22,53%;

    – ridicată                              59,34%

    – scăzută                              9,34%

    – foarte scăzută                  0,55%

    – fără opinie                         5,49%

    – fără răspuns                     2,75%

    Referindu-se la tipul de evenimente culturale la care au participat în ultima vreme (ultimul an), datele obţinute ne indică următoarele:

    – piesă de teatru                15,61%

    – vernisaj galerie artă         5,75%

    – concert Filarmonică      13,35%

    – vizitare Muzeu                10,68%

    – festival                             16,84%

    – zilele oraşului                  18,69%

    – pelerinaj religios            11,50%

    – bibliotecă                          5,13%

    Datele nu diferă prea mult nici în cazul estimării evenimentelor culturale la care repondenţii ar dori să participe (CCJA 2015):

    – piesă de teatru               13,74%

    – marionete                         3,30%

    – vernisaje                           8,79%

    – concerte Filarmonică    19,23%

    – vizitare Muzeu                  9,34%

    – festival                             19,78%

    – zilele oraşului                   6,04%

    – pelerinaj religios             15,93%

    – bibliotecă                          3,30%

    Extrem de interesante sunt, însă, datele statistice obţinute, pe categorii de studii ale repondenţilor, în ceea ce priveşte preferinţa pentru diferitele genuri muzicale („Practici culturale ale arădenilor – 2015”):

    Gen muzical       0-4 clase   8 clase   10 clase   Bacalaureat   Licenţă     Post-univ.

    Populară                 68%             62%             71%          51%                30%             29%

    Manele                    –                  2%             12%          14%                7%             12%

    Uşoară (rom)          9%             16%             38%          59%                58%             56%

    Uşoară-străină       –                  10%             40%          53%                62%             72%

    Rock                        10%             6%             16%          28%                38%             45%

    House                     –                  7%             8%          26%                25%             30%

    Religioasă              8%             48%             30%          26%                23%             19%

    Simfonică               8%             17%             20%          26%                33%             35%

    Operă                      15%             22%             24%          21%                28%             30%

    Latino                      –                  19%             22%          21%                33%             20%

    Hip-Hop                  –                   3%             7%          27%                32%             27%

    Jazz                         8%               14%             12%          29%                34%             34%

    În ceea ce priveşte consumul de carte (CCJA 2009; CCJA 2015), datele statistice ne indică faptul că jumătate dintre repondenţi declară că nu au citit nici o carte în intervalul de timp supus studiului, 27,4% declară că au citit între una şi trei cărţi, iar ceilalţi (22,4%) declară că au citit mai mult. Pe genuri de carte, 52% citesc literatură, 26% cărţi de specialitate, 11% cărţi de dezvoltare personală (inclusiv religioase), iar 11% declară că citesc alte tipuri de cărţi.

    Un studiu deosebit de interesant a fost realizat, de dată recentă („Practici culturale… 2015”), referitor la spaţiile publice în care arădenii au luat contact cu vreun eveniment cultural sau de divertisment, în ultimul an:

    – Mall                             79%

    – Cinematograf            38%

    – Ştrand                         37%

    – Librărie                       35%

    – Festivaluri                  34%

    – Şcoli                           33%

    – Târguri                        24%

    – Rezervaţii naturale   24%

    – Muzee                        23%

    – Hramuri                     23%

    – Biblioteci                    22%

    – Pab-uri                       22%

    – Teatru                         20%

    – Cluburi                       20%

    – Concerte                    18%

    – Competiţii sport         16%

    – Târguri tradiţ.             16%

    – Zilele cartierelor       15%

    – Fitness                       15%

    – Pelerinaj                     14%

    – Târg carte                   14%

    – Expoziţii                      13%

    – Conferinţe                  7%

    – Parade modă              4%

    Analizând datele prezentate în cercetările, studiile şi sondajele prezentate mai sus, putem defini mai multe caracteristici în referitoare la profilul beneficiarului de produs cultural oferit de către Centrul Cultural Judeţean Arădean sau de către actorii culturali parteneri în proiectele şi programele derulate. Astfel, putem constata faptul că jumătate dintre arădeni îşi petrec timpul liber acasă, la televizor, iar un sfert – îndeosebi tinerii şi persoanele educate – preferă să navigheze pe Internet. Pe de altă parte, practicile culturale ale arădenilor sunt puternic influenţate de vârstă, de nivelul de instrucţie, de tradiţie şi de habitat. Muzica populară are cei mai mulţi aderenţi, urmată de preferinţele pentru muzica uşoară, clasică, rock, jazz etc. Vorbim, indiferent de gen, despre o muzică de calitate, nu despre o muzică improvizată, manele etc. Poezia, pictura şi fotografia artistică reprezintă categoriile culturale pe care 30% dintre arădeni le-au practicat cel puţin o dată, iar 21% au declarat că au deprinderea de a colecţiona obiecte artizanale vechi, produse manufacturate, cărţi vechi, obiecte de colecţie şi de patrimoniu. De asemenea, un procent semnificativ dintre arădeni au acces la Internet, la canalele TV şi o treime dintre cei chestionaţi declară că dispun de o tabletă sau de un telefon performant. Comparând tendinţele de informare ale arădenilor pe principalele categorii de vârstă, constatăm că procentul vârstnicilor care preferă să se informeze prin surse „print” (cărţi, reviste, broşuri, ziare etc.) tinde să se egalizeze cu procentul tinerilor care preferă sursele on line (aproximativ: 30-30%). „Cheia” majorităţii se găseşte în disponibilitatea generaţiei de mijloc de a opta înspre una, sau alta dintre cele două modalităţi de informare.

    a.6.2. estimări pentru atragerea altor categorii de beneficiari

    Într-un studiu referitor la obiectivele cultural-turistice din judeţ care se regăsesc în preferinţele arădenilor („Practicile culturale… 2015”), cei 569 de repondenţi au indicat următoarele ţinte:

    – Tabăra de la Bata                                    – 12%

    – Tabăra de la Săvârşin                            – 13%

    – Muzeul Ştefan Popa Popa’s Macea   – 15%

    – Muzeul Adam Muller Guttenbrunn      – 19%

    – Tabăra Căsoaia                                        – 19%

    – Bisericile de lemn de pe Crişul Alb      – 21%

    – Bazarul Lipova                                        – 22%

    – Muzeul Lipova                                        – 24%

    – Canalul Morilor                                         – 28%

    – Castelul Regal Săvârşin                         – 29%

    – Conacele din Podgorie                           – 29%

    – Castelul şi Grădina Botanică Macea               – 31%

    – Muzeul şi Drumul Vinului                      – 35%

    – Cetăţile Şoimoş, Şiria, Ineu                    – 40%

    – Muzeul Şiria                                              – 40%

    – Mănăstirile Gai, Bodrog, Radna           – 43%

    – Rezervaţii naturale                                 – 45%

    Pornind de aici, constatăm că pentru atragerea altor categorii de beneficiari în ceea ce priveşte consumul cultural produs sau gestionat de către Centrul Cultural Judeţean Arad, ar fi indicat să aducem actul cultural tocmai în interiorul sau în preajma obiectivelor cultural-turistice aflate în preferinţele arădenilor. De la caz, la caz, acţiunile cultural-turistice complexe pot antrena un surplus de spectatori, mai ales dacă aceştia sunt antrenaţi, direct, în actul cultural în sine. Devenind participanţi la actul cultural, cetăţenii nu doar că îşi vor asuma această calitate, ci o vor şi populariza printre prieteni şi cunoscuţi. Cetatea Şiria, de exemplu, dispune în prezent de un drum asfaltat până sus, pe platoul din imediata vecinătate a donjonului acesteia. Un traseu pe biciclete, urmat de un concert folk sau jazz pe platoul cetăţii, iar la căderea serii de o şedinţă publică de astronomie, ar putea determina o afluenţă de până la o mie de spectatori, de diferite vârste. În plus, ar satisface atât interesul cultural, cât şi cel sportiv şi de popularizare ştiinţifică al organizatorilor.

    Festivalurile de nişă reprezintă un alt procedeu pentru atragerea de noi beneficiari, deoarece acestea satisfac o mai mare diversitate de spectatori şi, de ce nu, implică mai mulţi actori culturali. Pelerinajele de marile sărbători religioase (de „Sfânta Maria” de la Radna şi Hodoş-Bodrog”) se desfăşoară doar în mod tradiţional, fără să beneficieze şi de un aport turistic şi cultural, gen „tabără creştină pentru tineret”, „festival de muzică bisericească”, „concurs de artă sacră”, „pictură pe sticlă” etc. Festivalul de muzică folk de la Bulci ar putea fi însoţit şi de un traseu de călătorie cu plute pe râul Mureş, iar concursurile de enduro, mountain bike, de parapante sau de orientare turistică, care se desfăşoară, de obicei, pe parcursul a două zile, ar putea să fie însoţite şi de un concert de muzică folk sau rock. De exemplu, Festivalul de Folk de la Gărâna este urmat, imediat, de un concurs, deja consacrat, de mountain bike. Pe cale de consecinţă, numărul spectatorilor s-a îmbunătăţit simţitor. Un festival de muzică de cameră, precedat de un curs de măiestrie şi tehnică interpretativă – care lipseşte nu doar în partea de vest a României, dar şi în spaţiul euro-regiunii Dunăre-Mureş-Tisza – ar pune în valoare atât locul în care s-ar putea desfăşura – castelul Macea, Moneasa, sau chiar în municipiul Arad, unde beneficiem de câteva biserici cu o acustică excelentă şi de câteva săli festive ale unor licee, precum „Moise Nicoară”, „Ţichindeal”, „Sabin Drăgoi” etc. – cât şi judeţul sau ţara organizatoare.

    Implicarea cetăţenilor în acţiuni culturale propriu-zise reprezintă o altă modalitate de atragere a altor categorii de beneficiari. Spectatorul-actor devine mult mai motivat să se implice în fel de fel de activităţi cultural-artistice, cum ar fi concursurile de dans (popular, disco, de societate) care pot însoţi festivalurile, rugile, nedeile, concursurile de orice fel etc.

    Parteneriatele public-private reprezintă un alt mijloc de atragere de noi participanţi la acţiunile culturale organizate sau gestionate de către Centrul Cultural Judeţean Arad. Astfel, la cursurile de arhitectură tradiţională care se organizează la Căsoaia, pot fi invitate, ca parteneri, firme de construcţii, de recondiţionări, de mobilă etc. care pot, cu acest prilej, să-şi perfecţioneze angajaţii. La fel se poate proceda şi cu firmele de confecţii sau de design, în cazul cursurilor referitoare la îmbrăcămintea ecologică şi tradiţională.

    Depistarea de noi spaţii publice, cu o capacitate mai mare, în care Teatrul de Vară să organizeze spectacole (Parcul „Pădurice”, Parcul „Tineretului” etc.).

    a.7. beneficiarul-ţintă al activităţilor instituţiei

    a.7.1. pe termen scurt

    Analizând datele obţinute în urma studiilor efectuate în ultimii ani (CCJA 2009; CCJA 2015; Practicile culturale … 2015), precum şi calendarul programelor şi proiectelor cu frecvenţă regulată sau aleatorie, care se derulează sub egida Centrului Cultural Judeţean Arad, constatăm că publicul-ţintă variază, de la caz la caz, în funcţie de actul cultural propus.

    Astfel, pentru categoria de public de vârstă şcolară există programe începând cu categoria preşcolară („Concurs judeţean de muzică, dans şi umor pentru preşcolari – Grădinarii poznaşi”), continuând cu taberele de vară (tematice), cu festivaluri („Steluţa de Cristal”; „Pop Star”, „Muguri de joc arădean” etc.) şi cu activitatea permanentă a Şcolii Populare de Arte.

    Pentru liceeni şi studenţi există festivaluri de teatru („Amifran”), de Muzică (Sebiş), de folclor („Autentic Fest”), manifestări de orientare şcolară („Târgul Educaţiei”), „Zilele Academice Arădene” etc.

    Publicul de vârstă mijlocie este antrenat într-o multitudine de manifestări cultural-artistice desfăşurate în municipiu şi în majoritatea oraşelor şi localităţilor din judeţ, în acest caz putând să facem şi o selecţie în funcţie de profilul educaţional şi de habitat al fiecăruia.

    Pentru cei cu o pregătire universitară se derulează programele din seria „Conferinţe culturale – întâlniri cu personalităţi”, sau proiectele „Zilele administraţiei arădene”, „Ziua Învăţătorului”, „Gala premiilor Uniunii Scriitorilor – Arad” etc.

    Pentru publicul cu pregătire medie, alături de „Zilele localităţilor”, de festivalurile de folclor şi de folk, există şi acţiuni care acoperă întregul an.

    Programul „Hristos în cetate” se adresează în primul rând publicului ortodox arădean, dar există proiecte alocate şi pentru credincioşii aparţinând altor confesiuni.

    De asemenea, amatorii de sport, de drumeţii şi de natură au la dispoziţie atât concursuri specializate (enduro, bike, cros şi maraton, tenis de câmp etc.), cât şi activităţi multiple care se desfăşoară în parcurile şi rezervaţiile naturale din proximitatea municipiului sau din judeţ.

     a.7.2. pe termen lung

    Pe termen lung, Centrul Cultural Judeţean Arad îşi propune să-şi fidelizeze un public-ţintă cât mai variat, astfel încât să răspundă misiunii care i-a fost încredinţată prin Strategia Culturală a Judeţului Arad pentru perioada 2015-2020, precum şi prin proiecţia strategică a Primăriei Municipiului Arad, în vederea obţinerii titlului de Capitală Culturală Europeană în anul 2021. Coroborând cele două documente strategice, desprindem un imens potenţial privind susţinerea şi promovarea artei de amatori, sarcină care cade, îndeosebi, în sarcina Centrului Cultural Judeţean Arad. Prin descentralizarea Şcolii Populare de Arte la nivelul celor nouă oraşe din judeţul Arad – pe discipline solicitate din teritoriu şi în funcţie de disponibilitatea corpului profesoral – putem obţine actori culturali cât de cât profesionalizaţi, evitând riscurile poluării folclorului autentic sau a utilizării instrumentelor muzicale neconforme cu practicile tradiţionale. Se vor crea, de asemenea, nişe educaţionale pentru satisfacerea artelor plastice, dramaturgiei, coregrafiei etc. Beneficiul va fi resimţit atât în ceea ce priveşte creşterea calităţii artei de amatori, cât şi în legătură cu satisfacerea gradului ocupaţional al profesorilor din zonă.

    Susţinerea, din punct de vedere profesional, a Caselor de Cultură şi a Căminelor Culturale din judeţ va contribui la creşterea numărului de beneficiari aflaţi în sfera de preocupări a Centrului Cultural Judeţean Arad pe termen lung. Cele mai multe oraşe din judeţ beneficiază de Case de Cultură cât se poate de bine întreţinute în ceea ce priveşte infrastructura, dar reclamă o atenţie sporită în ceea ce priveşte instruirea metodică şi permanentă a instructorilor şi a celorlalţi actori culturali. La fel se petrec lucrurile şi în cazul Căminelor Culturale, astfel că organizarea de cursuri pentru instructorii de dansuri populare, de dansuri tematice, de canto popular etc. va determina, pe termen lung, o creştere a calităţii spectacolelor şi, implicit, o creştere a numărului de spectatori.

    Susţinerea Colectivului Monografic Judeţean şi implicarea acestuia în coordonarea şi elaborarea Monografiilor de localitate va determina, pe termen lung, finalizarea hărţii monografice a judeţului Arad, astfel că toate oraşele şi comunele vor avea elaborată Monografia de localitate, iar aceasta va putea să fie predată la orele de curs, la început printr-un parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Judeţean pentru valorificarea în acest sens a orelor opţionale, apoi prin introducerea predării elementelor de istorie locală în trunchiul didactic comun.

    a.8. descrierea modului de dobândire a cunoaşterii categoriilor de beneficiari (tipul informaţiilor: studii, cercetări, alte surse de informare)

    Centrul Cultural Judeţean Arad îşi propune să identifice categoriile de beneficiari monitorizând, în permanenţă, indicatorii obţinuţi prin evaluarea fiecărui proiect în parte, prin măsurarea feed-back-ului utilizatorilor de Internet, prin distribuirea şi interpretarea de chestionare de evaluare print şi on line, prin elaborarea de studii şi cercetări de specialitate etc.

    1. Analiza proiectelor susţinute de către Centrul Cultural Judeţean Arad, motivând actorii culturali în sensul evidenţierii categoriilor şi a numărului de beneficiari.
    2. Evaluarea permanentă a numărului şi calităţii elevilor de la Şcoala Populară de Arte.
    3. Distribuirea de chestionare pentru evidenţierea profilului beneficiarilor actelor culturale susţinute sau gestionate de către Centrul Cultural Judeţean Arad.
    4. Eficientizarea site-ului Centrului Cultural Judeţean Arad, monitorizarea reţelelor de socializare (Facebook etc.) şi măsurarea feed-back-ului pe fiecare categoria de programe/proiecte în parte.
    5. Efectuarea de studii şi cercetări sociologice, în parteneriat cu universităţile arădene, care să vizeze atât actorii, cât şi consumatorii culturali beneficiari de pe urma activităţilor Centrului Cultural Judeţean Arad.

    a.9. utilizarea spaţiilor instituţiei

     Centrul Cultural Judeţean Arad are sediul în municipiul Arad, strada George Bariţiu, nr.16, unde funcţionează administraţia şi Şcoala Populară de Arte. De asemenea, Centrul Cultural Judeţean Arad dispune de încă două puncte de desfăşurare a activităţii în municipiul Arad, precum şi de trei spaţii în judeţ.

    Sediul administrativ, din Arad, strada George Bariţiu, nr. 16 deserveşte departamentele de conducere şi de specialitate ale Centrului Cultural Judeţean Arad: Direcţiune, Cotabil-şef, Juridic, Administrativ, Financiar-contabil, Relaţii publice-secretariat, Programe, proiecte culturale şi gestionarea fondurilor nerambursabile, magazii, spaţii anexe. Tot în acest perimetru funcţionează şi un Teatru de Vară, amenajat în curtea instituţiei.

    Şcoala Populară de Arte funcţionează în acelaşi imobil cu sediul administrativ, dispunând de mai multe săli de clasă, în funcţie de specializările propuse spre studiu: canto clasic, canto popular, canto muzică uşoară, pian, chitară (clasică şi electrică), orgă electronică, vioară, acordeon, baterie, instrumente de suflat, artă plastică (pictură grafică, design, sculptură, artă fotografică, design grafic), actorie şi balet, coregrafie etc. Tot în dotarea Şcolii Populare de Arte există, la demisolul clădirii, şi o Sală Festivă, amenajată cu scenă şi loc pentru public (50-70 de persoane).

    Revista „ARCA” funcţionează în municipiul Arad, bulevardul Revoluţiei, nr. 103, în spaţiul Teatrului Clasic „Ioan Slavici”.

    Tot în Arad, pe bulevardul Revoluţiei, nr. 81, este alocat un spaţiu Centrului Cultural Judeţean Arad, spaţiu care actualmente se află în reamenajare.

    Tabăra Căsoaia reprezenta, până la finele acestui an, un spaţiu destinat în exclusivitate elevilor şi tinerilor, care se puteau caza – în condiţii organizate – în căsuţele din perimetru. Tot în acest perimetru s-a construit şi complexul „Casa Verde”, un proiect transfrontalier pe fonduri europene, care îşi propune să organizeze acţiuni destinate în special educaţiei ecologice şi valorificării tradiţiilor central-europene (România şi Ungaria). Complexul „Casa Verde” are atât spaţii de cazare generoase, cât şi o sală de conferinţe, o bucătărie bine utilată şi un eco-muzeu în aer liber.

    Tabăra Moneasa beneficiază de spaţii de cazare multiple, de terenuri de sport, un bazin, sală de sport şi de conferinţe multi-funcţională, locuri de luat masa etc.

    Teatrul de Vară din Moneasa reprezintă o achiziţie de dată recentă în sarcina Centrului Cultural Judeţean Arad. Cuprinde o scenă în aer liber, amenajată cu spaţii pentru artişti, precum şi un spaţiu destul de generos pentru public, amenajat cu bănci care fructifică panta dealului, generând un amfiteatru rustic.

    a.10. propuneri de îmbunătăţiri ale spaţiilor: modificări, extinderi, reparaţii, reabilitări, după caz

    Sediul administrativ a fost modernizat de dată recentă, inclusiv în ceea ce priveşte amenajarea Teatrului de Vară. Totuşi, necesită unele reparaţii curente. Astfel, apa caldă nu a funcţionat niciodată în imobil, deşi există centrală proprie. Coridorul de la etaj, pe unde se face accesul elevilor necesită, de asemenea modernizat. Însă, cea mai bună soluţie ar fi mutarea sediului administrativ al Centrului Cultural Judeţean în spaţiul primit pe bulevardul Revoluţiei nr. 81 (spaţiu central şi uşor accesibil pentru parteneri şi colaboratori), iar pe strada George Bariţiu să rămână doar Şcoala Populară de Arte – care oricum nu dispune de spaţiu suficient – Teatrul de Vară şi magaziile.

    Şcoala Populară de Arte îşi desfăşoară activitatea într-un spaţiu destul de restrâns, ca urmare a comasării acesteia cu administraţia Centrului Cultural Judeţean Arad. În cazul în care sediul administrativ al Centrului Cultural Judeţean s-ar muta pe bulevardul Revoluţiei, nr. 81, spaţiul disponibilizat ar acoperi şi nevoile de extindere ale Şcolii Populare de Arte.

    Tabăra de la Căsoaia se găseşte în plin proces de modernizare. După inaugurarea pavilionului „Casa Verde” şi a eco-muzeului în aer liber, întregul spaţiu verde împrejmuitor necesită reamenajat. Căsuţele necesită şi ele mici operaţii de igienizare şi recondiţionare, la fel ca şi terenurile de sport din incintă. O altă investiţie necesară ar reprezenta-o trecerea în patrimoniul Centrului Cultural Judeţean Arad a Taberei de Sculptură Monumentală din imediata vecinătate, care se găseşte în paragină şi adăposteşte lucrări sculpturale de o valoare inestimabilă.

    Tabăra de la Moneasa are nevoie de înlocuirea cazanului de încălzire pe lemne cu unul modern şi performant, care să facă faţă întregului complex. De asemenea, sunt necesare reparaţii curente.

    Teatrul de Vară din Moneasa necesită reparaţii la gardul împrejmuitor, la toaletarea copacilor, repararea băncilor şi igienizarea cabinelor şi grupului social din vecinătatea scenei.

     

    1. Analiza activităţii profesionale a instituţiei şi propuneri privind îmbunătăţirea acesteia.

                           

    b.1. analiza programelor/proiectelor instituţiei

    În ultimii ani, Centrul Cultural Judeţean Arad a derulat mai multe programe şi proiecte culturale:

    2012 – 3 programe – 80 proiecte

    2013 – 3 programe – 83 proiecte

    2014 – 4 programe – 90 proiecte

    Programul „Cetate culturală a judeţului Arad” a fost abandonat în anul 2012, deşi răspundea unei necesităţi obiective şi, totodată, unei caracteristici a judeţului nostru. Astfel, cele nouă oraşe din judeţul Arad dobândeau, pe o durată de şase luni, calitatea de „Cetate culturală”, devenind centrul de interes al actorilor culturali profesionişti (Teatrul de Stat, Filarmonica, Complexul Muzeal, Biblioteca Judeţeană) şi amatori (diverse asociaţii culturale). Erau astfel satisfăcute toate categoriile de consumatori culturali din aceste centre urbane, precum şi obiectivul strategic de a aduce actul cultural diversificat şi de calitate în proximitatea consumatorului. Din aceste considerente, consider că se impune reluarea programului „Cetate culturală”.

    Programul „Conferinţe culturale – întâlniri cu personalităţi” a fost abandonat în anul 2013, deşi satisfăcea apetitul unui municipiu cu două Universităţi şi cu o viaţă culturală destul de consistentă. Propun reluarea lui, dar şi diversificarea temelor abordate.

    Programul „Zilele culturii judeţului Arad” se suprapune cu alte manifestări similare – zilele oraşelor, comunelor, satelor, rugile, nedeile sau hramurile de peste an – motiv pentru care propun abandonarea lui.

    Programul „Producţii editoriale” este unul cât se poate de util. Pentru o eficientizare a lui propun constituirea unui board ştiinţific şi cultural pe lângă Centrul Cultural Judeţean (Consiliul artistic, prevăzut în ROF, dar cu sarcini extinse) care să studieze şi să propună oportunitatea publicării unora, sau altora dintre lucrările supuse programului „Producţii editoriale”.

    Programul „Hristos în cetate” – conferinţe cu personalităţi ale vieţii bisericeşti naţionale şi paraortodoxe – poate fuziona cu programul „Conferinţe culturale – întâlniri cu personalităţi”.

    Programul „Aradul contează” – platformă de educaţie civică – trebuie regândit şi, eventual, coroborat cu proiectele care se vor derula la „Casa Verde” Căsoaia.

    Dintre cele 80-90 de proiecte derulate, anual, la Centrul Cultural Judeţean Arad, destul de multe fac parte din categoria manifestărilor culturale consacrate, câteva ajunse la un număr semnificativ de ediţii: „Pop Star”, „Târgul Educaţiei”, „Steluţa de cristal”, „Zilele Academice Arădene”, Festivalul-concurs „Ioan T. Florea”, „Aşa-i jocul pe la noi”, „Zilele administraţiei arădene”, „Nedeia Tăcăşele”, „Autentic Fest”, „Dorel Sibii”, „Caravana Tradiţiilor de Iarnă”, „Zilele culturii austriece”, „Amifran”, „Gura satului”, „Bienalele” etc. Acestea vor fi continuate, împreună cu alte manifestări care vor fi solicitate de către actorii culturali-parteneri.

    b.2. analiza participării la festiv., gale, concursuri, saloane, târguri etc.

    Manifestări internaţionale: Bienala Meeting-Point (Pilsen), Festivalul Folcloric Atena, Zilele Culturii Arădene în Austria, Turneul Orchestrei Internaţionale „Esperanza” (Misha Katz), Teatrul Francofon, Festivalul internaţional AR-TOUR, Campionatul internaţional de gătit în aer liber, Săptămâna Verde – Berlin, Festivalul internaţional „Filocalia”, European Choir Games – Austria, King of the hill tournament (enduro), simpozionul „Populaţii şi patrimoniu imaterial euroregional”, „AEOPAG” (film), DKMT; „Cercetare şi Educaţie în Era Inovaţiei”, manifestările transfrontaliere din cadrul proiectului „Casa Verde” etc.

    Participarea la aceste manifestări internaţionale a contribuit la promovarea culturii arădene pe plan european sau internaţional, câştigarea de premii, parteneriate etc.

    Manifestări naţionale: programul „Hristos în cetate”, Cupa României la Box, Festivalul românilor de pretutindeni, Festivalul Dansului Căluşeresc, „Steluţa de Cristal”, Enduro – Sebiş, Căsoaia Bike, „Gura Satului”, Zilele Administraţiei Arădene, Preparandia – 200 etc.

    Manifestările culturale de anvergură naţională au contribuit la impunerea judeţului Arad ca model de multiculturalism, de păstrător al tradiţiilor şi de actor cultural de prestigiu.

    b.3. analiza misiunii actuale a instituţiei:

     – ce mesaj poartă instituţia, cum este percepută, factori de succes şi elemente de valorizare socială, aşteptări ale beneficiarilor etc.

    Misiunea Centrului Cultural Judeţean Arad constă în ducerea la îndeplinire a Strategiei Culturale a Judeţului Arad şi a Dezvoltării Turismului în judeţul Arad, în domeniile conservării şi promovării patrimoniului cultural material şi imaterial al judeţului Arad în peisajul regional, naţional şi internaţional, al educaţiei şi formării permanente, asigurarea accesului la cultură şi artă pentru un public tot mai numeros, iniţierea şi/sau participarea, coordonarea şi monitorizarea proiectelor culturale derulate sub egida Centrului Cultural Judeţean Arad, asigurarea accesului întregii comunităţi arădene la informaţiile de interes public din domeniul cultural şi la evenimentele culturale organizate de Centrul Cultural Judeţean Arad, comunicarea prin cultură prin intermediul reţelelor culturale, a schimburilor culturale, promovarea potenţialului turistic al judeţului Arad prin intermediul culturii.

    b.4 concluzii

    Alături de misiunea de a asigura un produs cultural variat şi de calitate în proximitatea cetăţenilor din municipiul şi judeţul Arad, o sarcină la fel de importantă ţine şi de susţinerea demersului „Arad – Capitală Culturală Europeană 2021”.

    Descrierea principalelor direcţii pentru îndeplinirea misiunii:

    – elaborarea unor proiecte atractive şi utile de educaţie permanentă;

    – păstrarea şi cultivarea specificului zonal sau local;

    – revitalizarea şi promovarea îndeletnicirilor tradiţionale;

    – cultivarea valorilor şi autenticităţii creaţiei populare contemporane şi artei interpretative neprofesioniste, în toate genurile: muzică, coregrafie, teatru etc.

    – dezvoltarea schimburilor culturale pe plan judeţean, naţional şi internaţional;

    – editarea de publicaţii, materiale informative şi promoţionale;

    – îmbogăţirea patrimoniului CCJA prin donaţii, achiziţii, organizarea de tabere, expoziţii de arte etc.

    – organizarea de sesiunii de licitaţii privind regimul finanţărilor nerambursabile în domenii cât mai variate, dar conexe misiunii CCJA;

    • promovarea turismului cultural;
    1. Analiza organizării instituţiei şi propuneri de restructurare şi/sau reorganizare, după caz:

     c.1. analiza reglementărilor interne ale instituţiei şi ale actelor normative incidente:

    Înfiinţat în anul 2001 prin HCJA 76/21.09.2001, Centrul Cultural Judeţean Arad îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 118/2006 privind înfiinţarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii aşezămintelor culturale, cu modificările şi completările, cu alte prevederi ale legislaţiei în vigoare. Conform Regulamentului de Organizare şi Funcţionare, directorul (managerul) CCJA este asistat în activitatea sa de un Consiliu administrativ şi de un Consiliu artistic, ambele având un statut de organisme colegiale, cu rol consultativ.

    c.2. propuneri privind modificarea reglementărilor interne şi/sau ale actelor normative incidente

    Regulamentul intern al CCJA necesită actualizat, în concordanţă cu numărul actual de angajaţi, cu funcţiile de conducere dispărute (director-adjunct) sau cu cele de execuţie rămase vacante. De asemenea, Regulamentul intern trebuie adaptat cu specificul instituţiilor de cultură.

    c.3. funcţionarea instituţiilor, delegării responsabilităţilor; analiza activităţii consiliilor de conducere, după caz, ale celorlalte organe colegiale, propuneri de modificare a limitelor de competenţe în cadrul conducerii instituţiei

    Consiliul administrativ necesită completat cu un post de director-adjunct (desfiinţat abuziv, printr-o O.G. declarată neconstituţională), lucru care ar contribui la eficientizarea activităţii manageriale.

    Consiliul artistic necesită, de asemenea, restructurat şi completat, în sensul cooptării de cercetători, istorici, oameni de cultură din variate domenii, reprezentativi pentru cultura judeţului Arad. De asemenea, o consultare regulată a Consiliului artistic (lunară) ar contribui nu doar la creşterea transparenţei actului decizional, dar şi la sporirea calităţii programelor şi proiectelor propuse.

    c.4. analiză a nivelului de perfecţionare a personalului angajat – propuneri privind cursuri de perfecţionare pentru conducere şi restul personalului

    Pentru conducerea CCJA se vor efectua cursuri anuale privind managementul instituţiilor publice, iar pentru personalul de conducere/execuţie din zona financiar-contabilă se vor efectua cursuri de management financiar.

    Pentru directorii de case de cultură, cămine culturale, instructorii de formaţii artistice etc. din municipiu şi din judeţ se vor organiza cursuri de instruire specifice, inclusiv în ceea ce priveşte conservarea patrimoniului.

    c.5. propuneri privind proceduri de lucru care să prevină apariţia unor fapte de discriminare, aşa cum sunt definite prin O.G. nr.137/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare

    Având în vedere caracterul multietnic al judeţului nostru, precum şi apetenţa categoriilor defavorizate (romi) pentru actul cultural (muzică, dans etc.), consider că nu se impun proceduri preventive în acest sens.

    D. Analiza situaţiei economico-financiare a instituţiei

    d.1. analiza datelor de buget din caietul de obiective, după caz, completate cu informaţii solicitate/obţinute de la instituţie

    bugetul de venituri (subvenţii/alocaţii, surse atrase/venituri proprii);

    – bugetul de cheltuieli (personal: contracte de muncă/convenţii/contracte încheiate în baza legilor speciale; bunuri şi servicii; cheltuieli de capital, cheltuieli de întreţinere; cheltuieli pentru reparaţii capitale)

     

    Categorii Prevederi

    2012

    Realizat

    2012

    Prevederi

    2013

    Realizat

    2013

    Prevederi

    2014

    Realizat

    2014

    Venituri totale 5203000 4796222 8381000 5680269 9889000 6341049
    venituri proprii    300000 357911 2615000 749962 2470000 555373
    transferuri 4903000 4438311 5766000 4930307 7419000 5785676
    Chelt. totale 5203000 4706891 8467000 5366114 10291000 6376984
    Chelt. de personal 730000 659137 708000 678550 665000 660464
    Chelt. Bunuri şi servicii 4223000 3823418 4139000 3909969 5080000 4713558
    Chelt. cu

    investiţii

    250000 222336 3620000 777595 4546000 1002962

    Conform tabelului de mai sus, totalul veniturilor pe cei trei ani supuşi analizei este aproximativ egal cu totalul cheltuielilor. Anual, constatăm o creştere destul de semnificativă a veniturilor/cheltuielilor. Cheltuielile cu investiţiile cunosc, de asemenea, o creştere exponenţială.

    d.2. analiza comparativă a cheltuielilor (estimate şi, după caz, realizate) în perioada/perioadele indicate în caietul de obiective, după caz, completate cu informaţii solicitate/obţinute de la instituţie

     

    Nr.

    crt.

    Programul Tip proiect Denumire

    proiect

    Deviz

    estimat

    Deviz

    realizat

    Obs.
    1 Cetate

    culturală

    mare Cetate

    culturală

    100.000 70.500 2012
    2 Conferinţe

    culturale

    mic Despre

    identitate

    7.000 6.693,09 2012
    3 Zilele culturii judeţului mediu Tabăra

    pictură

    Bata

    18.000 17.372 2013
    4 Producţii

    editoriale

    mic Catalog

    Art-Image

    4.000 3.597 2012
    5 Hristos în Cetate mediu Conferinţă decan Thesalonic 19.000 11.385 2014
    6 Aradul contează mic Tabăra

    olimpici Moneasa

    4.500 4.200 2014
    7 Crosul şi Semimaratonul Aradului mediu Crosul şi Semimaratonul Aradului 35.000 34.941,82 2014
    8 Campionatul internaţional de gătit în aer liber mare Cupa Arad 200.000 200.000 2013
    9 Teatrul de Vară mare Stagiunea 2014 250.000 487.755,46 2014

    Conform datelor trecute în tabelul de mai sus, se constată că raportul estimat/realizat este cel mai adesea polarizat în sensul acoperirii cheltuielilor propuse. Există şi excepţii (stagiunea Teatrului de Vară), unde constatăm aproape o dublare a cheltuielilor estimate.

    d.3. analiza gradului de acoperire din surse atrase/ venituri proprii a cheltuielilor instituţiei

    Criterii de performanţă UM Prog.

    2012

    Realiz.

    2012

    Prog.

    2013

    Realiz.

    2013

    Prog.

    2014

    Realiz

    2014

    Gradul de acoperire din venituri proprii a cheltuielilor % 7 7,60 7 13,97 7 8,70
    Ponderea cheltuielilor de personal din total cheltuieli % 18 14 15 12,65 15 10,36
    Ponderea, în totalul cheltuielilor, a cheltuielilor efectuate în cadrul raporturilor contractuale, altele decât contractele de muncă (drepturi de autor, drepturi conexe, contracte şi convenţii civile) % 82 86 85 87,35 85 89,64
    Ponderea veniturilor proprii şi a sponsorizărilor în totalul veniturilor % 7 7,46 7 13,20 7 8,58
    Numărul proiectelor proprii realizate în cadrul programelor (producţii artistice: spectacole/ concerte, expoziţii, cercetări etc.) Nr. 80 80 80 83 80 90

     

    d.4. analiza gradului de creştere a surselor atrase/ veniturilor proprii în totalul veniturilor (comparativ cu anul 2011)

     2012: 18,82% ;   2013: 149,98% ;   2014: 84,38%

    d.5. analiza ponderii cheltuielilor de personal din totalul cheltuielilor

     2012:   659.137 lei;   2013:   678.550 lei;   2014: 660.464 lei

     d.6. analiza ponderii cheltuielilor de capital din bugetul total

     2012: 222.336 lei;     2013: 777.595 lei;   2014: 1.002.962 lei

     d.7. analiza gradului de acoperire a salariilor din subvenţie/ alocaţie

     2012: 100%;             2013: 100%             2014: 100%

     d.7.1. ponderea cheltuielilor efectuate în cadrul raporturilor contractuale, altele decât contractele de muncă (drepturi de autor, drepturi conexe, contracte şi convenţii civile)

     2012: 170.961 lei;   2013: 112.600 lei;     2014: 132.200 lei

     d.8. cheltuieli pe beneficiar, din care:

    – din subvenţie:

    2012: 2.724.193 lei     2013: 2.7330.327 lei   2014: 3.056.329,18 lei

    – din venituri proprii:

    2012: 357.911 lei       2013: 749.962 lei         2014: 555.373 lei

    1. Strategia, programele şi planul de acţiune pentru îndeplinirea misiunii specifice a instituţiei, conform sarcinilor şi obiectivelor prevăzute la pct. IV:

                e.1. prezentarea strategiei culturale pentru întreaga perioadă de management

    – pentru perioada 01.01.2016-31.12.2018 managerul CCJA va urmări implementarea Strategiei Culturale a Judeţului Arad (2015-2020), ca document public asumat de către autoritatea judeţeană;

    – de asemenea, va susţine proiectul „Arad – Capitală Culturală Europeană 2021”;

    – se va întări colaborarea cu Centrul Municipal de Cultură, în vederea promovării de acţiuni comune şi pentru evitarea activităţilor-duplicat;

    – se vor coordona acţiunile instituţiilor de cultură din subordinea CJA, cu cele ale instituţiilor similare din subordinea Primăriei Municipiului Arad, astfel încât publicul-spectator din municipiu şi din judeţ să beneficieze de programe culturale diversificate, pe toată durata anului calendaristic, fără sincope sau suprapuneri;

    – managerul CCJA va urmări utilizarea eficientă a resurselor materiale, umane şi financiare ale instituţiei;

    – se va urmări atragerea de finanţări/cofinanţări locale, regionale, naţionale şi europene pentru completarea efortului financiar bugetar;

    – încadrarea posturilor vacante: director-adjunct, contabil-şef, economist, inspectori de specilalitate (2), expert;

    – descentralizarea Şcolii Populare de Arte prin formarea de clase în oraşele din judeţ, în funcţie de solicitări;

    – perfecţionarea continuă a personalului de conducere şi de execuţie;

    – actualizarea fişelor de post;

    – actualizarea ROF şi RI;

    – elaborarea unei Strategii a CCJA – ca parte a Strategiei Culturale a Judeţului Arad pentru perioada 2015-2020, dar cu o amprentă instituţională clară;

    -relocarea unor spaţii administrative în sensul eficientizării activităţii CCJA;

    -reformarea şi revigorarea Consiliului artistic (cultural-ştiinţific), prin atragerea şi implicarea de personalităţi din lumea ştiinţifică şi cultural-artistică arădeană.

    e.2. programele propuse pentru întreaga perioadă de management, cu denumirea şi, după caz, descrierea fiecărui program, a scopului şi ţintei acestuia, exemplificări

    1. Programul Cetate Culturală a Judeţului Arad, abandonat în anul 2012, va fi reluat începând cu ianuarie 2016. Acest program este cu atât mai necesar pentru implementarea Strategiei Culturale a Judeţului Arad, cu cât multe dintre cele nouă aşezări urbane ale judeţului şi-au pus la punct aşezămintele culturale (Sebişul, de exemplu, are chiar un Centru Cultural Orăşenesc), dar încă nu dispun de ansambluri cultural-artistice pe măsură şi necesită îndrumări metodice. De asemenea, dezvoltarea urbană a produs în aceste oraşe o pătură cultă, care are aşteptări specifice, pentru satisfacerea cărora este necesară deplasarea de actori culturali profesionişti, sau amatori de înaltă ţinută artistică.
    2. Programul Conferinţe culturale – întâlniri cu personalităţi a fost şi el oarecum abandonat în anul 2013, în locul acestuia fiind susţinut programul „Hristos în Cetate”. Consider că prin comasarea celor două programe – congruente, în mare măsură – s-ar realiza nu doar o economie financiară, dar şi o creştere calitativă a noului program. Pentru o mai mare implicare a arădenilor, propun consultarea noului Consiliu cultural-ştiinţific al CCJA în vederea găsirii unei titulaturi a programului, cu o largă penetrare printre arădeni. Programul în sine este unul extrem de important, deoarece, cu toate că se adresează unui public select şi mai puţin numeros, oferă modele tinerei generaţii şi satisface necesităţile studenţilor de la cele două Universităţi arădene.
    3. Programul Producţii editoriale capătă o semnificaţie aparte, deoarece în interiorul acestui mandat managerial vom sărbători Centenarul Marii Uniri (1 Decembrie 2018). Dincolo de susţinerea publicării cărţilor fundamentale ale Aradului (Capitala Marii Uniri, Discursurile parlamentare ale lui Ştefan Cicio Pop, volumele memorialistice etc.) vom susţine şi publicare de e-book-uri.
    4. Programul Casa Verde, desprins din Proiectul transfrontalier de la Căsoaia, trebuie continuat şi extins. Alături de manualele de ecologie care pot fi editate, se pot iniţia cursuri practice de turism ecologic, de construcţii ecologice, alimentaţie sănătoasă, îmbrăcăminte ecologică etc. Parcul de Sculptură Monumentală poate fi revigorat inclusiv din punct de vedere dendrologic, tot în cadrul acestui proiect. De asemenea „satul dacic”, care se poate realiza tot în acest context.
    5. Programul Identitate-Lada de zestre este un program nou, care îşi propune să susţină conservarea patrimoniului etnografic, să încurajeze înfiinţarea de puncte muzeale rurale, să definitiveze procesul elaborării Monografiilor de localitate şi să susţină iniţiativele locale în ceea ce priveşte amenajarea centrelor civice ale localităţilor.

    e.3. proiecte propuse în cadrul programelor

    Nr.

    Crt.

    Program Proiect Descriere
    1. Cetate Culturală a

    Judeţului Arad

    Sebiş – Cetate Culturală a

    Judeţului Arad (ian.-iun.2016

    Prin declararea oraşului Sebiş ca Cetate Culturală a Judeţului Arad pe o perioadă de 6 luni, CCJA va organiza – în colaborare cu instituţiile culturale profesioniste din Arad (TCIS, Filarmonica, Complex Muzeal, Bibl. Jud.) o serie de manifestări cultural-artistice de înaltă calitate, care să satisfacă interesele publicului urban sebişan. De asemenea, se vor efectua cercetări ştiinţifice în teren şi cursuri metodico-practice pentru susţinerea artei de amatori din localitate, inclusiv oportunitatea deschiderii de secţii ale Şcolii Populare de Arte.
    2. Cetate Culturală a Judeţului Arad Sântana-Cetate Culturală a Judeţului Arad (iul.-dec. 2016) Idem.
    3. Conferinţe culturale – întâlniri cu personalităţi Andrei Pleşu – despre tăcerea vinovată a intelectualilor Acţiunea va fi prezentată live, în Arad (Sala TCIS ex.), dar va fi şi filmată şi redată de mai multe ori pe posturile TV locale, pe portalurile de ştiri şi pe site-ul CCJA, astfel încât să fie accesibilă cât mai multor arădeni. Cu o lună înainte de desfăşurarea ei   se vor colecta întrebări, posibile intervenţii etc.
    4. Conferinţe culturale – întâlniri cu personalităţi Prof.univ.dr. Mihai Săsăujan, arhim.-vicar Teofan Mada, prof.univ.dr. Mircea Păcuraru (ex.) – Creştini şi musulmani în Europa Conferinţă pe teme religioase şi multiculturale, desfăşurată cu public, care să problematizeze, dar să ofere şi răspunsuri la probleme curente. La fel ca şi întâlnirea cu Andrei Pleşu, va fi filmată şi mediatizată pe termen rezonabil, pentru creşterea accesibilităţii.
    5. Producţii editoriale Discursurile parlamentare ale lui Ştefan Cicio Pop Volum de studii deosebit de necesar pentru istoriografia arădeană şi naţională, care vine să pregătească Sărbătorirea Centenarului Marii Uniri. Toate producţiile editoriale apărute cu sprijinul CCJA vor conţine, în prealabil, acordul autorului (autorilor) pentru postarea on line a cărţii pe site-ul CCJA
    6. Producţii editoriale Cărţile fundamentale ale Aradului – Biblioteca on line Volume de studii şi de memorii, scrise de autori arădeni, vor fi scanate şi postate pe site-ul CCJA şi/sau a Bibliotecii Judeţene Arad, la dispoziţia cercetătorilor, studenţilor, elevilor şi publicului amator de istorie locală din toată lumea. Ex: „Românii din Câmpia Aradului de acum două veacuri” – Gheorghe Ciuhandu, „Cartea de Aur…”, 8 vol. Autor: T.V. Păcăţeanu, „Zile trăite”, Roman Ciorogariu etc.
    7. Producţii editoriale Monografiile Aradului Vor fi elaborate Monografiile de localitate care lipsesc (Ineu, Lipova, Şiria, Sebiş etc. şi vor fi postate pe site-ul CJA şi CCJA, pe harta interactivă existentă. După ce toate Monografiile vor trece prin filtrul specialiştilor (Colectivul Monografic Judeţean, Consiliul cultural-ştiinţific) se va încheia un protocol cu IŞJ în vederea predării istoriei locale la cursurile opţionale.
    8. Casa Verde Parcul de Sculptură Monumentală Căsoaia Recuperarea patrimonială şi punerea în valoare a Parcului de Sculptură Monumentală Căsoaia. Parteneri: Galeriile Turnul de Apă, prof. Horia Truţă, pentru recuperarea efectivă a grupurilor statuare şi monumentale şi Grădina Botanică Universitară Macea, pentru refacerea zestrei dendrologice.
    9. Casa Verde Satul dacic Punerea bazelor unui sat dacic, lângă Tabăra Căsoaia, astfel încât grupurile de elevi şi studenţi să vină să găzduiască în Satul dacic, îmbrăcaţi în haine dacice, să mănânce mâncare dacică, să deprindă obiceiuri dacice, să tragă cu arcul, să cunoască elementele civilizaţiei dacice.
    10. Identitate – lada de zestre Muzeul etnografic de la Beliu Pe dealul de lângă Şcoală, într-o casă aproape dărâmată, sunt înghesuite mii de piese etnografice colecţionate de dascăli inimoşi din Beliu, de-a lungul vremii. Împreună cu autorităţile locale, se va recondiţiona imobilul şi se va reamenaja Muzeul etnografic de aici.
    11. Identitate – lada de zestre Centrul civic Lipova La Lipova se vor finaliza lucrările de modernizare a infrastructurii orăşeneşti. Împreună cu Muzeul judeţean, vom stabili un plan de punere în valoare a casei memoriale Sever Bocu, precum şi realizarea unui bust (monument) dedicat marelui om politic şi ziarist local. La fel de necesară ar fi realizarea unui bust al comitelui Banatului, Felippe Scolari, care a murit chiar la Lipova, unde-şi avea reşedinţa.
    12. Identitate – Lada de zestre Concurs: Lada de zestre Declanşarea unui concurs la nivel judeţean, pentru premierea celor mai bine realizate puncte muzeale orăşeneşti şi rurale. Se va crea astfel o emulaţie printre autorităţile locale, în vederea realizării acestui demers identitar.

    e.4. alte evenimente, activităţi, specifice instituţiei, planificate pentru perioada de management

    Proiecte educative, sportive şi turistice, care se desfăşoară conform solicitărilor actorilor educativi, culturali şi sportivi din municipiul şi judeţul Arad, precum şi în conformitate cu propriile proiecte.

     

    1. Previzionarea evoluţiei economico-financiare a instituţiei, cu menţionarea resurselor financiare necesare spre a fi alocate de către autoritate

     

    f.1. previzionarea evoluţiei economico-financiare a instituţiei pentru următorii 3 ani (perioada proiectului de management), corelată cu resursele financiare necesare spre a fi alocate din subvenţia/ alocaţia acordată instituţiei de către Consiliul Judeţean Arad

     

    Previzionarea evoluţiei cheltuielilor de personal ale instituţiei

    2016: 690.000 lei         2017: 700.000 lei       2018: 705.000 lei

    Previzionarea evoluţiei veniturilor propuse a fi atrase de către candidat, cu menţionarea surselor vizate

    2016:   5% în plus faţă de sursele atrase şi/sau veniturile proprii ale instituţiei pe anul 2015

    2017: 6%

    2018: 7%

    Urmărește Special Arad și pe Google News, Twitter, LinkedIn și Instagram!

    Distribuie articolul

    Comentarii

    1. Eu consider, Lucian, dragă, că, de această dată, avem un exemplu absolut de om la locul lui, de om potrivit la locul potrivit.
      Doru este cât se poate de bine ales să fie simbolic în fruntea unei instituții politice de tip corporatist-naționalist, venită direct din tradiția centrelor culturale ceaușiste. El fiind acolo doar să patroneze deturnările de fonduri, are calificarea necesară pt acest lucru.
      De n-ar fi așa, aceste centre ar fi, în spiritul liberalismului cultural occidental, de fapt doar instituții cu doi-trei angajați – calificați artistic și cultural, ceea ce nu este cazul acum – pentru a împărți banii pentru proiecte culturale venite din inițiativa mediului cultural și artistic local.
      Altfel spus, nu ei trebuie să facă proiectele, ci cei care sunt capabili și chemați pentru asta, ei doar să judece aceste proiecte, să le ierarhizeze, administreze și supervizeze cheltuirea banilor.
      Nu invers. Dacă e însă invers, Doru e perfect!

      +7 voturi
      +1
      -1
      • De acord in totalitate, dom` profesor… dar macar `oficiul de politete`sa-l fi facut si sa nu ne ia chiar asa de prosti… sa fi copiat, stiu eu, un proiect de management de la Baia Mare sau Cluj, ceva… E ca si cum te-ar inchide cineva intr-o camera cu toata bibliografia, te-ar lasa o luna sa te tot inspiri si tu ai veni cu o lucrare de 4.50…

        +4 voturi
        +1
        -1
    2. Spuneam,anul trecut,ca numirea-despre ce fel de concurs vorbim,nu suntem toti idioti!-politrucului Sinaci-jurnalist,prin titulatura primita din cauza scrisului desantat,limbistico-propagandistic conjunctural,umilitor pt.un om intreg la cap-este doar pt.a spala fonduri uriase din buzunarul aradenilor in sacii abonatilor la furt de ani buni. Analizati si descoperiti ca milionul de euro merge in sacuri fara fund-Feies,la Sebis,sau odrasla lui,posibil candidat de primar din partea PNL sau alte partide,unde vrea vipera Feies-penalul!-distribuite de Falca si compania,gangsterii Aradului. Nu putea gasi Falca un slugoi-lingau mai mare,mai bun,mai experimentat decat Sinaciu-intrebati-l pe Zavoianu,pe fostii PSD-ISTI,pe actualii PDL-PNL-ISTI….Cata mizerie,cata ura impotriva adevaratilor intelectuali,oameni de cultura din partea scursurilor politice!

      +2 voturi
      +1
      -1
    3. Are dreptate enola, Doru Sinaci este omul potrivit la locul potrivit in aceste vremuri…potrivite. Cei care si-au bagat banii in Fundatia XXI (21) stiu foarte bine asta, iar unul dintre beneficiari este actualul primar de Sebis, Feies (si atunci era tot primar!). Multe zeci de milioane a „papat” Doru Sinaci din fundatia aia, din care a facut un amarat de post de radio in Sebis si un fel de antena in Arad, pe care nu o folosesc decat ciorile pentru odihna.

      +2 voturi
      +1
      -1
      • Ai dreptate partial. La Sebis,radio 21 a fost cel mai ascultat post-intreaba-l pe seful de la newsar.ro si oamenii din zona-la Arad,antena de care vorbesti a costat miliarde le lei vechi si nu a emis niciodata. Banii nu au venit de la Fundatia Secolului 21 ci de la institutii si soc.comerciale conduse de numitii PDSR. Mai mult,Sinaci,casierul-director la Radio 21 Arad,spalatoria de bani iliescieni-securistoizi,luase credit de la raposata Bankcoop Arad si uitase sa-si achite imprumutul-implicati fosti lideri aradeni PDSR,inclusiv independentul sustinit de ciuma rosie…. Feies….!

        +1 voturi
        +1
        -1
        • Pe asta cu Bankcoop-ul n-o știam. Că zicea Lucian că n-are experiența necesară. Doru. Iată că are. Și încă din plin. Pentru instituții în care regula e aia a lui Pilat: mâini care se spală între ele. N-au nevoie nici măcar de săpun că la acest nivel doar banii spală bine…

          +1 voturi
          +1
          -1
          • D-le prof.,de sumele uriase incasate de la politicienii rosii,de la directorii de soc.com.gen ICIM,COMCEREAL,VAGOANE,etc.care,intr-un bilant contabil de prin 1997,depaseau 1 miliard de lei stiati? D-l Toma,cel care a comentat mai sus,stie ceva,se pare ca era in sistem atunci,dar,sigur,tov.capitan de securitate,NELU, din CARAS-SEVERIN,rotit la ARAD de iliesku in noua securitate,stie…prietenul d-lui Sinaci,Doru cum i se spune…furaciuni in numele Radio 21 Arad care devenise,fara stirea celor de la Radio 21 Bucuresti,masina de furat rosieeeee/securista de tip nou!

            0 voturi
            +1
            -1
            • Nu știu dacă trebuie să fi în ”sistem” pentru a ști, a auzi de aceste ”furăciuni”. Cred că ajunge să fii informat și să ai fantezie.
              Eu, de exemplu, am fost în ”sistemul” presei arădene 15 ani neîntrerupți fără să beneficiez de aceste ”furăciuni”. Este adevărat, n-am rămas niciunde până la capăt,în momentul în care nu mai era vorba de jurnalism, ci de altceva, poate chiar de ”furăciuni” , plecam. Asta nu înseamnă că nu-mi dădeam seama.
              Pe de altă parte, în gaze și petrol, exploatări forestiere, imobiliare etc, n-am lucrat niciodată, dar asta nu înseamnă că nu-mi dau seama de ce este lăsată Fabrica de tutun din Grădiște (clădirile) în paragină.

              +2 voturi
              +1
              -1
    4. D-le Orlando, chiar nu eram si nu sunt nici acum in sistem – asta, daca vorbim de un sistem „al lui Sinaci”, pentru ca altfel, toti apartinem unui sistem, nu? Dar imi amintesc de multele zvonuri care circulau prin Arad despre afacerea de multe milioane (acum aflu ca, de fapt, erau miliarde!) condusa „profesionist” de Sinaci, cu un radio 21 din Sebis care-i „canta ode” primarului Feies si asa mai departe. Evident, lumea vorbea de afacerea aia ca despre o „vaca de muls” cu ugerul in mainile lui Sinaci, care mulgea vaca in interes propriu. Darl, multumesc pentru date, chiar sunt interesante si spun multe despre noul kuturnik…

      0 voturi
      +1
      -1
    5. Citind cu atenție proiectul de management al dlui Sinaci îmi revine finalul unei recenzii la ,, Băiatul care a furat calul lui Attila, ( romanul lui Iván Repila ) și anume – ,,Nu va exista o concluzie clară nici măcar la final, atunci când, ca cititor, vei avea ocazia de a alege: să crezi sau nu într-o direcţie care, în cele din urmă, precum parcursul întregului roman, se va dovedi inevitabilă.,,. Direcția inevitabilă este nefericită doar pentru instituția în sine care o ia ușor spre apus la fel ca și ,,cariera,, dlui Sinaci. Păcat. Cultura, la fel ca orice alt domeniu al societății, are nevoie de revitalizare. De gândire proaspătă, de noutate, de abordare vie și dinamică. Decât să bată câmpii cu așezăminte dacice, mai bine ar lansa un proiect pentru tinerii iubitori de graffiti urban, de exemplu. Ar contribui și la atragerea în proiecte a unei noi generații care nu este deloc de neglijat pentru cultură. Mai mult, proiectele culturale ale urbei/ județului ar putea face obiectul unei dezbateri publice. Câteva întâlniri cu iubitori ai diverselor arte și din diverse zone urbane sau așezări din județ ar fi cel mai realist proiect de management pe care și l-ar putea dori oricine.

      +1 voturi
      +1
      -1
    6. Chiar reciteam N.Iorga – ULTIMELE, o editie a Editurii Scrisul Romanesc, – si am gasit o tableta scrisa de Nicolae Iorga, publicata in – ‘’Neamul Romanesc’’, anul XXXV, nr.44 din 24 februarie 1940, p.1, care cred ca se potriveste oarecum situatiei de fata, putand extrapola si la situatia generala in care se afla tara in ziua de astazi.

      CITEZ PARTIAL DIN TEXT: ( scuze pentru eventualele greseli de scriere )

      ,,La un moment dat, din cauza locului unde si-au facut studiile, bune, dar adesea si destul de proaste, din cauza influentei covarsitoare a unui patron, de la care pleaca o greseala pe care mai slaba lor inteligenta o preface intr-un pacat, din cauza unor intamplatoare relatii sociale, din cauza unei ambitii care asa se poate satisface mai usor si mai deplin, ba uneori, – ce scarba! – , pentru banii ce li s-au imbiat, ei au avut o neingaduita atitudine fata de maica lor, Tara.Au vazut-o luptand si nu s-au incalzit, au vazut-o suferind si nu le-a fost mila, au vazut-o cazand si i-au dat cu piciorul.

      Urmariti-i pe urma.Cu un prilej sau cu altul, cand li se pare ca vantul umfla panze care de mult spanzurau moarte, ei sar din toate partile, se sfatuies, se aduna, se insira pentru manifestatii publice.

      Din razletirea lor s-au recunoscut indata, avand pe frunte, de o potriva semnul luni Cain’’

      Ar trebui ca acest centru cultural sa se ocupe si de un proiect prin care sa le deschida copiilor nostri ochii si placerea de a citi, de a tine o carte in mana, de a mirosi filele noi sau invechite ale unei carti, uite cum fac eu acum.

      +1 voturi
      +1
      -1
    7. Din cite observ, numirea cărturarului D. Sinaci la cultura a starnit valuri din partea unei anumite părti a ,,presei”.Pe acest erudit om de cultura l-au reconandat pentru inalta functie valoarea sa demonstrata prin cartile scrise, titlurile pe care le are, etc, concursul a fost liber, putea sa se inscrie oricine, dar cine sa o faca daca nu avea cunostiintele si valoarea maestrului Doru. Pentru ca a fost un concurs cinstit, fara spagi si trafic de influente, asa ca nu vad cine din judetul nostru s-ar fi ridicat mai mult decat nivelul genunchiului broastei in fata sa.Salut aceasta numire si sper ca valoarea morala si competentele manageriale ale dlui Sinaci sa-si spuna cuvantul in conducerea fraielor CULTURII arădene.

      +2 voturi
      +1
      -1
      • Sa mori tu sub dus ,cioaker mic , ca Doru Sincaca e maestru! 🙂 E un fel de laba trista comunista , cu sarcina precisa sa distruga ce mai e de distrus. A , si sa imparta cashul pe unde trebuie, gen … Cand m uit la el , imi vine in minte Internationala….Sculati voi oropsiti ai vietii. Hai cu furcile si coasele peste ei mance-i crapu’

        0 voturi
        +1
        -1
      • Taie-le mai scurte, că se arde cuptorul. Auzi tu: cărturar, erudit, maestru valoros şi competent manager! Să fim bine înţeleşi! Una-i una şi alta-i alta. Chiar dacă unora nu le place, nu mi se pare o impietate ca D.S. să conducă o instituţie de cultură arădeană, în actuala conjunctură politico-administrativă locală, e un om de-al casei (la propriu şi la figurat). Dar nici mai-mai să-l aduci lângă Slavici, Goldiş sau Bocu nu mi se pare normal. N-am înţeles nici formularea din final (diacriticele, bată-le vina!): frâielor sau fraierilor CULTURII arădene?

        0 voturi
        +1
        -1
    8. 1. Dumitru Chiriţă, electrician şi şef tură între 1981 – 1990, deputat PSD

      2. Constantin Adăscăliţei, antrenor de karate, deputat PSD

      3. Dorel-Gheorghe Căprar, mecanic, conducător auto, deputat PSD

      4. Dan Ciocan, subofiţer de miliție/poliție 1985-2001, deputat PSD

      5. Ion Melinte, horticultor, urmărea activităţi în cadrul fermei pomicole, deputat PSD

      6. Neculai Răţoi, mecanic locomotivă 1958-1980, deputat PSD

      7. Victor Roman, 1981 – 1982, tehnician auto, deputat PSD

      8. Vasile Berci, tâmplar, sortator şi maistru la C.P.L. Sighet între 1964 – 1971, acum deputat PNL

      9. Dan Bordeianu, merceolog, 1988 – 1992, deputat PNL

      10. Constantin Gălan, morar la Fabrica de Morărit şi Panificaţie Suceava între 1973-1974, lăcătuş mecanic în perioada 1974-1976, deputat PNL

      11. Andrei Dominic Gerea, electronist 1987 – 1991, deputat ALDE, fost ministru al Economiei

      12. Dumitru Verginel Gireadă, mecanic agricol/tractorist – SMA Agromec Botoşani 1987-1990, deputat PNL

      13. Titi Holban, muncitor CPL Gugeşti 1983 – 1984, muncitor IPILF Râmnicu Sărat 1984 – 1985, merceolog, deputat UNPR (fost la PNL)

      14. Mihai Lupu, operator chimist Fabrica de Antibiotice Iaşi în 1981, mecanic IUG Basarabi 1982 – 1985, deputat PNL

      15. Eugen Nicolaescu, tehnolog, merceolog la Complexul de Hoteluri şi Restaurante Flora din ITHR Bucureşti – Ministerul Turismului, în perioada 1976 – 1985, acum deputat PNL, fost ministru al Sanatatii

      16. Valentin Rusu, mecanic Masini si Utilaje, 1990 – 1992 , deputat PNL

      17. Aurel Nicolae, tehnician, 1980 – 1990 , acum deputat PNL

      18. Sorin Teju, muncitor necalificat 1985-1988, lăcătuş mecanic 1988-1989 şi 1991-1997 la Schela Boldeşti, deputat PNL

      19. Radu Bogdan Ţîmpău, merceolog, 1998 – 2001, deputat PNL

      20. Costică Canacheu, tehnician electroenergetic la I.D.E. Bucureşti în perioada 1978 – 1989, deputat PDL

      21. Vasile Iliuţă, lucrător comercial la Remat Călăraşi, 1990 – 1993, deputat PDL

      22. Mircia Muntean, electrician la turnatoria – otelaria “ Siderurgica “ S.A. , Hunedoara, 1982 – 1990, deputat PDL

      23. Eusebiu Manea Pistru-Popa, mecanic auto, 1988-1995 la service auto, deputat PDL

      24. Ionaş Florin Urcan, gestionar SC Poliuretani S.A. Luduş, deputat PDL

      25. Iulian Vladu, tehnolog Dacia-Service, Găeşti în perioada 1984-1989, deputat PDL

      26. Mircea Vicenţiu Irimie, mecanic Trustul de Constructii Turda, 1985 – 1990, instructor karate Shotokan – Fudokan, deputat PC

      27. Valentin Blănariu, magazioner, Dacia Service Reşiţa, 1986 – 1991, deputat PPDD

      28. Ştefan-Petru Dalca, mecanic Maşini şi Utilaje Vagoane 1988 – 1994, revizor Tehnic Vagoane 1994 – 1998, Maistru Electromecanic 1998 – 2000, toate la CFR, deputat PPDD

      29. Adrian-Nicolae Diaconu, muncitor calificat UM Plopeni Prahova 1985 – 1990, deputat PPDD

      30. Niculina Mocioi, agent comercial/vânzătoare Flamingo Computers, 2004, deputat PPDD

      31. Constantin Moisii, operator chimist – Arpechim Săvineşti, 1970 – 1978, deputat PPDD

      32. Cezar Cioată, şef sector electromecanic subteran – Compania Naţională a Uraniului SA Bucureşti, Sucursala Suceava, 2007 – 2012, deputat PC

      33. Gheorghe Coman, lăcătuş mecanic MECON SA, fost deputat PPDD/PC. Deputatul „auto”.

      34. Răzvan Rotaru, muncitor necalificat, 1996 – 1998, lăcătuş, 2000 – 2002, fotbalist nonamator, 2002 – 2004, deputat PC

      35. Claudiu-Andrei Tănăsescu, merceolog, 1988 – 1990, deputat PC

      36. Haralambie Vochiţoiu, strungar Umirom Petrosani 1988 – 1991, muncitor E. M. Petrila 1991 – 1997, senator UNPR, vectpr de imagine TV.

      37. Viorel Chiriac, tehnician OMNITEC Brasov, Tractorul Brasov 1981- 2000, senator PSD

      38. Dan-Aurel Ioniţă, cofetar patiser Ploiesti , 1987-1992, senator PSD

      39. Ákos-Daniel Mora, tehnician automatist, 1991-1995, senator PNL

      40. Ioan Deneş, electrician Căile Ferate Române, 1988 – 1993, senator PNL

      41. Ion Popa, tehnician SC Automobile Dacia, 1986-1994, senator PNL

      42. Ioan Iovescu, mecanic Autobaza 4 Lugoj 1979 – 1982, sofer, Autobaza Lugoj, 1984-1987, acum senator neafiliat

      După cum toată țara a văzut după marea manipulare, și PPDD tot USL a fost.. Comentariile sunt de prisos…

      +1 voturi
      +1
      -1

    Scrie un comentariu

    1 + 2 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.