•  Edge Institute şi luminiţa de la capătul digitalizării în România

•  „E un mare avantaj când ești pe ultimul loc: poți creşte rapid”

•  Estonia, dragostea mea, timpul meu

•  Ce așteptăm noi de la digitalizare?

•  Cine sunt experții care vor să schimbe digitalizarea în România

•  „Data is the new oil”

•  49% dintre români cred că ritmul digitalizării e prea lent în administraţie

•  De ce se tem românii de digitalizare?

•  25% dintre români se tem că datele lor pot fi furate

•  O treime cer ajutorul altor persoane pentru a folosi tehnologia

•  Prioritățile Edge Institute

Birocraţia ne omoară. Suntem sătui să pierdem timp la Finanţe, la primărie, la spital, dar o facem pe mai departe pentru că nu avem încă de ales. Nu mai vrem să pierdem trei zile pentru a obţine toate actele necesare unei înmormântări, exact în zilele acelea în care altele ar trebui să fie preocupările noastre.

Nu mai vrem să stăm în faţa unor saloane de spital pentru a afla, poate azi, poate mâine, poate când dă doctorul pe acolo, care e soarta aparţinătorilor şi pe la ce uşi medicale va mai trebui să batem după aceea.

Am vrea să nu mai facem trei drumuri pentru a obţine un certificat. Am vrea să-l putem obţine digital, dar încă digitalizarea la noi se finalizează cu prezenţa fizică la instituţie în faţa unui funcţionar, pentru o ultimă semnătură. Am vrea să nu mai fim obligați să ne luăm ore, zile libere pentru a rezolva diverse acte necesare relaţiei noastre cu statul, am vrea ca instituţiile să aibă un sistem comun, ca datele odată furnizate unei instituţii să se regăsească şi la cealaltă.

Am vrea să se termine pentru totdeauna povestea dosarului cu şine. Am vrea să vorbim şi noi cum o fac prietenii din alte ţări de cum îţi deschizi firmă în trei zile şi cum rezolvi actele administrative din confortul castei tale. Dar nu e aşa. Şi nu e aşa pe timpul nostru, pe banii noștri, pe nervii noștri.

Edge Institute şi luminiţa de la capătul digitalizării în România

Dar nu ne trebuie, ca ţară, nici extrem de mulţi bani, nici foarte mult timp pentru a ajunge aici. Iar afirmaţia aceasta nu pare hazardantă. E făcută în baza studiilor, a datelor deja adunate şi a exemplelor reuşite din vecini, de membrii nou înființatului Think Tank Edge Institute.

Au comandat studii, au făcut analize pe datele deja existente la nivel european, au vorbit cu vecinii care s-au digitalizat deja şi care o duc bine, care au timp pentru ei, pentru timpul lor liber. Și au decis că e momentul să ne ocupăm cu adevărat de digitalizare.

Cu toate că la noi, cuvântul digitalizare a devenit caduc. Atât de mult am vorbit de ea, şi atât de puţin am făcut pentru o digitalizare veritabilă, încât, când începe cineva să spună ceva despre digitalizare, nimeni nu mai ascultă. E doar un program politic eșuat, despre care se vorbește în noul limbaj de lemn al instituțiilor statului.

Atât de puțin am înțeles din ce înseamnă, în fapt, digitalizarea încât fie credem că, dacă suntem posesorii unui telefon mobil, suntem deja digitalizați, fie refuzăm să ne mai digitalizăm de frică că datele noastre vor fi furate și traficate pentru cele mai întunecate scopuri.

Am uitat că digitalizarea ar trebui să vină doar să ne facă viața mai ușoară. Nu am primit nici exemple destule cât să înțelegem ce înseamnă viața asta mai ușoară, timpul câștigat pentru noi.

Mai mulți experți au decis că e momentul ca lucrurile să se schimbe şi în România, ca digitalizarea să fie înţeleasă şi pusă în practică şi au ales să pună la dispoziţia celor care ar trebui să facă digitalizarea toată expertiza pe care au adunat-o și pe care o vor aduna pe mai departe, din cele mai variate şi mai spectaculoase domenii.

„E un mare avantaj când ești pe ultimul loc: poți creşte rapid”

Experiţii de mai sus au lansat la Bucureşti, miercuri, Tink Tankul creat tocmai pentru acest deziderat şi s-au arătat optimişti. România ar putea ajunge în următorii 10 ani, deşi visul lor ar fi ca totul să se întâmple în cinci, de la codaşa Europei în chestiunea digitalizării, pentru că aici suntem acum, la una dintre cele mai bine dezvoltate ţări din regiune.

Au prezentat la lansarea think tankului o serie de argumente care ar putea face acest lucru posibil. Unul, poate cel mai simplu şi adevărat dintre acestea, e faptul că „e un mare avantaj când ești pe ultimul loc: poți creşte rapid”, poţi sări paşii pe care alții i-au făcut în ani, poți arde etape.

Mai apoi, cum „știința avansează cu câte o înmormântare o dată”, noi putem sări peste multe din înmormântările prin care au trecut alte țări. Şi acesta e un mare avantaj.

În plus, exemplele de succes ne sunt aproape, la îndemână și ne dau speranțe: nu trebuie să fii o țară foarte bogată pentru a fi o țară digitalizată. Moldova e mult mai bine digitalizată decât România, Ucraina, în plin război, stă extrem de bine la digitalizare, Mongolia e mult mai bună pe acest capitol decât Franța, în timp ce Estonia ocupă primul loc în acest top, fiind cea mai digitalizată țară din lume, cu toate serviciile publice digitalizate.

Estonia, dragostea mea, timpul meu

În fapt, exemplul Estoniei, oferit de Victor Guzun, fost ambasador al Republicii Moldova în Estonia și consultant în transformare digitală, a fost cireașa de pe tortul lansării Edge Institute, pentru că a oferit o imagine clară a locului în care am putea ajunge în viitorul mai mult sau mai puțin apropiat și cât de ușor ne-ar putea fi dacă serviciile de care avem cea mai mare nevoie ar fi cu adevărat digitalizate.

„Trebuie să ne câștigăm timpul înapoi, să nu-l mai pierdem furnizând statului documente pe care statul le are”, a spus Guzun, care a recunoscut că acum 15 ani nu folosea niciun serviciu digital, iar acum le folosește doar așa. Victor Guzun locuiește în Estonia și nu se mai ocupă, grație digitalizării de acolo, de chestiuni tehnice, repetitive, care nu au nicio valoare adăugată.

În Estonia, toate serviciile publice sunt digitalizare. Ultimele trei au fost digitalizate în ultimii trei ani, după lungi dezbateri naționale, ce-i drept, pe tema importanței și securității lor: cumpărarea de case, căsătoria şi divorţul.

Ce înseamnă digitalizare în Estoria și de ce pe noi ne omoară birocația e mai ușor de înțeles după prezentarea lui Guzun.

Aici, la nici două minute după ce se naşte un copil, acesta are deja e-mail guvernamental, creşele şi grădiniţele sunt și ele total digitalizate, aşa că nu porneşti în căutarea unei creşe pentru copilul tău cu un an înainte sau doi, pe portalul de sănătate sunt toate datele tale, toate tratamentele tale, inclusiv cele obţinute telefonic, iar tu decizi care medic are acces la acestea şi care nu, iar sistemul medical din Estonia e conectat la cel din Finlanda.

Dar probabil cea mai cuceritoare dintre poveştile spuse de Guzun a fost cea legată de firma sa. Expertul a punctat faptul că „din 2007 (de când și-a înființat firma în Estonia – n.r.) până acum, nu am avut nicio interacţiune cu statul, nu am vizitat nicio instituţie a statului pentru firma mea, iar pe contabilul meu nu l-am văzut în ultimii 5 ani. Eu pot să rup facturile fizice pentru că ele se înregistrează automat şi, dacă merg în altă ţară care nu are factură electronică, scanez factura şi ea intră în sistem. Nu mai pierd timpul adunând, strângând acte, facturi”.

Dar lucrurile nu se opresc aici: în Estonia, peste 50 la sută din voturi sunt digitale, aici poți vota de 300 de ori, dacă vrei, ultimul vot fiind considerat cel valabil. În Estonia îţi poţi obţine permisul de pescuit digital, pentru o zi, o săptămână, o lună, chiar când ajungi pe malul lacului, poţi afla tot atunci ce peşti sunt acolo şi ce poţi pescui. În Estonia, îţi poţi stabili toate datele privind înmormântarea online, poţi alege locul de veci, poţi afla unde sunt înmormântate rudele, poţi alege ce muzică ar trebui să cânte atunci, totul online. În Estonia, timpul câştigat prin digitalizarea serviciilor statului e timpul tău liber.

Estonia are deja 1.251 de cetățeni români rezidenți digitali, care au 361 de companii înregistrate acolo. Digitalizarea, începută aici, ce-i drept, în urmă cu 30 de ani, și pe teama fricii de vecinii ruși, a devenit o chestiune extrem de firească. Un nou program vine acum să se ocupe de competențele digitale ale copiilor în legătură directă cu AI (Inteligența Artificială), pentru că acesta e viitorul şi trebuie să ştim cum să-l folosim.

Ce așteptăm noi de la digitalizare?

Dar aceasta e Estonia și ea, deși e relativ aproape, pare departe nu doar de România, ci și de alte țări. Ce așteptări avem noi de la statul nostru, noi cei care auzim de ani de zile cum sistemul cardurilor de sănătate cade mereu, care depunem declarațiile online la camera 7 și care încă suntem puși să așteptăm ore întregi la ușa medicilor ca aceștia să se uite peste dosarul nostru de analize, tipărite, pe care îl cărăm sub braţ?

Ce aşteptări avem de la statul român privind digitalizarea serviciilor publice? De la acel stat care a prioritizat până acum dezvoltarea serviciilor care încasează bani de la cetățeni (probabil singura digitalizare care merge bine în România e ghișeul.ro) și nu a celor care răspund dorințelor oamenilor? Așteptăm ca nevoile noastre să fie satisfăcute. Dar visul acesta poate fi pus pe picioare doar printr-o schimbare de paradigmă.

Edge Institute şi-a asumat, începând de miercuri, rolul de a veni cu expertiza în domeniu şi de a o pune la dispoziţia statului şi a tuturor celor decişi să accepte provocarea, în condiţiile în care „toată lumea are nevoie de educaţie digitală, pentru că viteza de modernizare şi inovare e uluitoare”.

„De la statul român aștept Împreună”, a spus, Sergiu Manea, CEO BCR, unul dintre membrii boardului Edge, membri care cred că digitalizarea trebuie construită și pe exemple emoționale, pe exemple de succes.

Cu aceste speranţe a fost lansat miercuri, la Bucureşti, Think Tank-ului Edge Institute, considerat de creatorii săi „un catalizator pentru digitalizarea României”.

Veştile bune au fost spuse din prima, cu voce tare și sigură: studiul Ipsos, comandat de Edge Institute, arată că 59% dintre români consideră digitalizarea un lucru bun, doar ritmul transformării fiind perceput ca inegal între mediul privat și instituțiile statului.

S-a stabilit, tot clar, fără echivoc, că „într-un context global în care tehnologia redefinește modelele economice și administrative, România are o nevoie concretă de accelerare a progresului digital” și că „lipsa semnificativă a competențelor digitale ale populației, combinată cu ritmuri inegale între sectorul privat și administrația publică, reprezintă azi principala provocare în domeniu”.

Edge Institute, Think Tank format dintr-un grup independent de experți, uniți de viziunea comună de a crește productivitatea și competitivitatea economică a României și, implicit, calitatea vieții cetățenilor săi prin dezvoltare și evoluție digitală, ar urma să devină un facilitator al transformării digitale.

Cine sunt experții care vor să schimbe digitalizarea în România

Cine sunt experții Edge Institute, care fac parte din boardul Think Tank? Bogdan Axinia (Director General al eMAG Ventures), Diana Stafie (fondator al FutureStation), Dragoș Stanca (antreprenor tech, investitor în digital media și web3, fondator UPGRADE 100), Elisabeta Moraru (Country Director Google), Iulian Stanciu (Președinte executiv eMAG), Mihai Matei (CEO Essensys Software & Vicepreşedinte Concordia), Oleg Roibu (Group General Counsel, eMAG), Răzvan Rughiniș (profesor universitar la Universitatea Politehnică din București și co-fondator al Innovation Labs), Sergiu Manea (CEO Banca Comercială Română) și Victor Guzun (consultant în transformare digitală și fost ambasador al Republicii Moldova în Estonia).

Aceștia şi mulţi alţii, cooptaţi în echipa Edge Institute, și-au propus ca prin expertiza lor să vină să contribuie la misiunea institutului de a accelera digitalizarea României, combinând expertiza din tehnologie, economie, banking și media.

„Digitalizarea nu mai este doar o tendință, ci o componentă esențială a progresului economic și administrativ. Edge Institute își asumă rolul de facilitator al acestei transformări, reunind expertiză din mediul privat, academic și administrativ pentru a oferi soluții viabile și direcții strategice clare. Misiunea institutului este de a sprijini tranziția digitală a României, astfel încât în următorul deceniu țara să atingă nivelul mediu al Uniunii Europene”, este propunerea lor.

„Data is the new oil”

Ce înseamnă, de fapt, digitalizare și de ce nu o înțelegem încă? „Digitalizarea nu înseamnă doar tehnologie, ci soluții care simplifică interacțiunea cu administrația, sprijină antreprenoriatul și cresc nivelul de educație digitală. România are un potențial imens, dar fără o strategie coerentă și o implementare eficientă, decalajele se vor accentua. Digitalizarea trebuie să fie un instrument care simplifică viața cetățenilor, eficientizează relația cu statul și crește competitivitatea economică.

Noi credem că, dacă goana după date este noua goană după aur, România are un avantaj unic în regiune: 25 de milioane de cetățeni, acasă sau în diaspora – un atu care ne poziționează peste orice altă națiune din zonă. Acest potențial ne oferă dreptul și responsabilitatea de a avea ambiții serioase pe termen lung. Astăzi ne dorim să urcăm din ultimele poziții în clasamentele Decadei Digitale, dar, cu o strategie clară și resurse bine direcționate, România poate aspira la un rol de lider în Europa Centrală și de Est în următorii 5-10 ani”, a declarat Robert Berza, Director Executiv al Edge Institute.

49% dintre români cred că ritmul digitalizării e prea lent în administraţie

Ce spun studiile comandate şi consultate de Edge Institute? Faptul că românii susțin digitalizarea, dar percep întârzieri majore în administrația publică pe acest subiect. Studiu realizat de Ipsos pentru Edge Institute arată că digitalizarea este percepută pozitiv de către români, însă ritmul de implementare rămâne o provocare. 59% dintre români consideră digitalizarea benefică, iar 52% cred că aceasta are un impact pozitiv asupra calității vieții. Cu toate acestea, aproape jumătate dintre respondenți (49%) percep faptul că ritmul digitalizării este unul prea lent în administrația publică, ceea ce subliniază nevoia urgentă de accelerare a transformării digitale în instituțiile statului”.

În prezent, România are un nivel mediu de digitalizare, conform percepției respondenților, cu infrastructura și digitalizarea firmelor private drept puncte forte.

De ce se tem românii de digitalizare?

Cât de greu va fi să punem pe picioare o digitalizare reală? Greu dacă nu va exista acel împreună de care aminteam mai sus, în care toți factorii implicați sunt parteneri: de la stat până la cetățeni. De ce cetăţenii? Pentru că ei ar trebui să fie beneficiarii finali ai digitalizării, cetățeni care se tem de digitalizare, deși își doresc servicii publice mai eficiente.

Șase din zece români, susțin cei de la Edge Institute, cred că digitalizarea ar putea facilita supravegherea populației de către guvern, iar peste jumătate (57%) sunt îngrijorați de modul în care datele personale sunt utilizate fără acordul lor de către marile companii de tehnologie.

„Aceste date sugerează că succesul transformării digitale depinde nu doar de implementare, ci și de asigurarea unor măsuri clare de protecție a datelor”, se arată în comunicatul Edge Institute.

25% dintre români se tem că datele lor pot fi furate

Ce mai sunt datele? Faptul că românii identifică mai multe bariere care încetinesc digitalizarea. ”Printre obstacolele identificate de români se numără competențele digitale scăzute ale cetățenilor (43%), ale angajaților statului (37%) și corupția sau interesele politice (36%)”.

De asemenea, „utilizarea platformelor digitale publice este dificilă pentru mulți cetățeni – 51% dintre români nu le accesează, 25% declară că le este teamă că datele lor pot fi furate, iar unul din cinci afirmă că întâmpină probleme tehnice”.

Tot în amplul studiu realizat de Ipsos se mai arată că „internetul este utilizat în principal pentru socializare și divertisment (77% fiind activi pe rețele sociale și 76% urmărind videoclipuri online), că serviciile digitale sunt populare, 61% plătind facturi online, iar 60% accesând servicii bancare. În schimb, educația digitală rămâne limitată, doar un sfert dintre respondenți au declarat că folosesc materiale de învățare online”.

O treime cer ajutorul altor persoane pentru a folosi tehnologia

„Deși interesul pentru digitalizare este ridicat, majoritatea românilor preferă metodele de instruire tradiționale. Românii se autoevaluează la un nivel mediu al abilităților digitale și mai puțin de o treime (27%) cer ajutorul altor persoane când sunt în situația de a interacționa cu tehnologia. În plus, preferința pentru cursurile de îmbunătățire a cunoștințelor digitale în format fizic în detrimentul instruirii online sugerează că programele educaționale trebuie adaptate la această tendință”, se subliniază în studiul comandat de Think Tank-ul Edge Institute.

Cu toate acestea, digitalizarea administraţiei publice este văzută ca o prioritate pentru cetăţeni: „Românii identifică mai multe domenii prioritare pentru digitalizare. Cele mai importante sunt plata taxelor și impozitelor (45%), urmată de obținerea actelor personale (37%) și programările la spitalele publice (33%). De asemenea, accesul digital la rețete, adeverințe și trimiteri medicale (37%) este o preocupare majoră, evidențiind necesitatea simplificării serviciilor esențiale”.

Prioritățile Edge Institute

Edge Institute a identificat şi prezentat la lansarea Think Tank-ului câteva direcții strategice: creșterea nivelului de educație digitală, digitalizarea serviciilor publice și dezvoltarea unor politici publice eficiente pentru o economie digitală competitivă.

„Cred că avem nevoie de ambiţii mult mai mari decât să trecem de luna mai”, a punctat la lansare Răzvan Rughinis (profesor universitar la Universitatea Politehnică din București și co-fondator al Innovation Labs), în timp de Elisabeta Moraru (Country Director Google) a schițat în două linii simple realitatea de astăzi: deşi totul e tehnologie iar „data is the new oil”, cum susţinea şi Robert Berza, “media UE în ceea ce înseamă a folosi AI în business e de 8%, la noi e de 2%”.

Boardul Edge Institute s-au arătat optimist în privința viitorului digitalizării în România: „Fatalismul nu o să ne mai salveze prea mult, e nevoie de optimism”.

Încă înainte de lansare, Edge Institute a stabilit o serie de contacte și colaborări pentru a face realizabil acest vis. Printre cei cooptați în lupta pentru digitalizare se numără și Centrul pentru Jurnalism Independent.

Citeşte şi:

ADR Vest: Firmele din vestul țării pot obține, cu zero costuri, servicii de suport pentru digitalizare

Școala Gimnazială din Apateu, un model în digitalizarea educației