Primarul nu mai are nici timp și nici chef de campanie electorală, nu mai consideră necesar să-i convingă pe arădeni de cât de bine știe el să gospodărească banii publici și, implicit Aradul. Așa că s-a retras. Nu din cursa electorală – îți trebuie anumite calități ca să poți lua decizii majore în viață și nu-i cazul – ci din campanie.

Pentru că, nu-i așa?, la câte ronduri inutile a făcut în aproape patru ani de mandat, arădenii sunt lămuriți. Mulți s-au retras și ei, sătui, ca să nu spun scârbiți de prestația întregii clase politice, de minciunile și fățărnicia lor. Lămuriți, dar scârbiți, nu vor vota, gest echivalent cu demisia din calitatea de cetățean.

Nu pot fi de acord cu acești demisionari și nici cu scuza că nu au pe cine vota. Dacă ceva important din viața lor sau a celor apropiați lor ar depinde de o alegere, cu siguranță nu s-ar refugia în demisie, nu s-ar lamenta că nu au pe cine alege.

Și-apoi, niciodată și nicăieri în lume nu există certitudini când alegi pe cineva să te reprezinte. Ascultăm, comparăm, alegem pe acela care ni se pare că este cel mai aproape de așteptările noastre. În timp vom vedea dacă a fost sau nu alegerea bună. Iar dacă a fost bună, îl realegem, dacă nu, altul la rând.

Alții, tot lămuriți dar în alt sens, s-au retras demult în certitudinea că-l vor vota. Vor fi mulți, puțini, suficienți? Rămâne de văzut, așa cum viața ni-i arată mai mereu prezenți la acțiunile de îmbăloșare organizate de primar. De altfel, acești susținători l-au convins să se retragă din campanie. E timpul altor „mari proiecte”, alegerile-s ca și câștigate, chiar dacă  generalul are ceva probleme și pare cu cornițele tăiate după ce DNA l-a pus sub control judiciar.

• Generalul Coldea a pus mâna pe Primăria Aradului 

Iar pentru prezentarea acestor proiecte nu se dă în lături de la nimic, nici măcar de la folosirea imaginii Primăriei într-o acțiune prin care s-a ridicat în slăvi. Plus, desigur, banii publici, dar ce mai contează acest amănunt? Doar el este stăpânul suprem al Aradului și a banilor săi, pe care îi cheltuie cum „vrea mușchii lui”.

În imagine puteți vedea invitația transmisă doar unor persoane de încredere, purtând antetul Primăriei. Realitatea „din teren” a fost însă alta, fundalul scenei de pe care a cuvântat și primarul Bibarț cel retras era doar cu el, marele ctitor de pavaje.

Curat apolitic a fost evenimentul ăsta în care s-a vorbit mult, mai puțin despre „Arad 2024-2028, orașul de mâine”.

E drept, nu s-a vorbit nici despre cele două porturi pe care le-a promis același Bibarț la prezentarea desenului numit Plan Urbanistic General – despre care „desenatorul portuar” nu mai vorbește de câteva luni bune.

În orice caz, ideea celor două porturi de pe Mureș a fost foarte bine primită de arădeni. Și nu doar foarte bine, ci cu multă încredere. Nici nu avea cum să fie altfel, pentru că ideea este absolut genială și perfect realizabilă, cu rezultate economice uriașe. Bibarț va fi numit primar pe viață și comandant suprem al Flotei Mureșului.

Primul pescador din viitoarea flotă din porturile lui Bibarț

Între timp Hamburg și Rotterdam par să se fi retras din afacerile lor portuare, conștiente că nu pot face față porturilor lui Bibarț.

Adevărul este că marinarii ce vor adăsta în Arad vor avea nevoie de o zonă de relazare, Și uitați că marele ctitor s-a dovedit și vizionar. Centrul fiind plin de cine-biserici și săli de păcănele, așa că, după ce-a stat o vreme retras în ronduri, a gândit bine: o piață pentru marinari.

Piața volantă – un fel de piață pe roți sau, ca să rămânem în zona lui Bibarț, piață în rond – va deveni, desigur, piață de pește, mândria economică a porturilor Arad. Deocamdată este un program pilot, după cum a anunțat chiar marele ctitor, cu reținerea celui care știe că, de fapt, este un program matelot. De aia nici nu s-a mai obosit să facă rețea de apă pentru volanții piețari, nici canalizare sau curent electric.

Ce dacă HG 348/2004 prevede că „piețele volante sunt structuri de vânzare având utilitățile asigurate, respectiv apă, canal, electricitate, destinate exercitării comerțului cu amănuntul și prestării de servicii către consumatori” (art. 7, litera e)? Pentru omul marilor proiecte nu există lege. Iar dacă există cumva, îl doare fix în c…, cot de ea.

Oricum ceea ce noi considerăm că este Piața Catedralei deocamdată este doar șantier. Lucrarea nu-i terminată, deci nu-i predată Primăriei (era să zic „beneficiarului”, dar beneficiar este, deocamdată, doar Bibarț, nu Primăria).

Dacă există acele avize, înseamnă că Jandarmeria va trebui să se amendeze singură, chiar înainte de a amenda organizatorul, pentru că reprezentantul său face parte din Comisie, alături de cel al IPJ.

Greu să fii instituție a statului retras-supusă partidului

Să fii, de exemplu, Direcție de sănătate publică (DSP) și să nu vezi ce-i cu piața aia volantă din șantierul Piața Catedralei, fără apă, canal și curent. Așa cum n-ai văzut nici Târgul de Paști. Mă rog, de Paști o fi fost retrasă în post și rugăciune, dar nici acum?

Greu să fii și Inspectorat de Stat în Construcții (ISC) sau Poliție ori Jandarmerie (IJJ) și să nu vezi ce activități se organizează pe un șantier din buricul portului Arad. Și astea s-au retras în post, rugăciune și ascultare partinică.

Posibil ca următorul mare târg, cu concert și îmbăloșeli să fie organizat pe șantierul podului peste Mureș, cu care se laudă Bibarț de parcă ar fi avut ceva de-a face cu el. În deschiderea concertului va cânta corul reunit al instituțiilor de control ale statului, cu dirijori celebri din conducerea IPJ, IJJ, ISC, DSP, PNL și, ca să fie și Bibarț împlinit, PSD.

După alegeri, șantierul Piața Catedralei va fi locul de desfășurare a unui mare curs de perfecționare la care vor participa toți capii mafiei siciliene, calabreze și japoneze. Au ce învăța de la ai noștri. Lectori vor fi ai noștri, de la care au ce învăța fraierii ăia din Mafia, Ndrangheta și Yakuza.