marþi, 23 iulie, 2024

Special Arad Logo

    Update Bărbat de 80 de ani, găsit spânzurat la Beliu. Este a treia sinucidere în patru zile, la Arad

    de Ioana Costaș | 12 iunie 2023, 8:59 AM | Beliu | Știri Arad | Topic special

    2

    Un bărbat în vârstă de 80 de ani a fost găsit spânzurat, luni dimineața, în localitatea Beliu – potrivit primelor date. Trupul neînsuflețit al octogenarului a fost descoperit de fiica sa. Nu sunt suspiciuni în ceea ce privește decesul bărbatului.

    La fața locului s-a deplasat un echipaj din cadrul Serviciului de Ambulanță Județean Arad – substația Ineu.

    Alte două sinucideri au avut loc în municipiul Arad, vineri și sâmbătă.

    Sâmbătă, 10 iunie, în cartierul Vlaicu, o femeie în vârstă de 75 de ani și-a pus capăt zilelor. Echipajul medical solicitat la fața locului nu a mai putut face nimic pentru salvarea septuagenarei, care a fost găsită spânzurată.

    Vineri dimineața, pe Aleea Predeal, în Vlaicu, un bărbat de 51 de ani s-a aruncat de la etajul 6 al unui bloc. Bărbatul a murit pe loc.

     

    UPDATE

    Despre decesul bărbatului de 80 de ani, reprezentanții Inspectoratului de Poliție Județean Arad precizează următoarele: „În dimineața zilei de 12 iunie, în jurul orei 07:45, polițiștii orașului Ineu au fost sesizați despre un cadavru, într-un imobil din Beliu. În urma cercetării la fața locului, cadavrul a fost identificat în persoana unui bărbat de 80 de ani, din localitate. Trupul neînsuflețit a fost transportat la Serviciul de Medicină Legală Arad, în vederea efectuării autopsiei și luării măsurilor de urmare. Nu sunt suspiciuni cu privire la săvârșirea vreunei fapte penale”.

     

    Citește și: S-a aruncat de la etajul 6 al unui bloc din Vlaicu. A murit pe loc

    Urmărește Special Arad și pe Google News, Twitter, LinkedIn și Instagram!

    Distribuie articolul

    Comentarii

    1. Scrisoare deschisă cu privire la reflectarea în mass media a cazurilor de sinucidere

      În atenția organizațiilor de media scrise, online, audio-video, a Consiliului Național al Audiovizualului

      Asociația Română de Terapie Comportamentală și Cognitivă (ARTCC), prin membrii săi, își manifestă îngrijorarea față de modul în care sunt reflectate în mass-media cazurile de sinucidere. De asemenea, atragem atenția asupra efectului de contagiune pe care acest tip de mediatizare îl poate avea asupra persoanelor vulnerabile din societate.
      Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), 800.000 de persoane mor anual prin sinucidere, iar alte șase persoane, în medie, sunt direct afectate de fiecare deces prin suicid. Efectul Werther, adus în atenție de către sociologul David Phillips în 1974, descrie fenomenul de contagiune prin care, după mediatizarea poveștilor unor persoane care mor prin suicid, alte persoane consideră să își pună capăt vieții sau chiar o duc la îndeplinire (Phillips, 1974).
      O trecere în revistă a literaturii de specialitate (Domaradzki, 2021) arată că reflectarea sinuciderilor în mass-media reprezintă un risc de contagiune în populația generală. Când sinuciderea este prezentată în termeni pozitivi, ca o soluție la problemele cu care persoana se confruntă, acest risc crește. Un impact semnificativ îl reprezintă publicarea unor știri despre decesul provocat de sinucidere al persoanelor ușor identificabile, cum sunt celebritățile sau cei care au un statut sau prestanță socială marcantă. Pe de altă parte, stilul în care acest fenomen este mediatizat poate fi îmbunătățit și media pot avea un rol de informare și prevenție, acest lucru prevenind riscul de contagiune.
      Dintre recomandările OMS pentru mass-media care fac referire la decesul prin suicid , aducem în atenție, succint, următoarele aspecte:
      • Includerea, la finalul materialelor scrise sau difuzate, a unor informații despre accesul la ajutor specializat a celor care prezintă ideație sau impulsuri suicidare. Acestea trebuie să conțină câteva opțiuni care să fie tot timpul disponibile (de exemplu, pentru contextul românesc, menționarea Alianței Române de Prevenție a Suicidului, a contactelor de proximitate pentru camera de gardă a unui spital de psihiatrie sau a numărului unic de urgență – 112).
      • Accentul în relatări sau în materialele scrise pe contribuția pe care a avut-o de-a lungul vieții persoana decedată, în special în cazul în care este o persoană publică sau o celebritate, precum și prezentarea impactului negativ a dispariției acesteia.
      • Abținerea jurnaliștilor de la speculații asupra posibilității unui suicid în absența confirmării cauzei morții de către o sursă oficială.
      • Respectarea intimității prietenilor apropiați și a familiilor persoanei decedate. Decizia de a intervieva persoanele apropiate – prieteni și familii – trebuie să ia în calcul gradul de afectare psihologică a acestora, precum și faptul că au ele însele prezintă un potențial risc de autovătămare.
      • Evitarea excesului de mediatizare – fără repetări și actualizări ale materialelor originale. Articolele despre persoane care își iau viața trebuie să fie publicate în interiorul ziarului, în josul paginii, pentru publicațiile scrise, iar pentru audiovizual, materialul să nu deschidă calupul de știri.
      • Evitarea asocierii cauzale între suicid și dificultățile de viață cu care s-a confruntat persoana înainte de comiterea actului. precum și evitarea utilizării unor formulări care să normalizeze actul suicidar, prezentându-l ca o soluție la diverse probleme de viață.
      • Evitarea senzaționalismului titlurilor. De asemenea, optarea pentru utilizarea sintagmei „deces prin suicid”, și nu a formulărilor de tip „s-a sinucis” sau „și-a făcut felul”. De asemenea, nu sunt recomandate publicarea detaliilor despre locul unde a avut loc decesul sau utilizarea de materiale vizuale despre persoana decedată (chiar dacă sunt publice, de exemplu de pe rețelele de socializare).
      A nu publica identitatea și caracteristicile persoanei care a decedat prin suicid, a nu menționa mai multe decese prin suicid în anumite locații specifice, precum și a celor care sunt apropiate, sunt factori care pot reduce efectul de contagiune (Maloney, et al., 2014).
      ARTCC solicită organizațiilor de presă scrise și audio-vizuale să mediatizeze aceste cazuri în mod responsabil, luând în calcul interesul public, care trebuie să primeze în fața senzaționalismului. De asemenea, solicităm CNA să includă aceste recomandări în actele normative care reglementează activitatea radio-difuzorilor.

      https://t.ly/7Xzn

      +1 voturi
      +1
      -1

    Scrie un comentariu

    6 + 2 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.