Subiectul salvării clădirilor patrimoniu din aria protejată a Aradului este un subiect încă fierbinte și extrem de important care nu trebuie trecut cu vederea! Nu doar din motive estetice și pentru conservarea valorilor orașului ci, mai ales, din motive de punere în siguranță a oamenilor care trec pe sub ele. De fiecare dată când a fost contactată, Primăria Arad s-a arătat legată la mâini în ceea ce privește forțarea proprietarilor să-și reabiliteze imobilele. Ne-a fost explicat mereu că nu există legi în acest sens. În mod misterios însă, în mai multe orașe din țară, tot mai multe clădiri trec la reabilitat. Cu acest gând în minte, am dorit să găsim explicația la eterna întrebare care ne frământă: La ei de ce se poate și la noi nu?

Mai întâi să aflăm care este explicația oficială a municipalității. Anul trecut, când am analizat la rece toate modificările ilegale făcute fațadelor clădirilor din centru, purtătorul de cuvânt al Primăriei ne-a spus că este imposibil să forțezi un proprietar să-și reabiliteze clădirea, ci doar să-l încurajezi prin diferite modalități, dându-ne un exemplu din 2009 când au fost „diagnosticate” problemele a 50 de imobile după care s-a tipărit o carte ce a fost oferită gratuit proprietarilor. Printr-un alt proiect, s-au făcut gratuit RLV-urile fațadelor imobilelor de pe Mețianu. Purtătorul de cuvânt ne spunea că nu au reușit, cu toate acestea, să „motorizeze” prea mulți oameni. Din cele 57 de clădiri aflate în „prioritate zero”, doar 6-7 au început să treacă la „împrospătarea de look”.

Acum vreo două săptămâni l-am abordat pe arhitectul șef al Aradului, Radu Drăgan, pentru a afla dacă între timp s-a găsit vreo variantă pentru a salva aceste valoroase comori arhitecturale din centru. Dumnealui ne-a oferit aceeași explicație. Oricât de mult și-ar dori Primăria acest lucru, celor care reabilitează incorect clădirile, încălcând regulile specificate în Planul Urbanistic Zonal, municipalitatea nu poate să le facă nimic altceva decât să le depună plângere penală, după care cazul este mutat în mâinile Tribunalului Arad care, drept măsură, le aplică o amendă aflată în jurul sumei de 50-100 lei. Atât. Nimic mai mult. Iar despre clădirile care nici măcar n-au mai văzut o mână de tencuială de zeci de ani, din nou, Primăria n-are ce face… Legea îi oferă posibilitatea să împrumute locatarilor bani pentru reabilitare, dar pe care aceștia trebuie să îi restituie integral, în câțiva ani, Primăriei. Am întrebat dacă există asociații de proprietari care au apelat la această opțiune, iar Radu Drăgan ne-a spus că sunt în jur de 10 asociații (imobile fie de pe Bvd. Revoluției, fie de pe străzi adiacente).

Bun. Doar că un împrumut cu termen limită nu poate fi considerat un sprijin considerabil. Asta poate oferi și oricare bancă. Și cum niciun om nu are pornirea să se bage în datorii benevol, e explicabil de ce nu prea se înghesuie lumea să treacă la treabă, chiar dacă primarul Falcă a anunțat la începutul anului că se intenționează mărirea impozitului la 500% pentru cei care nu își recondiționează clădirile istorice. Nimic nu pare să-i determine pe proprietari să acționeze.

Și totuși. În orașe precum Oradea sau Timișoara lumea chiar a trecut la treabă. Să nu mai vorbim de vecinii noștri de peste graniță, din orașul Szeged. Pentru a afla care este metoda prin care aceste conduceri ale orașelor au reușit să-și determine locuitorii să-și îngrijească locuințele private, am luat legătura cu purtătorii de cuvânt ai fiecăror instituții în cauză.

Primăria din Timișoara a acoperit 70% din costurile de reabilitare a clădirilor private, din banii Ministerului Federal din Germania

„Primăria Municipiului Timişoara a avut preocupări constante, de-a lungul anilor, pentru reabilitarea clădirilor istorice din oraş, însă legislaţia existentă nu oferea posibilitatea de a aloca fonduri publice pentru renovarea de clădiri private. De aceea, municipalitatea a încercat mai multe variante”, a declarat pentru Special Arad Lăcrămioara Condea, Consilier al Direcţiei Comunicare de la Primăria Timișoara.

Dintre soluțiile pe care le-a găsit Primăria Timișoara pentru salvarea clădirilor istorice, Lăcrămioara Condea a amintit de un proiect realizat cu sprijinul Ministerului BMZ Germania: „A fost derulat timp de mai mulţi ani un proiect împreună cu GTZ:«Reabilitarea prudentă şi revitalizarea economică din Timişoara» (Primăria Municipiului Timişoara şi Societatea Germană pentru Cooperare Tehnică (GTZ), cu sprijinul Ministerului Federal pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare – BMZ – din Germania), care  a fost aprobat în 2006, dar a început din 2004 cu elaborarea unui Studiu socio-economic. Pentru derularea proiectului în cadrul Primăriei a fost înfiinţat Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Cartierelor Istorice din Timişoara (CCRCIT), unde au lucrat împreună consilieri ai Primăriei şi specialişti germani. Principalul sprijin din partea GTZ a fost identificarea şi pregătirea unor proiecte de dezvoltare urbană şi economică pe termen lung a cartierelor istorice. Principalele activităţi: coordonare şi training, cursuri pentru meşteri, arhitecţi, ingineri (16 cursuri), Poliția Comunitară, schimb de experienţa cu oraşele înfrăţite Karlsruhe si Gera şi proiectul similar din Sibiu. Rezultate: elaborarea Conceptului integrat de măsuri pentru reabilitarea cartierelor istorice din Timişoara (2007) – strategie de reabilitare urbană; pregătirea măsurilor demonstrative de construcţii şi pregătirea unui sistem de credite KfW pentru reabilitarea prudentă a clădirilor istorice, informare şi mobilizare a cetăţenilor, materiale informative (broşuri, pliante, cataloage) despre reabilitarea prudentă a clădirilor istorice, realizarea unor evenimente care să atragă atenţia locuitorilor asupra valorii clădirilor istorice (expoziţii, dezbateri, sondaje de opinii), participare la evenimente (festivalul „Bega Bulevard” 2008, Campania Anti-plastic si 2009, Stradart 2007-2009). S-a oferit consultanţă tehnică gratuită;  consiliere oferită proprietarilor şi locatarilor de clădiri istorice (180 de cereri de consultanta rezolvate, 1700 de familii si aprox. 5000 de locatari consiliaţi), a fost elaborat Îndrumarul pentru intervenţiile asupra clădirilor istorice. Una din cele mai importante componente a fost punerea la dispoziţie de către Guvernul Federal German a unei contribuţii financiare de 440.000 euro pentru activităţi demonstrative şi de training în scopul reabilitării prudente a imobilelor monumente istorice de interes deosebit, proprietate privată sau publică. Astfel s-au reabilitat: Piaţa Unirii nr. 9, Piaţa Unirii 10, Str. G. Coşbuc nr. 1, Str. Timotei Cipariu nr. 1 şi vitrinele imobilului din Piaţa Romanilor/Ştefan cel Mare nr. 2. Contribuţia proprietarilor a fost proiectul tehnic şi 30% din valoarea lucrărilor de reabilitare, iar restul de 70%, a fost acoperit din fonduri GTZ. Proiectul cu GTZ s-a finalizat anul trecut”.

Primăria din Oradea finanțează 20% din valoarea lucrărilor și forțează proprietarii care nu vor să renoveze

Iată că a venit momentul să vorbim și despre Oradea, acest oraș care până nu demult era arareori menționat în presa națională, însă recent pare că a devenit efectiv o vedetă. Modul în care municipalitatea a reușit să revigoreze orașul a atras privirile tuturor: Oradea – primul smartcity din România, Oradea – a cărui centru rivalizează, „peste noapte”, cu orașele europene.

Dar cum a reușit Primăria din Oradea acest „total makeover”? Primarul Ilie Bolojan explică faptul că derulează mai multe programe pentru renovarea fațadelor, atât pentru clădirile monument istoric cât și pentru cele din zonele protejate, iar în acest moment, la mai multe imobile, lucrările au început deja. 

Jurnaliștii portalului de știri Hotnews.ro au simțit și ei nevoia, fiind nemulțumiți de situația Bucureștiului, să ofere un exemplu demn de urmat în ceea ce privește punerea în valoare a patrimoniului arhitectural și au ales Oradea drept „studiu de caz”. Se pare că atitudinea celor din Capitală e similară cu cea de la Arad. Potrivit hotnews.ro, sute de clădiri din centrul Bucureștiului sunt într-o stare avansată de degradare, iar Primăria Capitalei spune de peste 10 ani că nu poate face nimic fiindcă acestea sunt proprietate privată. Sună familiar?

Ei bine, în Oradea, există 86 de cădiri monument istoric dintre care 25 sunt deja reparate, iar asta într-un timp foarte scurt. Primarul Ilie Bolojan a declarat pentru hotnews.ro faptul că Primăria Oradea suportă cheluielile pentru proiectul tehnic și dirigenția de șantier,  „ca să avem garanția că se fac lucrări de calitate. Omul are tendința să facă și lucrări de mântuială pentru a scăpa mai ieftin. În plus, dacă își reabilitează clădirile, proprietarii primesc scutire de impozit pe 5 ani”, a explicat pentru hotnews.ro primarul municipiului Oradea, Ilie Bolojan.

Am contactat și noi Biroul de Presă a Primăriei Oradea și am rugat să ni se ofere detalii privind programele de reabilitare pe care le oferă municipalitatea:

„Administrația locală vine în sprijinul proprietarilor de imobile, întocmind proiectele tehnice, facilitând obținerea autorizațiilor de construire, oferind un grant de 20% din valoarea lucrărilor la imobilele monument istoric, dar și acordând finanțări rambursabile pe 5 ani proprietarilor”, se arată în comunicatul trimis pentru Special Arad.

„La Oradea programul functionează bine, avem clădiri terminate, la o clădire monument suntem în faza de a încheia contractele de acordare a contribuției de finanțare, la fel la alte două șantiere care își urmează cursul.

Municipalitatea pentru a implementa programul acordă consultanță și facilitează demersul în rezolvarea  problemelor specifice fiecărui imobil, ca urmare a unei evaluări atât din punct de vedere tehnic cât și juridic, tocmai pentru a avea o evidență clară și legală asupra documentelor ce vor fi încheiate. Problemele identificate sunt de cele mai multe ori de natură juridică, cărțile funciare nu sunt completate la zi sau nu sunt convertite în format electronic, nu apare mențiunea că este monument istoric, însemnările nu sunt unitare (adică apar suprafețe utile, construite sau nedefinite) iar pentru acest lucru solicităm instituțiilor competente actualizarea informațiilor.
Mai sunt și probleme de natură tehnice sau de administrare defectuoasă sau neimplicare a proprietarilor și aici încercăm să-i ajutăm”, ne-a spus Angela Lupşea, director executiv al Fundaţiei de Protejare a Monumentelor Istorice Bihor – Primăria Oradea.

Este important de reprodus și ceea ce are de spus primarul Oradea în legătură cu proprietarii care refuză să își repare clădirile, ținând cont că de fiecare dată când am întrebat vreun reprezentant al Primăriei Arad dacă nu se poate reabilita o clădire cu forța ni s-a spus că este în afara puterii lor.

La Oradea, în cazul unei clădiri istorice – proprietate privată, Primăria Oradea efectiv a forțat proprietarii să o reabiliteze: „Avem un caz unde nu au vrut, Palatul Apollo, iar acolo facem noi lucrările și vom recupera banii. Momentan nu suntem în situația să vindem apartamentele ca să recuperăm banii fiindcă oamenii când se văd în această situație, plătesc. Primarii nu aplică această lege deoarece nu este o măsură populară să intri peste om în casă, să-i repari casa cu forța și să îi ceri banii. Omul ăla clar nu te mai votează”, a explicat primarul Ilie Bolojan pentru Hotnews.ro.

Cluj-Napoca nu colorează în afara liniilor, dar finanțează 20% din costurile de reabilitare

Special Arad a contactat reprezentanții Primăriei Cluj-Napoca, întrebându-i care sunt măsurile pe care le iau pentru a salva clădirile istorice. Răspunsul a venit scurt și la obiect. Nu ni s-a spus de vreun parteneriat anume pentru a sponsoriza asociațiile de proprietari, nu ni s-a spus de vreo campanie, ci ni s-a făcut referire la Hotărârile de Consiliu întocmite pentru a veni în sprijinul celor care își reabilitează clădirea.

„Primăria municipiului Cluj-Napoca a aprobat, în luna martie 2016, Programului Multianual pentru Realizarea lucrărilor de protejare și intervenție asupra clădirilor situate în «Ansamblul Urban – Centrul Istoric al orașului Cluj-Napoca». Informații amănunțite despre acest program puteți găsi în HCL 113/2016 precum și în proiectul acestei Hotărâri de Consiliu Local.

De asemenea, prin HCL 417/2016 a fost aprobat Regulamentul de stabilire a criteriilor de identificare a clădirilor și terenurilor neîngrijite situate în intravilanul municipiului Cluj-Napoca, în vederea aplicării prevederilor art. 489 alin. (5)-(8) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal si pct. 168 din HG nr. 1/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și a formularelor tipizate pentru aplicarea acestuia”, se arată în răspunsul Biroului de Presă.

Primăria Cluj-Napoca nu colorează în afara liniilor, stă cuminte și aplică măsurile legale. Și-a întocmit o comisie de specialitate responsabilă cu identificarea clădirilor țintă (și la noi s-a realizat o astfel de listă, în 2014, fiind identificate 57 de clădiri despre care Gheorghe Falcă se lăuda că vor fi reabilitate îndată. Încă așteptăm…). După ce comisia din Cluj-Napoca a inclus clădirile într-un program, a pus la dispoziție proprietarilor o finanțare rambursabilă, pe care aceștia trebuie să o restituie într-o perioadă mai lungă decât cei 5 ani menționați în vechea Lege a Fațadelor. Clujenii s-au grăbit și au inclus deja în hotărâre noua Lege 166/2016, prin care au la dispoziție 10 ani pentru a returna împrumutul, iar pe lângă asta, Cluj-Napoca finanțează 20% din consturile de reabilitare. În plus, emiterea certificatului de urbanism, autorizația de construire și avizul tehnic sunt gratuite.

„Finanțarea va fi restituită autorităților publice finanțatoare în termen de 10 ani (120 de luni), în tranșe lunare egale (…) Pentru plata cu întârziere a ratelor stabilite prin contractul de finanțare, autoritatea publică finanțatoare va calcula/stabili/percepe majorări de întârzieri(…). Decontarea costurilor lucrărilor de protejare și intervenție: 20% din contravaloarea lucrărilor executate – în cazul în care proprietarii și-au dat acordul pentru executarea lucrărilor din surse proprii cu respectarea termenului impus prin Notificare; 100% din contravaloarea lucrărilor executate – în cazul imobilelor ai căror proprietari și-au dat acordul pentru executarea lucrărilor de protejare și intervenție prin accesarea finanțării acordate în acest sens de autoritățile administrației publice locale, din care 20% – grant nerambursabil și 80% finanțare rambursabilă”, scrie în Hotărârea de Consiliu.

Am întrebat reperzentantul Primăriei Cluj-Napoca, Călin Cioban, câte asociații de proprietari au solicitat sprijinul municipalității, iar acesta ne-a răspuns că „au fost notificați proprietarii (324) a 20 de imobile din 60 inventariate. Aceștia se află încă în perioada de 60 zile de la primirea notificării în care trebuie să-și exprime un punct de vedere pe marginea acesteia. Comisia desemnată pentru implementarea acestui Program a înregistrat aproximativ 20 de solicitări de audiență pentru obținerea de informații suplimentare pe marginea Programului. Încă nu au fost înregistrate acorduri scrise pentru intrarea în program”.

Drept „încurajare”, la fel ca în cazul municipiului Oradea, Cluj-Napoca scutește proprietarii care se „înhamă” la o astfel de decizie de plata impozitului pe clădire timp de 5 ani. De asemenea, și în Hotărârea de Consiliu a Primăriei Cluj-Napoca se stipulează că primarul poate cere executarea lucrărilor de reabilitare, trecând peste acceptul proprietarilor, așa cum menționa primarul municipiului Oradea. „Primarul poate solicita Consiliului local al municipiului Cluj-Napoca aprobarea executării lucrărilor în numele și cheltuiala proprietarilor notificați, în limitele fondurilor aprobate anual cu această destinație aprobată în bugetul local”, se stipulează în Hotărârea de Consiliu. Asta se poate face în următoarele situații: dacă proprietarii refuză executarea lucrărilor de reabilitare, nu transmit acordul în scris în termen de 60 de zile, dacă lucrările n-au fost executate în termenele notificate, sau dacă lucrările au fost începute dar nu au fost terminate la termen. Nu știm însă dacă a fost și cazul să se apeleze la această măsură.

E mai simplu să te victimizezi decât să acționezi

Există o diferență de la cer la pământ între atitudinea reprezentanților primăriilor menționate mai sus și a celor din orașul nostru. Și nu acuzăm că ar fi nepoliticoși în vreun fel, ci ne referim la calitatea, promptitudinea și bogăția informațiilor pe care le-am obținut. De fiecare dată când insistăm pe acest subiect, Primăria Arad se arată obosită, ba chiar epuizată. „Nu, tot nu s-a schimbat situația” – o frază ca un disc stricat pe care o primim necontenit.

Pe când ne putem aștepta la un răspuns atât de plin de entuziasm ca cel primit de la vecinii din Timișoara? Sau un răspuns atât de pertinent și determinat ca cel de la Oradea? Adevărul e că dacă se vrea ceva, se poate. Dar aici e cheia. Să se vrea. Când cineva își pune în minte un lucru, poate face lucruri cu adevărat formidabile. Atunci când îmbrățișează „nu”-ul, urmarea e evidentă… Dar nu e păcat? Să ai asemenea valori istorice și să stai cu mâinile în sân, privind cum fiecare ornament, fiecare element care a fost cândva sculptat cu atâta măiestrie cade pe rând, pe zi ce trece, lăsând clădirile istorice să-și plângă rușinoasa goliciune?

În prezentul articol am oferit doar exemple din țară. Cluj-Napoca, Oradea, Timișoara… dar de ce să ne poticnim în barierele țării? De câte ori n-ați auzit cum oamenii din jur dau exemplu pe vecinii noștri apropiați din Ungaria pentru profesionismul cu care au reușit să-și reabiliteze TOATE clădirile din centru. Bineînțeles, altă țară, alte legi, altă administrație. Și totuși, fiind efectiv curioși să aflăm la ei CUM și DE CE se poate, am contactat reprezentanții autorităților locale din Szeged.

Despre toate acestea însă, într-un viitor apropiat.