Astăzi se împlinesc 36 de ani de la accidentul nuclear de la Cernobîl. Arhivele Naționale dezvăluie cum a reacționat regimul Ceaușescu

    de Special Arad | 26 aprilie 2022, 2:26 PM | Dezvăluiri | Naţional | Recomandările editorilor

    0

    „Sistemul de observare și înștiințare despre contaminarea radioactivă în Armata R.S. România” (fila 13 din dosarul 42/1986) (foto: Arhivele Naționale ale României / Facebook)

    Raportul întocmit de ministrul Apărării din 1986, Vasile Milea, la patru zile după explozia de la Cernobîl, și stenograma din 1 mai 1986 a Comitetului Politic Executiv al partidului condus de Nicolae Ceaușescu se numără printre documentele făcute publice de Arhivele Naționale la 36 de ani după dezastrul nuclear.

    Arhivele Naționale ale României arată într-o postare de Facebook că în data de 26 aprilie 1986 s-a produs explozia reactorului 4 de la Centrala Atomoelectrică Cernobîl. În cele ce urmează nu ne propunem să prezentăm maniera în care s-a produs accidentul, ci să vă punem la dispoziție câteva documente care ilustrează maniera în care au reacționat inițial autoritățile din țara noastră în baza informațiilor de care dispuneau. Între acestea se numără și câteva hărți care ilustrează modul în care au circulat curenții de aer după schimbarea direcției vântului. Dacă inițial elementele radioactive din atmosferă au fost purtate de vânt mai mult în Ucraina, Belarus și Rusia, și mai puțin în Norvegia, Suedia, Finlanda, Polonia, Cehoslovacia și Germania, ulterior, începând cu data de 30 aprilie 1986, acestea au ajuns în România, Bulgaria, Grecia și Turcia.


    Zonele de contaminare radioactivă și potențialul de răspândire. Document datat 30 aprilie 1986 (fila 12)

    După accident s-a urmărit maniera în care au circulat curenții de aer și s-au făcut măsurători ale gradului de contaminare radioactivă în aer și la sol. În data de 1 mai 1986 autoritățile române cunoșteau faptul că fusese depășit nivelul de alarmare în Iași în privința contaminării la sol și în Galați în privința contaminării în aer.

    Solicitarea adresată reprezentanților autorităților sovietice de a fi informați cu privire la situația de la Cernobîl nu primise încă răspuns. S-a ales un colectiv care să răspundă de coordonarea eforturilor și s-a hotărât să se dea un comunicat către populație. S-a decis ca persoanele ce intră în România prin vama Ungheni să fie controlate, apa să fie folosită numai din surse subterane aflate la mare adâncime, iar cea de la suprafață să fie folosită numai în industrie, și s-a dispus să se întocmească o documentație pentru a ști cum pot fi limitate efectele substanțelor radioactive (ANR, SANIC, fond CC al PCR-Cancelarie, dosarul 40/1986 filele 2-7v).

    1986, aprilie 30, Raport întocmit de general colonel Vasile Milea, ministrul apărării naționale, cu privire la informațiile obținute prin sistemul de ascultare radio referitoare la accidentul nuclear de la Cernobîl precum și la măsurile luate de Ministerul Apărării Naționale, însoțit de trei anexe (ANR, SANIC, fond CC al PCR-Secţia Administrativ Politică, dosarul 42/1986, filele 11, 11v și 14; filele 12 și 13, mai sus)

    1986, mai, Hartă cu masele de aer ce au circulat dinspre Cernobîl în perioada 30.04-5.05 1986.
    ANR, SANIC, fond CC al PCR-Secţia Economică, dosarul 7/1988, filele 5, 6

    1986, mai 1, Stenograma Comitetului Politic Executiv al CC al PCR cu privire la situația din țară după accidentul nuclear de la Cernobîl și la măsurile ce vor fi luate de autorități. (ANR, SANIC, fond CC al PCR-Secţia Cancelarie, dosarul 40/1986 filele 2-7v)

    Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a amintit și ea despre victimele catastrofei de la Cernobîl într-o postare de Facebook, subliniind – în contextul războiului din Ucraina – necesitatea înăspririi normelor privind securitatea nucleară pentru a evita repetarea unor asemenea accidente:

    „Norul radioactiv de la Cernobîl s-a extins pe o bună parte a continentului european, ajungând în mai multe țări. Efectele pe termen lung ale acestui accident asupra sănătății oamenilor și a mediului încă sunt studiate. Iar tragedia de la Cernobîl a devenit un exemplu despre cum niciun stat nu trebuie să-și sacrifice cetățenii.

    Războiul din Ucraina a readus în știri cuvântul «Cernobîl», precum a readus în discuție și ideea folosirii armelor nucleare. Specularea cu acest subiect este iresponsabilă și extrem de periculoasă. Dacă prețuim viața și vrem să oferim oamenilor un viitor într-un mediu sigur, comunitatea internațională trebuie să înăsprească normele privind securitatea nucleară pentru a evita repetarea unor asemenea accidente. Și, mai ales, nu putem admite folosirea conștientă a armelor nucleare. Vom salva viața doar dacă țările vor acționa solidar, pentru binele comun, punând în prim-plan protejarea oamenilor și a mediului înconjurător”.

    Distribuie articolul

    Scrie un comentariu

    1 + 3 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.

    Acest site folosește cookies. Prin navigarea pe acest site, vã exprimați acordul asupra folosirii lor. Am actualizat politicile în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Detalii.