Cu încărcătura tactică și emoțională a unui desant terestru, duminică s-a mai epuizat o tentativă de instalare în post a preotului Bogdan Noghiu. I-am putea spune arhi-tentativă, fie în considerarea organizatorului (Arhiepiscopia Arad), fie a definiției prefixului „arhi”: element de compunere folosit la formarea unor substantive cărora le dă sens de superioritate (arhiepiscop, arhiduce) și la formarea unor adjective cărora le dă sens de superlativ (arhicunoscut).

Doar că, orice nume ar avea, acțiunea a avut caracter de desant al unor trupe arhierești antrenate, desfășurate în forță, pentru îndeplinirea obiectivului strategic: instalarea arhi-cunoscutului preot și consilier, Noghiu ca preot paroh in Sânnicolau Mic. A fost și acțiune fermă, fără ezitări (intrarea direct în altar a viitorului instalat), dar și diversiune emoțională („eu mă rog și de-aici nu plec”).

Sigur, au fost mobilizate multe rezerve de inteligență strategică dar și membri de partid, simpatizanți, plus „cuviosul” Bulbuc, cel care știe bine cum e cu numirile și concursurile.

Ionel Bulbuc, „promovat” în funcția de director, cu un concurs de management „aranjat” de partid

Desigur, se va spune că politicul nu are absolut niciun amestec în această acțiune și, în general în această poveste, că totul a fost legal și, mai ales, că acțiunea nu a fost deloc un desant, ci o acțiune normală de „întronizare” a noului preot paroh.

Desant sau nu, acțiunea a fost mai atent pregătită decât cele de până acum.

Punctul ei central fiind programat să se consume la ceas de seară – după vecernie. Calcul greșit al arhi-strategilor, pentru că au scos din ecuația „întronizării” oamenii, enoriașii. O chestiune care, din păcate devine obișnuință în Arhiepiscopia Aradului.

Măcar dacă ar fi avut inspirația să dispună să se facă slujba Miezonopticii, după rânduiala mănăstirească… Poate ar fi avut noroc de mai puțini enoriași și desantul și-ar fi îndeplinit obiectivul: o „întronizare” pe șest, „noaptea ca hoții”.

Oricum, ignorarea voinței enoriașilor a fost un calcul la fel de greșit ca al politicienilor care n-au înțeles că această numire va fi decontată electoral de partidul de care apartine preotul Noghiu (PNL este în fierbere, atât din cauza podului „ondulat”, cât și a acestui scandal cu „parohie pentru Noghiu”).

În urmă cu mai puțin de o lună, în articolul „Biserica, un reper al credincioșilor, s-a rătăcit după ce a făcut pact cu „diavolul” politic” (pe care-l puteți citi în întregime AICI) scriam, după primul „desant”, mult mai puțin organizat, despre o întrebare cu subînțeles pe care mi-a „aruncat-o” un prieten – eu în continuare îl consider prieten, chiar dacă el mă numește „fost prieten”:

«„Nu te întrebi de ce își dorește atât de mult părintele Gligor să rămână preot?” Acum e rândul meu: „Nu te întrebi de ce își dorește părintele Noghiu atât de mult să fie preot în acea parohie, deși, iată, nu este dorit?”». Întrebarea mea rămâne actuală și acum, după desantul de duminică seara, pentru că datele problemei au rămas aceleași..

ncerc să mă feresc de orice comparație între cei doi. Mă întreb însă ce-l poate mâna „în luptă” pe preotul Bogdan Noghiu? Înțeleg că este fiu al cartierului, dar, în preoție, o asemenea apartenență poate fi un handicap. Lumea te vede îmbrăcat în straie preoțești și te ascultă cum predici, dar își poate aminti de geamul pe care i l-ai spart în copilărie, de cine știe ce alte isprăvi copilărești sau greșeli mai grave, ori neîmpliniri din adolescență.

S-ar putea să-și amintească de cine știe ce fapte ale mamei, surorii sau — Dumnezeu mai știe — ce apropiați, de implicarea fățișă în politică, iar de aici până la întrebarea: „Cum a făcut ăsta teologia?” nu-i decât un pas.

Credincioșii merg la biserică nu doar pentru a se ruga, ci și pentru a se „spăla” de păcate, pentru spovedanie și împărtășanie. Oare nu s-a întrebat Înaltpreasfințitul Părinte Timotei cum se vor putea spovedi foștii vecini, foștii colegi de joacă sau concurenții care luptau pentru grațiile aceleiași domnișoare din Sânnicolau Mic, actualului preot Noghiu?

Cum s-a gândit Înaltpreasfințitul Părinte Timotei că enoriașii din Sânnicolau Mic vor accepta fără „luptă” pe acela care nu doar că „lasă, știu eu ce poamă a fost” sau „ăsta, care…”, dar este și omul care l-a îndepărtat pe părintele Gligor, care a slujit 29 de ani și le-a fost chiar ca un părinte?

Rupt de cele lumești, este posibil ca Înaltpreasfințitul să nu fi realizat aceste opreliști care stau în calea numirii favoritului său ca preot paroh acolo unde își dorește, din motive nu tocmai clare. Totuși, este imposibil să nu fi aflat că majoritatea enoriașilor din Sânnicolau Mic nu-l doresc. Doar a primit sesizarea de la enoriași, apoi nu a vrut să-i primească în audiență.

Cu mare durere în suflet, dar tare mă tem că Înaltpreasfințitul este deja depășit de problemele cu care se confruntă Arhiepiscopia Aradului. Și tare mă tem că prima dintre aceste probleme este aroganța cu care sunt priviți și tratați credincioșii.

Tare mă tem că Înaltpreasfințitul a știut de toate smintelile care se întâmplă în jurul său și că le acoperă cu bună știință. Poate nu-i știe chiar pe toți consilierii economici, de exemplu, dar s-o fi întâlnit cu vreun „străin” prin clădire și l-o fi împins curiozitatea să afle ce-i cu el pe-acolo. Așa ar fi auzit – cum am auzit și noi – că se vorbește despre lobby-ul (în traducere liberă, presiune) făcut de Preasfinția Sa Emilian, Episcop-Vicar, pentru angajarea unora.

Pe care, nu-i așa?, îi putea întreba direct despre ei, măcar dacă au permis de conducere… Poate Preasfinția Sa nu a făcut presiune (lobby) și habar nu are de angajări. Dar dacă are…? Dacă i-a ajutat și acesta pe unii fără știință de carte (destulă)?…

Preasfințitul Părinte Emilian Crișanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Aradului

Sursa: arhiepiscopiaaradului.ro

De fapt, de la neștiința de carte pornește întregul scandal (și a făcut necesar desantul de duminică) legat de numele preotului Noghiu și al celor care-l sprijină, zic ei, dezinteresat și în deplină legalitate. Să vedem dacă-i chiar așa.

Statutul pentru organizarea și funcționarea BOR (R1), publicat în M.O. nr. 97/2020 (adică actul normativ care asigură cadrul legal pentru numirea consilierilor), statuează la articolul 105, alin. (1), următoarele:

„Vicarul eparhial, consilierii eparhiali, inspectorul eparhial și secretarul eparhial se numesc prin decizie chiriarhală, pe o perioadă de 4 ani, într-o ședință de lucru a Permanenței Consiliului eparhial, ținându-se seama de următoarele criterii: media generală de licență în teologie – minimum 8,50, fără impedimente canonice sau condamnări penale și având o activitate deosebită liturgică, administrativ-pastorală, misionară și culturală.”

Prin urmare, neîndeplinirea condiției minimei medii de 8,50 la examenul de licență face imposibilă numirea validă într-o funcție clericală, potrivit dreptului bisericesc propriu.

Nu mai vorbim despre „activitatea deosebită liturgică, administrativ-pastorală, misionară și culturală” pe care a desfășurat-o preotul Noghiu din biroul său de la Consiliul Județean Arad, unde era consilierul președintelui…

Dar e clar că media de la licență, sub 8, nu-l califică pentru munca de la Arhiepiscopie și, ca o consecință firească, îl descalifică și pentru numirea ca preot paroh la Sânnicolau Mic.

Același art. 105, alin. (3), statuează următoarele: „Clericii din Cancelaria și Administrația eparhială pot fi numiți slujitori la parohii direct (fără concurs) de către chiriarh.”

Această prevedere statutară este folosită de cei din Arhiepiscopie (care îl susțin pe preotul Noghiu) ca argument pentru numirea sa în Parohia Sânnicolau Mic. Doar că această prevedere privește pe clericii care au fost numiți legal, statutar, în Cancelaria și Administrația eparhială condusă de Înaltpreasfințitul Părinte Timotei. Nicidecum pe cei care au trecut șmecherește și cu ajutor pe sub ștachetă.

Două instituții pot rezolva acest conflict iscat din ambiția preotului Noghiu și sminteala complice a unor prelați din Arhiepiscopia Aradului, plus a unor influenți oameni politici: Patriarhia Română, prin Corpul de control financiar și audit, respectiv Curtea de Conturi a României.

Patriarhia putea rezolva problema, dacă ar fi dorit, după ce a primit sesizarea enoriașilor din Sânnicolau Mic. Probabil are alte treburi.

Curtea de Conturi are competența legală să verifice și să sancționeze plata salariilor efectuate către persoane care nu îndeplineau condițiile prevăzute la art. 105 alin. (1) din Statutul BOR, dacă aceste sume provin din fonduri publice.

Or, neîndeplinirea condiției de medie 8,50 la examenul de licență teologică face angajarea nulă din punct de vedere statutar și, prin urmare, plata nelegală, generând un prejudiciu bugetar. Care trebuie recuperat de la persoanele vinovate. Care persoane sunt mai multe și, cu siguranță, sunt îngrijorate acum.

Pentru că văd și ele cum se duce la necuratu’ tot planul prin care numirea preotului Noghiu la Sânnicolau Mic ar fi acoperit și numirea inițială.

Și-apoi, când planează spectrul unui control al Curții de Conturi București, cum să nu fii îngrijorat cu atâtea numiri nestatutare și salarii plătite ilegal pentru toate pilele?

Sigur, dacă era vorba de controlul Camerei de Conturi din Arad, Arhiepiscopia putea sta liniștită. Preotul paroh din Sânnicolau Mic ar fi rugat-o pe soție să fie blândă cu cei care l-au rezolvat.

Doar că nu a fost sesizată Camera de Conturi Arad…

Da, o arădeancă ocupă un post de conducere la Curtea de Conturi. Liberală, susținătoare veche a preotului Noghiu, dar va dori să riște de dragul lui?

Instalare eșuată! Revolta credincioșilor din Sânnicolau Mic a avut succes, Bogdan Noghiu a plecat acasă fără a fi instalat preot paroh