Update 3Ani grei de pușcărie în Dosarul „AERIS”!

    de Lucian Valeriu | 29 ianuarie 2016, 9:50 AM | Investigaţii | Topic special

    0

    UPDATE 3: Ani grei de pușcărie  în Dosarul „AERIS”! 

    Joi, 28 ianuarie 2016 a fost „Ziua pronunțării” la Curtea de Apel Timișoara în Dosarul „AERIS”. Avocatul Martin Ovidiu – fost membru al Baroului Arad – a fost condamnat la 5 ani şi 4 luni de închisoare pentru constituire a unui grup infracţional organizat şi complicitate la evaziune fiscală, instanţa dispunând pentru acesta şi pedeapsa complementară de interzicere a exercitării profesiei de avocat pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei – la fel ca și în cazul coinculpaților Daniel Mărcoi (director economic / contabil), Laura Filip (director economic / contabil).
    Capul rețelei, Barath Flaviu a primit 7 ani de închisoare cu executare pentru infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat şi evaziune fiscală; Filip Alina Laura a fost condamnată la 8 ani de închisoare. Mărcoi Daniel a primit 8 ani de închisoare, iar Radiţa Florin a fost condamnat la 9 ani şi 3 luni de închisoare.
    Toate pedepsele vor fi executate în regim de detenţie.

    De asemenea, SC Aeris Facility Management SRL, inculpată în calitate de persoană juridică în acest dosar, a fost condamnată de Curtea de Apel Timişoara, instanţă care „condamnă pe inculpata persoană juridică SC Aeris Facility Management SRL Arad la 60.000 lei amendă (200 zile amendă x 300 lei/zi), pentru săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat. Condamnă pe inculpata persoană juridică la 75.000 lei amendă (250 zile amendă x 300 lei/zi), pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală. Contopeşte pedepsele aplicate inculpatei persoană juridică în pedeapsa cea mai grea, de 75.000 lei amendă, la care se adaugă un spor de 1/3 din totalul celorlalte pedepse, respectiv 20.000 lei, inculpata având de executat o pedeapsă rezultantă de 95.000 lei amendă. Aplică inculpatei persoană juridică pedeapsa complementară a suspendării activităţii pe o perioadă de 3 luni după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare”.

    Instanța mai „constată că prejudiciul în sumă de 2.156.081 lei a fost parţial reparat, prin recuperarea sumei de 1.228.466 lei de către partea civilă A.N.A.F. – D.G.R.F.P. Timişoara – A.J.F.P. Arad. Obligă inculpaţii în solidar la plata sumei de 927.615 lei reprezentând prejudiciu nerecuperat către partea civilă A.N.A.F. – D.G.R.F.P. Timişoara – A.J.F.P. Arad, cu dobânzi, majorări de întârziere şi penalităţi până la data plăţii integrale a prejudiciului. Lasă nesoluţionată acţiunea civilă exercitată de partea civilă A.N.A.F. – D.G.R.F.P. Timişoara – A.J.F.P. Arad pentru suma de 2.351.975 lei, pentru care partea civilă nu a emis decizie de impunere”. De asemenea, Curtea de Apel Timişoara a decis să menţină sechestrul asigurător „dispus în cauză asupra bunurilor proprietatea inculpaţilor până la concurenţa sumei de 927.615 lei. La fel a procedat instanţa şi pentru suma de 2.351.975 de lei, menţinând sechestrul asigurător dispus în cauză asupra bunurilor proprietatea inculpaţilor până la concurenţa sumei de 2.351.975 lei – măsură care încetează de drept în termen de 30 zile de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri, dacă partea civilă A.N.A.F. – D.G.R.F.P. Timişoara – A.J.F.P. Arad nu introduce acţiune civilă separată la instanţa civilă”.

    Cauza fiind de primă Instanță, Sentinţa Curţii de Apel Timişoara poate fi atacată cu apel în termen de 10 zile de la comunicare.


     

    UPDATE 2 (21 OCTOMBRIE, 2014): Flaviu Barath e „la mâna” foștilor colaboratori: Înfățișarea martorilor din procesul AERIS în fața magistraților Curții de Apel Timișoara se desfășoară astăzi

    Dosarul cu numărul 525/59/2014  a ajuns la etapa a II-a a Fondului, astfel încât astăzi, de la ora 10, la Curtea de Apel Timișoara se derulează probatoriul cu martori. Apropiații lui Flaviu Barath – cea mai mare parte dintre ei dinainte de „perioada fatidică” 2012-2014 (amănunt extrem de important în cauză! ) – vor declara, sub presiunea Sălii de judecată, a jurământului pe Biblie sau pe Constituție… ceea ce-i va lăsa conștiința, magistratul și păcatul să declare.
    Îi vom lăsa singuri de data asta… fără presă „la vedere” cel putin… Înțelegem să nu tulburăm armonia procesului de judecată cu presiuni mediatice și cu… viruși.


     

    Flaviu Barath s-a disculpat cu tupeu, prezentându-se ca „victima propriilor angajați”… (I)


    Să deschizi mai multe firme – de leasing de personal, de achiziții etc. – pentru a-ți proteja societatea-mamă de pierderi și amenzi nu este, în sine, o infracțiune, ci o rețetă folosită (de exemplu) de holdingurile din Vest, de companiile multinaționale… Infracțiune este să nu plătești taxele și impozitele datorate statului, CAS-ul angajaților sau să ți se returneze TVA-ul pentru operațiuni comerciale fictive, cuprinse în facturi nu „riguros” false, dar conținând informații nereale.  Cam asta a făcut AERIS-ul lui Flaviu Barath – iar prejudiciul (din care mai mult i-a plătit pe cei care-l sprijineau s-o comită, decât s-a ales cu ceva) se ridică la aproape un milion de euro (4, 2 milioane de lei).

    Cu un click aici poți (re)citi Rechizitoriul întocmit de procurorul DIICOT Arad George-Călin Hosu – actul prin care Barath și alți 4 suspecți au fost trimiși în judecată în calitate de inculpați pentru săvârșirea infracțiunii (principale) de constituire a unui grup infracţional organizat (art.367 NCP). Dosarul a fost trimis spre soluționare  Curții de Apel Timișoara pentru că din rețea a făcut parte și un avocat, respectiv Ovidiu Martin, iar ieri a început fondul cauzei. Judecătorul i-a audiat pe toți cei 5 inculpați – Barath Flaviu Eugen, Filip Alina Laura, Martin Ioan Ovidiu, Marcoi Daniel și Radita Florin Marcel, iar soluția pe scurt a ședinței, așa cum este ea redactată pe Portalul instanțelor de judecată, arată astfel: (Curtea) „Amână judecarea cauzei la 21 octombrie 2014, ora 10,00 admite cererea formulată de inculpaţii B.F.E. și M.I.O. privind judecata conform procedurii în cazul recunoașterii vinovăţiei. Admite cererea formulată de Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Arad, în nume propriu și în reprezentarea ANAF ca reprezentant al Statului Român, și dispune instituirea sechestrului asigurător și a popririi asigurătorii asupra bunurilor și conturilor inculpaţilor B.F.E., F.A.L., M.I.O., M.D., R.F.M., SC A.M.”

    Numai „vedete ale bării”: Ioan Kocsis Josan – avocatul ales de Barath (deci, ceva bani mai are, totuși), Cosmin-Nicolae Codrean (avocatul lui Daniel Mărcoi), Sabina Bățălărian (apărătoarea Alinei Filip), Laura Mihuța (apărătoarea lui Radița) și, nu în ultimul rând, Valentin Farcaș – avocatul fostului avocat Martin Ovidiu.

    Barath  își recunoaște vinovăția, e de acord cu cele cuprinse în rechizitoriu… dar se dă mai prost decât e și… decât prevede legea

    Intrat primul în sala de judecată, Flaviu Barath a fost întrebat de grefieră dacă„AERIS mai funcționează.” „Nu. Este în insolvență… am înțeles că primul termen este în noiembrie.” El își recunoaște vinovăția și dorește să fie judecat conform procedurii simplificate. (Legea 202/2010. Art. 3201 al.1 si 7:  judecata în cazul recunoașterii vinovăției prevede reducerea cu o treime a limitelor pedepsei închisorii și implică pe de o parte ca recunoașterea vinovăției să se facă până la începerea cercetării judecătorești la prima instanță, și, pe de altă parte, ca inculpatul să declare că recunoaște, în totalitate, nu parțial, faptele reținute în actul de sesizare.) Dar mai dorește să dea „o scurtă declarație” în plus față de cele din faza de urmărire penală… în care încearcă să-și minimalizeze vina… respectiv, la propriu, să facă pe prostul… în speță, că nu a știut, de fapt, ce face… ce i se întâmplă. „Nu am știut, în momentul deschiderii afacerii, ce evoluție va avea AERIS Facility Management. În cadrul firmei, eu am coordonat managementul și vânzările. De departamentul juridic și de cel economic se ocupau coinculpații, iar având în vedere că am doar studii liceale, nu mi-am dat seama de complexitatea situației, nefiind conștient că, de fapt, comiteam infracțiuni. Facturile erau întocmite de domnii Martin și Mărcoi și de directorul comercial al firmei de leasing. Apreciez că aceștia beneficiau de profitul afacerii, eu fiind cel înșelat. Arăt că aceștia aveau de câștigat de pe urma operațiunilor financiare, întrucât aveau un comision de 3-4%, iar în legătură cu firmele de leasing de personal, odată declarate insolvente, ei erau plătiți cu 2000-2500 de euro / firmă.” Procurorul de ședință i-a atras atenția că ori merge pe recunoașterea faptelor cuprinse în rechizitoriu, ori se disculpă… cum tocmai o făcea. Dar Barath continuă… cu același tupeu cu care și în momentul de față face același gen de „afaceri”: „În momentul în care organele fiscale mi-au trimis prima adresă, m-am prezentat singur la ANAF. Am recunoscut faptele și m-am pus la dispoziția organelor, participând la recuperarea prejudiciilor” – a declarat Barath… în fapt, nerecuperându-se nimic. Avocatul Codrean: „Dar, onorată instanță, facturile fiscale s-au înregistrat cu acordul dânsului, iar înființarea firmelor, la fel.” Barath: „Nu știam ce se întâmplă în interiorul firmelor – cunoșteam procedura înființării firmelor, scopul real al înființării acestora fiind diminuarea pierderilor de pe sociatatea AERIS, iar legat de facturi, i-am întrebat pe Mărcoi și Martin de ce conțin sume atât de mari, dar nu le-am înțeles răspunsurile. Firmele de leasing erau în alte locații, și nu cunoșteam acele birouri.” Avocat Laura Mihuța: „Cum, nu știați că nu se plăteau taxe, CAS-uri și impozite de către firmele de leasing?!” Barath: „Nu știam decât o parte din aceste lucruri, întrucât nu aveam acces la date. Exista o firmă de leasing care se ocupa și de asta.” Avocat: „Dar cine plătea facturile?” Barath: „Nu cunosc. Nu aveam influență asupra gestiunii, întrucât o desemnasem pe doamna Alina Filip cu care ceilalți purtau discuții fără ca eu să fiu prezent – ea spunându-mi doar ce intră în contabilitate.” Avocat: „Dar ați fost notificat prin mijloacele specifice despre datoriile pe care le aveți?” Barath: „Nu am cunoscut faptul că aveam datorii la bugetul de stat.” Avocat: „Când ați aflat că facturile nu sunt reale?” Barath: „Am aflat de caracterul ilicit al facturilor doar cu prilejul perchezițiilor ANAF și DIICOT. Numai doamna Alina participa la discuțiile cu caracter financiar, ea fiind director…” Avocat: „Doamna Filip Alina avea drept de semnătură? Iar dacă nu, cine semna?” Barath: „Nu, nu aveam decât eu drept de semnătură, însă eu nu aveam acces la toate actele… Nu mai știu cine avea dreptul de semnătură electronică.” Avocat: „Societatea AERIS a suportat cheltuielile de înființare a firmelor de leasing?” Barath: „Da, firma a plătit pentru câteva societăți.” I se atrage atenția că din moment ce spune că nu știa despre faptul că facturile sunt false, dar știa că cele cuprinse în ele nu erau operațiuni reale, undeva există o inadvertență. „Falsul, în opinia mea, reprezintă o contrafacere!” – uluiește Barath asistența… ducându-și propriile declarații în derizoriu. Avocat: „Păi de ce plăteați comisioane dacă știați că facturile aveau probleme?” Barath: „Totul se făcea pe fugă… Îi plăteam pe oameni pentru că îmi erau prieteni – am plătit pentru ajutorul dat, deși știam că facturile nu sunt întocmite corespunzător.” Avocat: „La înființarea căror societăți ați plătit 1000 – 1500 de Euro?” Barath: „Nu mai știu.” Procurorul i-a întrerupt delirul: „Dacă inculpatul dorește să meargă, așa cum a solicitat, pe procedura simplificată, își însușește starea de fapt cuprinsă în rechizitoriu – dacă nu, e liber să declare ce vrea, dar cererea îi va fi respinsă.”

    Ovidiu Martin: „Am un sentiment de rușine și jenă… Ca fost om al legii, știam ce fac…”

    Și fostul avocat, Ovidiu Martin, a mers pe procedura simplificată, recunoscând toate faptele cuprinse în rechizitoriu și însușindu-și starea de fapt… „Am fost avocatul lui Flaviu Barath. Am un sentiment de rușine și jenă, ca fost om al legii, pentru că știam ce fac în momentul în care am deschis acele societăți. Toate au fost deschise la comanda clientului și prietenului meu, Flaviu Barath. Nu am niciun resentiment în a-mi recunoaște vinovăția și specific că nu a fost dorința lui Barath să eludăm legea. El dorea să găsim o metodă prin care să putem anula amenzile și să radiem datoriile pe care AERIS le avea… iar ceea ce primeam eu erau, de fapt, comenzi… Așa au apărut patronii fictivi… rudele inculpatului Radița… Am făcut aceste lucruri din pură și sinceră prietenie pentru Barath… acum câțiva ani ne programaserăm să ăi fiu naș de cununie… Domnul Radița nu a avut nicio știință despre consecințele care survin înființării firmelor… cu atât mai puțin rudele sale sărace. După înființarea societăților, rolul acestora a încetat… Firmele s-au deschis pe persoanele respective pentru că numele lui Flaviu Barath era pătat… în sensul că avea o mulțime de datorii  și amenzi la ITM, OPC etc.”


     

    UPDATE 1 (25 septembrie, 2014): Cine se afla, de fapt, în spatele întregii afaceri? – MOMENTAN, DOAR, o întrebare retorică… (II) ()


     

    Alina Filip: „Domnului Barath era singurul care avea calitatea de a aproba plăți”

    Alina Filip a fost directorul financiar al AERIS… dar, după părerea noastră, un director „de paie”… Arată cam „pusă cu mâna” în ecuația asta infracțională… ca și cum… na… „trebuie să fie grup, deci mai avem nevoie de o persoană.” Pe de altă parte, ce mafie-i aia care nu are un om de paie?… Nu recunoaște acuzațiile care i se aduc în rechizitoriu și spune că nu e vinovată cu nimic. Declară în fața instanței:
    „Personal, nu am fost de acord cu înființarea societăților de lesing. La AERIS am fost director financiar, dar angajată doar începând cu anul 2013, iar la una dintre firmele de leasing făceam doar contabilitate primară. Toate plățile se efectuau de către contabilul societății, cu aprobarea domnului Barath. El era singurul care avea această calitate. Eu primeam documente din toată țara și nu cunosc dacă documentele erau false sau nu… respectiv facturile – dacă erau sau nu fictive. În anul 2013, când am fost chemată la Finanțe pentru că nu s-a plătit nimic, m-am plâns domnului Barath – care mi-a spus că asta e treaba mea și că să mă descurc cum știu… Nu am avut nicio suspiciune că se comit falsuri, însă… la toate întrebările mele găsindu-se răspunsuri”… habar n-are dacă reale sau „bărbi”…
    Procuror: „Ați avut în casă sume de bani pe care le-ați înmânat domnului Ovidiu Martin?”
    A.F.: „Am eliberat sume de bani domnului avocat Martin, dar de la contabilă și cu aprobarea domnului Barath. Am sesizat asupra cheltuielilor de protocol exagerate, de exemplu, dar dar domnul Barath mi-a spus că asta nu e treaba mea”… Facturile trimise de Ovidiu Martin nu i-ai trezit nicio suspiciune… „arătând conforme cu oricare altele.” Mai spune că nu a asistat la vreo discuție și nici nu a auzit ca Barath să-i spună lui Daniel Mărcoi să evite obligațiunile către stat.
    „Cine dispunea de plățile firmelor de leasing către stat?” – a întrebat-o propria avocată.
    „Nu știu” – a răspuns Alina Laura Filip.

    Daniel Mărcoi: „Flaviu Barath nu ținea cont de nicio părere a noastră – dar, după părerea mea, se consulta, la orice decizie majoră, cu cineva”…

    S-o spunem apăsat: „Rețeaua AERIS” nu ar fi putut funcționa, timp de 7 ani, fără un „scut protector” care să țină organele de control fiscal deoparte! Flaviu Barath, un amărăștean din Brad, cu studii liceale și, așa cum singur recunoaște în fața instanței de judecată, fără prea mare capacitate de percepere a propriilor sale afaceri, nu ar fi putut supraviețui atâta timp pe piața plină de rechini a afacerilor cu mall-uri – în speță, curățenia – dacă cineva nu l-ar fi sprijinit dându-i contracte și oprind controalele organelor locale și centrale. Rechizitoriul întocmit de procurorul DIICOT Călin Hosu se ocupă doar de perioada 2012 – 2014 (așa cum am mai arătat în cadrul acestei investigații jurnalistice) – dar activitatea condusă, cel puțin formal, de Barath, își are rădăcinile în… zorile guvernării PD-L. Deloc „culmea” e că ea a încetat… exact când respectiva guvernare s-a încheiat.
    Chiar dacă știm cine se afla în spatele mașinațiunii cu care nu doar statul (suntem prea cinici dacă zicem că ne cam doare-n bască de banii statului?) a fost păgubit, ci, mai ales, zeci de oameni cărora nu li s-au plătit nici măcar salariile, darămite CAS-ul și celelalte – momentan nu vom dezvălui numele său. Nu au făcut-o nici cei care, probabil, o pot documenta mult mai bine decât noi…
    Să citim conspectul declarației contabilului Daniel Mărcoi în fața Completului de judecată de la Timișoara – Mărcoi fiind unul dintre sfătuitorii lui Barath, dar unul care jură în fața oricui și pe orice, că „am fost cel care l-a încurajat pe Barath să plătească dările către stat, să trimită muncitorii să lucreze în străinătate, dacă tot e atât de competent în a obține contracte cu cele mai mari malluri multinaționale din România, și îi va merge bine afacerea.”
    „Noi ne ocupăm, din punct de vedere contabil, de 300 de firme. Activitatea noastră constă în primirea de documente contabile pe care le verificăm și le trimitem mai departe. Am fost angajați de AERIS în luna martie, 2013. Desigur, știam că firma respectivă era mai expusă, pentru că, de nivel național fiind, esra controlată des de ITM, de Protecția Consumatorului, având reclamații mai cu seamă din rândul concurenței. L-am sfătuit pe Barath să deschidă societăți de leasing, fiecare cu specificul ei, astfel încât să disipeze pierderile și să responsabilizeze fiecare administrator de activitatea specifică: achizițiile la achiziții, personalul la personal etc. Sigur, el a fost cel care a luat hotărârile în cauză. Eu consider că aceasta nu e o schemă infracțională – se practică de către cele mai serioase firme din lumea întreagă -, infracțiune este să nu plătești dările către stat și către angajați. Personal, mă mai ocup de firme care practică aceeași metodă – și nu au nicio problemă…
    În 20 de ani de activitate am avut sute de controale de la absolut toate organele abilitate pentru aceasta – nu mi s-a mai întâmplat, însă, niciodată să fiu evitat în ceea ce privește cercetarea unor posibile infracțiuni. Am avut primul contact cu acest dosar doar în momentul în care a ajuns la final, așa cum se află el acum în fața dumneavoastră. Nu am fost chemat niciodată în fața inspectorilor de la finanțe sau la Poliție pentru a da explicații.
    De asemenea, în afară de sumele prevăzute în contractele care sunt în fața dumneavoastră, Barath nu mi-a dat niciun leu în plus. Pot să probez – și o voi face, cu permisiunea Instanței – că facturile întocmite de mine… de firma noastră, conțin operațiuni reale. Mai pot proba și că Barath a fost notificat asupra datoriilor pe care firmele sale le avea.
    Vreau să menționez că domnul Barath nu ținea cont de nicio părere a noastră, a celor pe care i-a angajat să-l ajute – din punctul meu de vedere, ca șui Alina Filip, eram o mică bucățică ignorabilă a afacerii sale… dar NICIODATĂ Barath nu lua o decizie majoră fără să ceară o perioadă de timp de gândire, în care sunt convins că se consulta cu cineva” –
     a declarat, în fața judecătorului, Daniel Mărcoi.

    Radița – un fraier cu rude și mai fraiere…

    „Barath mi-a cerut, în 2012, să găsesc niște oameni care vor să își facă firme finanțate de el, iar i-am găsit pe verișorii mei… Am fost asigurat că nu li se va întâmpla nimic, că nu vor suferi consecințe de pe urma faptului că figurează, în acte, ca patroni de societăți comerciale. Apoi, Barath a insistat să deschidă și mai multe societăți comerciale, întrucât vor beneficia de facilități fiscale. Menționez că actele societăților nou înființate au fost predate avocatului Ovidiu Martin și lui Flaviu Barath” – s-a limitat la a declara Florin Marcel Radița… un fraier, acolo, și el…

    Dezbaterea de pe 21 octombrie 2014, va începe la ora 10 și va aduna depozițiile martorilor – care, suntem aproape siguri, vor dezvălui, încetul cu încetul, substraturile acestui caz.
    Ceea ce nu înseamnă că până atunci nu vor apărea noutăți interesante… cel puțin pentru spectatorii de media.

     

    Distribuie articolul

    Scrie un comentariu

    8 + 8 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.

    Acest site folosește cookies. Prin navigarea pe acest site, vã exprimați acordul asupra folosirii lor. Am actualizat politicile în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Detalii.