Guvernul a aprobat vineri seară, printr-un memorandum, lista celor 17 companii de stat care intră în prima etapă a reformei structurale. Procesul va fi coordonat de CNR9, comitetul interministerial condus de vicepremierul Oana Gheorghiu, cu termen final în august 2026, conform angajamentelor asumate prin PNRR.

Cele mai multe companii care intră în reformă provin din transporturi, un sector cu pierderi semnificative și probleme structurale acute. Printre acestea se numără desigur și TAROM

TAROM, CFR Marfă și alte companii cu probleme

Transportatorul aerian național, aflat de ani de zile în situație financiară precară, este considerat unul dintre cele mai dificile cazuri. Pierderile repetate, flota îmbătrânită și dependența de ajutor de stat au făcut acum ca TAROM să fie supus unei reorganizări profunde, care poate include restructurări operaționale, optimizare de rute, reducerea costurilor și posibile parteneriate strategice.

Pe lista de reorganizări a intrat și CFR Marfă, compania aflată într-o situație critică, cu arierate istorice, pierderi masive și o cotă de piață în scădere. În reformă intră atât CFR Marfă, cât și filialele sale ROFERSPED și IRLU, ceea ce indică o abordare integrată. O posibilă direcție discutată este divizarea, fuziunea cu alte entități sau chiar lichidarea ordonată, dacă nu poate fi demonstrată viabilitatea economică.

În procesul de reformă intră și: CFR SA – administratorul infrastructurii feroviare, SNCFR – aflată în pre-insolvență, CFR Călători și filiala SCRL Brașov, Telecomunicații CFR, S.F.T. – C.F.R. (Feroviară de Turism), SAAF (Administrare Active Feroviare), Tipografica Filaret.

Guvernul României indică faptul că aceste companii se confruntă cu suprapuneri sectoriale, lipsă de investiții, productivitate scăzută și dependență masivă de subvenții.
Fuziuni, absorbții, restructurare operațională și consolidare sunt măsurile avute în vedere pentru întregul ecosistem feroviar, aflat de ani de zile într-o situație financiară „care pune presiune pe bugetul de stat”.

Metrorex – un alt dosar complex

Operatorul metroului din București, afectat de costuri mari, datorii istorice, litigii cu sindicatul și un model de finanțare depășit, intră și el în analiza AMEPIP și CNR9. Sunt avute în vedere scenarii de:
reorganizare operațională, optimizare a subvențiilor, restructurare a organigramei, modernizare și digitalizare.

Tot pe listă se regăsesc OIL Terminal și producătorii de energie termică, precum Electrocentrale Grup, Electrocentrale București. CNCIR. Acestea vor fi evaluate pentru listare parțială, consolidare sau reorganizare, în funcție de rolul lor strategic.

Cine se listează, cine se reorganizează și cine se lichidează?

Premierul Ilie Bolojan a subliniat că reforma va clarifica soarta fiecărei companii: unele vor fi listate la bursă, altele menținute dar restructurate, iar o parte vor fi reorganizate sau chiar lichidate, dacă nu pot fi salvate. Guvernul reclamă necesitatea unei „profesionalizări accelerate”, bugete aprobate la timp și ținte de performanță obligatorii, așa că în această perioadă vor urma colectarea de date, evaluarea AMEPIP și scenarii de reorganizare.

Vicepremierul Oana Gheorghiu a declarat că termenul „foarte strâns” – august 2026 – obligă la un ritm accelerat, iar reformele trebuie continuate și după evaluarea primelor 17 companii, având în vedere că statul deține circa 1.500 de întreprinderi publice.

Potrivit PNRR, până pe 28 noiembrie, România trebuia să numească manageri profesioniști la toate companiile de stat și să demonstreze că peste 90% dintre întreprinderile importante respectă guvernanța corporativă conform standardelor OCDE. Reforma actuală propusă de Guvernul Bolojan urmărește eliminarea pierderilor cronice, transparentizarea conducerii, profesionalizarea managementului și restructurarea companiilor neviabile, toate fiind condiții esențiale pentru o performanță economică durabilă.

Citeşte şi: 

Scutul de protecție de la Cernobîl, avariat semnificativ de lovitura dronei. AIEA: „Refacerea completă este esențială”