Aflăm dintr-o anexă a hotărârii nr. 169/30.03.2023, adoptată de Consiliul Local al Municipiului Arad, că: „Aradul este orașul care dispune și de cele mai multe clădiri în stil Secession din România (…). O legendă urbană, larg răspândită în Arad, susține că doi dintre coloșii culturii europene, Ludwig van Beethoven și Franz Kafka, au avut idile arădene și au vizitat deseori Aradul în escapade amoroase.”

Aradul este un oraș cu un mare potențial nevalorificat. Prezentul material își propune nu doar să ridice o idee pozitivă la „fileul” autorităților locale, ci și să lămurească prezența lui Franz Kafka în Arad, în mod documentat, nu bazat pe legende urbane.

Astfel, aflăm de pe site-ul prestigioasei companii de profil KOTTE Autographs despre scrisoarea (datată 14 iulie 1917) pusă în vânzare, scrisoare pe care Franz Kafka i-a trimis-o scriitorului Rudolf Fuchs, aflat la Viena.

Descrierea scrisorii făcută de către companie sună astfel: La 11 iulie, Kafka și Felice Bauer au pornit într-o călătorie via Budapesta spre Arad, în România, unde au vizitat-o pe sora lui Felice, Else Braun. Kafka s-a întors singur și a ajuns la Viena pe 16 iulie, la ora 21:30. Ulterior, el și Rudolf Fuchs au mers la Café Central; două zile mai târziu, el (împreună cu scriitorul austriac Anton Kuh) a luat trenul de noapte spre Praga.

Din biografia lui Kafka, scrisă de Max Brod (cea mai avizată sursă posibilă, Brod fiind prieten din copilărie al lui Kafka, cei doi rămânând extrem de apropiați până la decesul fizic al lui Kafka din anul 1924), am regăsit și următorul pasaj: „În vara următoare a fost închiriat un apartament pentru tânărul cuplu, s-a adus mobilierul, iar Franz începuse deja seria convențională de vizite la rude și cunoștințe și chiar a mers în Ungaria, la Arad, împreună cu F., pentru a face o vizită surorii ei.”

Reamintim aici că, în anul 1917, Aradul aparținea statal Austro-Ungariei.

Din lucrările de specialitate străine ni se confirmă că:

-Familia Braun – sora lui Felice, Elisabeth (Else), soțul Elsei, Bernát Braun, și fiica lor, Muzzi – au locuit în Ungaria din 1911, prima oară la Budapesta, iar spre sfârșitul războiului în Arad (acum România). Felice Bauer și-a vizitat sora de două ori (…) și din nou în 1917, când Kafka a acompaniat-o la Budapesta. – a se vedea Reiner Stach, Is that Kafka? 99 Finds, New Directions Books, 2016.

-Kafka, împreună cu Felice, cu care se logodise pentru a doua oară cu puțin timp înainte, a însoțit-o prin Budapesta până la Arad, unde locuia sora ei. Șederea în Arad a fost neplăcută. Kafka s-a întors singur din Arad și a decis, în timpul călătoriei, să rupă în mod definitiv logodna cu Felice. – a se vedea G. Kerekes, Prag liegt zwischen Galizien und Wien, Ad Librum GmbH, 2008, p. 128, care citează din Pók Lajos, Kafka világa, Budapesta, 1981.

-Despărțirea are deja loc pe 16 iulie la Arad; Kafka călătorește singur, prin Viena, înapoi la Praga. – a se vedea Peter-André Alt, Franz Kafka. Der ewige Sohn. Eine Biographie, C.H. Beck, 2005, p. 488.

-În iulie, familia Kafka celebrează cea de-a doua logodnă a cuplului, mai puțin somptuos decât prima oară, războiul făcând ravagii de trei ani. A doua zi după ceremonie, cuplul logodit a plecat spre Arad, în Transilvania, unde trăia una dintre surorile Felicei. Cuplul s-a oprit pentru o zi sau două în Budapesta (…). – a se vedea Jacqueline Raoul-Duval, Kafka in Love, 2012, p. 112.

Pe plan național, în revista INTERMEDIA nr. 14/99, am dat peste un articol semnat de Gheorghe Sabău (muzetar), intitulat Franz Kafka la Arad. Ne-au atras atenția de aici următoarele:

«Așadar, în luna iulie 1917, cei doi se logodesc din nou și hotărăsc să facă o călătorie pe valea Mureșului, cu oprire în cetatea Aradului, pentru ca Franz să o cunoască pe Else, sora mai mare a Feliciei, căsătorită cu Albert Braun. Familia locuia pe fosta stradă Asztalos 2, actualmente Tribunul Dobra 10, clădire în care se află și Sinagoga Neologă, având intrarea pe o străduță curbată, în cel mai curat stil praghez.

Cei doi logodnici „ar fi” locuit între 11–16 iulie 1917 în apartamentul familiei Braun (…).

Constat că un lucru este sigur: între 11–16 iulie 1917, Franz Kafka și proaspăta lui logodnică, Felice Bauer, au venit la Arad, unde locuia Else, sora ei mai mare, căsătorită cu Albert Braun.

În ceea ce privește adresa locuinței familiei Braun, ea a fost depistată de către publicistul István Moser, la solicitarea scriitorului Szasz János, prin cercetări făcute la Arhivele Statului, Cartea Funciară și Comunitatea Evreiască.»

O documentare din anul 2015 (cu concluzii, în esență, similare celor ale lui Gheorghe Sabău) a fost realizată de către profesorul Lajos Notaros: Enola Day: Aradul lui Kafka (I)

În concluzie, putem afirma chiar cu deplină certitudine că Franz Kafka a vizitat Aradul în luna iulie a anului 1917. Dat fiind faptul că motivul vizitei în Arad a lui Kafka a fost să se întâlnească și să cunoască familia logodnicei sale, cu aceeași certitudine vom conchide că a vizitat familia Braun (pe Elisabeth/Else, pe soțul acesteia, Arpad/Bernát Braun, și pe fiica lor, Muzzi).

Dat fiind că (așa cum reiese din mai multe surse) familia Braun locuia pe strada Asztalos 2 (actualmente Tribunul Dobra 10), rezultă că Franz Kafka a vizitat/stat exact la această locație.

În aceste condiții, nu reprezintă doar o legendă locală, ci o realitate dovedită cu surse documentare multiple și credibile că Franz Kafka a vizitat, într-adevăr, Aradul în luna iulie a anului 1917 și a stat la o locație identificabilă (la un imobil care există constructiv și în prezent).

Un astfel de eveniment ar trebui „fixat” și (re)memorat cel puțin prin plasarea unei plăci comemorative pe imobilul în discuție. Această placă poate avea următorul conținut:

AICI FRANZ KAFKA A ONORAT ARADUL PRIN ȘEDEREA SA DIN LUNA IULIE A ANULUI 1917

Ne-am inspirat din următoarea placă comemorativă.

În contextul în care anticipăm că autoritățile publice vor (putea) invoca faptul că, în actualul context socio-economic, nu există fonduri pentru astfel de inițiative, personal ne asumăm public și irevocabil să contribuim cu până la 1.000 (o mie) EURO pentru fabricarea și montarea acestei plăci comemorative.

Prin amplasarea unei astfel de plăci comemorative, Aradul poate marca un reper foarte important pe harta sa turistică (de altfel, un reper pe care și l-ar dori orice oraș respectabil de pe mapamond), dar, în același timp, poate să adopte și o viziune pe termen lung.

Perspectiva este (și) valorificarea importantului patrimoniu evreiesc pe care Aradul îl are (două sinagogi, un cimitir evreiesc), inclusiv prin „interconectarea” aici a prezenței unei personalități de anvergura lui Kafka (care era de origine evreiască).

Nu în ultimul rând, astfel de demersuri (să le numim) culturale pot conduce la o mai bună cunoaștere a contribuției comunității evreiești la făurirea orașului nostru, iar, în cazul lui Kafka, la contribuția impresionantă a poporului evreu la geniul uman.

Educația este cu atât mai necesară azi, când vedem o recrudescență îngrijorătoare a antisemitismului, legionarismului, extremismului, a incitării la ură și violență.

Notă. Textul a fost publicat pentru prima oară în Blogurile Adevărul