Laitmotivul punerii în valoare a Cetății Aradului este deja unul obositor pentru arădeni, el revenind periodic în atenția publică. Deși protocolul dintre Primărie și MApN a fost semnat încă din 2010 pentru redarea cetății în circuit civil, abia anul trecut a fost notat dreptul de proprietate al Primăriei (Municipiului Arad) în cartea funciară, iar acum – deși armata este încă acolo – municipalitatea se pregătește să depună solicitări pe diferite axe în vederea obținerii unor finanțări.

Pe acest considerent a fost întocmit, încă din 2020, și un amplu document ce prevede intervențiile pe care dorește să le facă asupra monumentului istoric, care va trebui atașat viitoarelor solicitări de finanțări.

Proiectul intitulat „Masterplan de regenerare a Cetății Aradului” a fost supus la vot în ședința de Consiliu Local din 31 mai 2023 și a primit unanimitate de voturi, deși nu a reușit să lămurească momentan întru totul consilierii asupra conținutului.

Masterplanul (care este la faza de analiză preliminară) are ca proiectant general firma Andreescu&Gaivoronschi SRL din Timișoara. Arhitectul conf.univ.dr Ioan Andreescu a participat din proprie inițiativă la ședință, din dorința de a prezenta principalele obiective, dar, pentru că timpul alocat a fost prea scurt, consilierii și-au exprimat dorința ca pe viitor să se realizeze și o dezbatere publică mai amplă pe temă.

„Dacă nu introduci această fază de reglementare complexă o să încerci, după niște ani de zile și după multe milioane cheltuite, un sentiment puternic de dezamăgire”

Arhitectul a ținut să le explice consilierilor utilitatea unui masterplan, o documentație complexă care stabilește mult mai clar intervențiile asupra unui obiectiv decât un simplu Plan Urbanistic Zonal (PUZ): „Masterplanul e un pas obligatoriu, este o investigație foarte complexă care se face din foarte multe puncte de vedere, istoric, urbanistic, funcțional, impact asupra orașului, inclusiv studiu unor indici fizici și un scenariu financiar destul de complex (…). Când treci la atribuirea elementelor pentru executare, cel care câștigă respectivul procedeu are în fața lui un scenariu perfect pus la punct, adică obiectul pe care el trebuie să-l facă este definit, ca dimensiune, aspect, materialitate. În felul acesta, tu te asiguri că proiectul complex o să arate exact așa cum l-ai definit în masterplan, pe când PUZ-ul e o partitură sumară care nu permite lucrul ăsta. De fapt, se vede cu ochiul liber în toate orașele noastre că acest caracter foarte sumar și birocratic al PUZ-ului lasă loc pentru interpretări multiple. Dacă nu introduci această fază de reglementare complexă în PUZ-ul care prelungește masterplanul, tu o să obții o interpretare foarte relaxată a problemei și dacă este un proiect important economic, de imagine, de prestigiu, o să încerci după niște ani de zile și după multe milioane cheltuite, un sentiment puternic de dezamăgire. Deci dacă ai intrat pe linia aceasta, masterplan plus PUZ – o reglementare complexă și un mod foarte inteligent de a defini caietele de sarcini, ai o șansă să obții ceea ce ți-ai dorit de la bun început. Am simțit nevoia să vă definesc lucrul acesta, pentru că procedura care a început să fie aplicată și în România nu este încă foarte frecventă. Iar masterplanul nu este încă definit prea bine în legislație”, a spus Ioan Andreescu.

„Proiectul inițial trebuia să conțină și un orășel militar”

Despre Cetatea Aradului a spus că este „una dintre cele mai complexe și relativ bine conservate fortificații de secolul XVIII – XIX cu incinte multiple” și că a fost o provocare pentru firma pe care o reprezintă să îi înțeleagă potențialul și mecanismul, „pentru că cetatea nu este o clădire, ci un dispozitiv complex, făcută din multe lucruri coordonate între ele. Proiectul inițial trebuia să conțină și un orășel militar în interiorul ei. Străzile au fost trasate, dar nu au fost construite decât câteva elemente, Mănăstirea Franciscană, cele două clădiri ale comandamentului, un mic spital și două barăci în fața a două bastioane. Restul a rămas incomplet. Dar știm exact cum a fost definit el.

Un aspect foarte interesant este că suprafața pe care o acoperă această cetate este absolut identică cu suprafața centrului istoric al orașului. Este ca și când recuperând-o ați mai dobândi un centru, care ar putea din anumite puncte de vedere deveni centrul de polarizare, datorită poziției sale absolut centrale (…). Deoarece nu am dispus de un releveu exact, iar acela ar fi dispus mult mai mult timp, împreună cu colegul meu Răzvan Dinu, el a avut ideea să suprapună un ortofotoplan cu hărți istorice scalate și am reușit să obținem suprapunerea foarte exactă ca să ne dăm seama cu ce avem de-a face”, a mai explicat arhitectul.

Intervenții asupra clădirilor existente din Cetatea Aradului, dar și construcții noi, inclusiv un hotel – investiții de peste 100 milioane euro

În masterplanul întocmit de Andreescu&Gaivoronschi SRL se specifică atât intervenții de consolidare, restaurare, conservare a construcțiilor existente, cât și realizarea unor construcții noi care vor avea diferite funcții. Dintre acestea amintim: un amfiteatru urban, un complex expozițional și spații de conferință, un patinoar și o cafenea/ceainărie, o sală de teatru experimental/evenimente culturale, grădini tematice, chiar și un hotel.

Pe platoul central al cetății ar urma să fie montat un „podium proscenic” în fața Bisericii Franciscane și un amfiteatru supraînălțat pe structură metalică, de 4.100 locuri.

„Grila urbană a cetății e tăiată de o diagonală «istorică», care leagă cele două porți istorice, traversând piața centrală. Se propune crearea unei diagonale, care leagă bastionul B4, noua intrare, de marele bastion B1, care va deveni un muzeu digital tematic (Muzeul Fortăreței). A doua axă va fi semnalată de două accente (taluzuri înierbate), copertina amfiteatrului și cilindrul muzeului cu catargul său.

Cele două structuri palațiale vor adăposti spații pentru ONG-uri, cluburi, asociații, comunități și celălalt un hotel de 80 camere ale cărui anexe vor fi amplasate într-o structură triunghiulară poziționată la nord, peste stradă și legată printr-o pasarelă.

Mănăstirea franciscană va deveni un hub cultural cu auditoriu (biserica), spații pentru artiști în rezidență (care pot popula cetatea cu obiecte de artă tematice), galerii de artă, cafenea și birouri pentru administrarea complexului.

Colțurile pieței centrale vor fi accesibile din grădini tematice secționate de diagonale organizate stratificat, profitând de denivelarea terenului.

Zona 2 conține spațiile cuprinse între pătratul central și perimetrul interior al fortificației. În această zonă se găsesc obiective istorice – porțile principale, clădirile militare care acompaniază bastionul mare (baraca sud și baraca sud -est), precum și majoritatea investițiilor noi acompaniate de câteva zone verzi”, se arată în masterplanul aprobat de consilieri.

În legătură cu costurile estimate, care sunt menționate și în raportul de specialitate al proiectului de hotărâre, arhitectul Ioan Andreescu a specificat că va fi necesară o actualizare, întrucât ele au fost calculate în 2020. Pe atunci, intervențiile erau estimate să fie circa 100 milioane de euro.

Citește și:

• „Apocalipsa” după Armată. Încotro „sălbăticia” din Cetatea Aradului? Specialiștii au cuvântul! • Special Arad 

• Timp de două ore, am deschis cu stiloul porțile Cetății Aradului – reportaj „strict secret” dintr-o lume trecută, prezentă și viitoare • Special Arad