Monumentul Marii Uniri apare din nou în atenția consilierilor locali, după un timp în care se credea că efectiv „s-ar fi evaporat” complet din memoria colectivă. De această dată, în ședința de Consiliu Local de luni, 2 august, se va supune la vot constituirea dreptului de superficie cu titlu gratuit (adică cedarea provizorie) din partea Municipiului Arad către Ministerul Culturii a terenului pe care a rămas stabilită amplasarea sculpturii.

Monumentul Marii Uniri e acel gen de subiect despre care s-a scris până la epuizare în decursul a mai mult de un deceniu de când a fost stabilită înălțarea lui. De atunci, adevărate peripeții s-au întâmplat atât cu monumentul în sine, care a fost ba într-un loc, ba într-altul, ca un hopa-mitică de marmură albă, cu artistul care l-a sculptat, care nici nu a predat monumentul și nici nu a returnat banii pe care i-a primit (a primit întreaga sumă în avans), cât și cu locul de amplasament de la Arad (fiecare propunere fiind amplu dezbătută și contestată).

Zeci de articole pe controversatul subiect au fost publicate numai pe Special Arad (vezi AICI toate), dar soarta Monumentului a fost speculată și în ziarele naționale, chiar și la televiziuni.

Sculptorul Florin Codre a fost cel care a fost desemnat să realizeze lucrarea la comanda Ministerului Culturii și chiar a primit toți banii înainte pentru acest lucru! Monumentul a fost construit în China și trebuia montat la Arad, în primă fază, în 2008. În 2013, Ministerul Culturii chiar i-a intentat un proces sculptorului pentru nerespectarea contractului, iar în 2014 cazul a ajuns chiar în atenția DNA. Monumentul, livrat inițial în portul Constanța, se pare că se află la ora actuală la o fermă a sculptorului, acoperită cu o prelată și se vehiculează că ar fi deja deteriorată.

Cu toate acestea, planurile nu s-au oprit, iar înainte cu câteva luni de împlinirea Centenarului încă exista speranță. În 19 iunie 2018, buldozerele au pus la pământ atelierele Uniunii Artiștilor Plastici din dreptul sediului Consiliului Județean Arad, pentru a face loc amplasării monumentului, în urma deciziei luate în unanimitate în ședința de Consiliu Local din 16 aprilie 2018, Primăria a nivelat apoi terenul. Totul părea pe atunci că intră – oarecum – în linie dreaptă, deși mai erau doar câteva luni până la inaugurarea lucrării de artă, odată cu celebrarea Centenarului, iar Ministrul Culturii de atunci, George Ivașcu nu părea foarte sigur pe el legat de situație. „Acel monument există, eu nu l-am văzut personal, dar a fost recepționat de către o comisie din Capitală. La ora actuală se află într-un depozit de la Călărași care este închiriat de către autor”, ne declarase Ivașcu în vara anului 2019.

Deși avea obligații contractuale să se ocupe el de montarea monumentului (căci Primăria era responsabilă doar de predarea amplasamentului), sculptorul Florin Codre și-a exprimat atunci cu vehemență dezacordul ca acesta să fie amplasat în locația stabilită prin Hotărârea de Consiliu, în fața Consiliului Județean. „Din punct de vedere juridic, Ministerul Culturii (…) trebuie să-l oblige pe acesta ca asistenţa artistică să fie asigurată obligatoriu de către maestru, chiar dacă Ministerul va întreprinde demersurile pentru transportarea şi amplasarea monumentului la locul stabilit”, explica atunci regretatul prof. univ. dr. Aurel Ardelean, care a fost președintele Asociaţiei pentru Ridicarea Monumentului Marii Uniri la Arad.

Acum, în data de 7 iulie 2021, Ministerul Culturii a făcut o solicitare Primăriei Arad pentru terenul de pe strada Corneliu Coposu, în suprafața de 760 mp, iar în urma votului pe care îl vor acorda consilierii în ședința din 2 august, Ministerul Culturii îl va primi în posesie pe o perioadă de 2 de ani. Primăria a pus însă o condiție în proiectul de hotărâre: „ca în această perioadă să existe posibilitatea amplasării Monumentului Marii Uniri de la 1918. Menționăm faptul că din cauza expirării termenelor anterioare a fost solicitat Certificatul de Urbanism nr. 1274/05.07.2021, eliberat de către Primăria Municipiului Arad, în vederea amplasării Monumentului Marii Uniri de la 1918.”, se arată în document.

Așadar, să ne repornim cronometrele pentru o perioadă de încă 2 ani și să așteptăm să vedem dacă de această dată norocul va fi de partea Monumentului Marii Uniri sau de partea sculptorului.