„Troia Aradului” se ascunde lângă Sântana. Arheologii români și germani cercetează urmele unei fortificații preistorice





Noul director al Complexului Muzeal Arad, Constantin Ioan Inel, alături de o echipă de specialiști români și germani, a scos astăzi la iveală stadiul unei cercetări arheologice deosebit de importante pentru România și chiar pentru Europa, care vizează un sit arheologic în apropierea localității Sântana. Este vorba despre urmele unei fortificații care datează din Epoca Bronzului și care este de aproape trei ori mai mare decât legendarul oraș Troia. De altfel, situl arheologic recent descoperit în județul Arad este supranumit de către cercetători „Troia Aradului”.
Fortificația descoperită în zona localității Sântana ocupă peste 80 de hectare și, după estimările specialiștilor, este cea mai mare fortificație locală din Epoca Bronzului târziu. Subtitlul cercetării arheologice este „Fortificațiile din Epoca Bronzului între Munții Taurus și Carpați”, acesta fiind arealul în care au fost răspândite aceste fortificații specifice Epocii Bronzului cu 1500 de ani Î.Hr. Ca un punct de reper, fortificația preistorică descoperită la Sântana este contemporană cu civilizația miceniană din Grecia Antică, descrisă de Homer.
„La sfârșitul acestei perioade, undeva în secolul II înainte de Hristos, avem cele mai mari fortificații din toată Europa, iar pe teritoriul României au fost identificate astfel de urme arheologice în județele Timiș (localitatea Cornești), Alba (localitatea Teleac) și acum în Arad (localitatea Sântana)”, a specificat prof. dr. Rüdiger Krause, reprezentantul Universității Goethe din Frankfurt (Germania), instituția care a inițiat proiectul.
Cercetarea, care se află deocamdată abia la început, se desfășoară sub coordonarea Institutului de Arheologie și Istoria Artei al Academiei Române – filiala Cluj-Napoca, reprezentat de cercetătorul dr. Florin Gogâltan, conducătorul științific al cercetării, iar proiectul este susținut de Institutul de Arheologie din Berlin și Complexul Muzeal Arad (prin Consiliul Județean Arad) și are o finanțare totală de 80.000 euro din partea Landului Hessen din Germania. Colaborările între România și Germania merg înapoi în timp cu mai multe generații, după cum a menționat prof. dr. Rüdiger Krause, iar în cazul de față, cercetarea sitului arheologic de la Sântana se va întinde pe trei ani.
Constantin Ioan Inel, Claudia Boghicevici și Rüdiger Krause
„Interesul arheologic pentru această zonă din partea Institutelor și Universităților germane înseamnă o imagine extrem de bună pentru România și, nu în ultimul rând, este un proiect în care Arad și Alba, două județe dragi mie, sunt legate prin acest proiect, fiind cercetate două mari fortificații preistorice, cea de la Teleac din județul Alba și, acum, Sântana din Arad”, a declarat Constantin Ioan Inel, noul director al Complexului Muzeal Arad, arheolog și fost director adjunct al Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia.
Ce-i drept, aceste cercetări în județul nostru, respectiv colaborarea cu Complexul Muzeal Arad, nu au început acum, odată cu instalarea arheologului Constantin Ioan Inel în fruntea muzeului arădean, ci anul trecut, dar interesul sporit pe care noul director al muzeului îi acordă acestui proiect încă din primele zile ale activității sale la Arad este demn de remarcat, în special în cazul în care descoperirile vor avansa, iar în viitor vom putea vorbi chiar despre transformarea sitului arheologic de la Sântana într-o zonă turistică, așa cum a remarcat Claudia Boghicevici, vicepreședintele Consiliului Județean Arad.
De ce „Troia Aradului”?
„Trebuie să vă spun că în această periadă, între 1400 – 1200 Î.Hr., Troia avea cam 29 de hectare. Cetatea de la Sântana are 82 de hectare. Diferența este că Cetatea de la Troia a fost ridicată din piatră, iar cea de la Sântana a fost construită din lut și lemn. Este impresionantă pentru acele vremuri. Am găsit șanțuri defensive cu o adâncime de 4 metri și jumătate, am găsit un val care are peste 20 de metri, am găsit urmele unei palisade și urmele unui război. Practic, ne aflăm în fața uneia dintre cele mai mari și mai impunătoare cetăți preistorice care a existat vreodată în Europa”, a spus cercetătorul dr. Florin Gogâltan (foto jos), conducătorul științific al cercetării.
„Deocamdată suntem foarte departe de a înțelge ce înseamnă această cetate. Ce a generat ridicarea ei? De unde a existat atâta forță, atâta energie să construiești o asemenea cetate? Nu știm încă. În momentul de față identificăm toate urmele aflate sub pământ, iar după ce vom avea completată această magnetometrie, vom ști cu exactitate unde să săpăm, dar rezultatele pe care le avem deja ne sperie: ne aflăm, probabil, în fața unui palat, ca cel de la Troia. În orice caz, suntem impresionați de ceea ce am găsit în urma săpăturilor de până acum, care au durat cca. o lună”, a mai spus dr. Florin Gogâltan, cel care a venit cu ideea de a denumi acest sit arheologic „Troia Aradului”.
Mai multe imagini cu primele descoperiri ale cercetătorilor la situl arheologic de lângă Sântana, în galeria foto de mai jos.
Comentariile portalului
Aha, dacă realizarilee sunt în funcție de datele dan biblie, probabil că autostrăzile se vor face până la apoca lipsă! Aia mare, sau mică, nu mai contează...
Poate nu ar strica să vă documentați ceva mai atent. Veți putea observa că procesiunile ortodoxe legate sau inspirate din viața lui Iisus (deci, inclusiv drumul crucii) (...)
Sa-mi spuna cineva de ce acesti calugari copiaza Via Dolorosa de la Romano Catolici. Biserica Ortodoxa nu are " Drumul Crucii" inclus in randuiala bisericeasca . In nici o carte de cult (...)