Faptul că dosarul de candidatură al Aradului pentru titlul de Capitală Culturală Europeană a fost extrem de slab nu a fost motiv de mirare pentru nimeni. Drept urmare: Aradul a fost eliminat din cursă în prima fază, la începutul lunii decembrie. Însă motivul pentru care nu am trecut testul nu a fost făcut public… până acum.

Juriul oficial desemnat de Uniunea Europeană a publicat pe site-ul ec.europa.eu un document în care explică, clar și concis, analiza tuturor celor 14 orașe candidate din România.

Iată motivația respingerii dosarului de candidatură al Aradului, tradus din engleză:

„În timpul prezentării, echipa de candidatură s-a focusat pe activitățile culturale curente ale orașului, strategia culturală și pe aplicarea acestora în conceptul de Capitală Culturală Europeană. Primarul a subliniat că orașul s-a oferit să preia 15% din numărul de refugiați pe care îi va primi România. Renovarea zonei Cetății va fi un plus semnificativ în viața culturală a orașului. Dosarul prezenta Aradul ca un model de inovație și angajament prin tineret pentru Europa. Juriul a apreciat vestea despre Cetate și planurile conturate pentru folosirea ei drept spațiu pentru spectacole. A apreciat, de asemenea, includerea unor proiecte ce se concentrează pe latura negativă a istoriei acesteia. Planurile de revitalizare ale malurilor Mureșului, implicând inițiative culturale, sunt și ele elemente importante pentru a îmbunătăți spațiul public al orașului atât din punct de vedere cultural, cât și al mediului. Juriul a apreciat majorarea recentă a bugetului alocat culturii. Programul subliniat în dosar conține mai multe proiecte interesante care au potențial, dar în această fază, juriul a considerat că sunt slab dezvoltate. Multe dintre aceste proiecte se bazau pe o continuare a unor parteneriate existente. A existat relativ puțină informație despre parteneriatele cu artiști și organizații europene, iar aceasta a dus la scăderea dimensiunii europene.

Dosarul a descris o intensă consultare cu cetățenii și operatorii culturali, folosindu-se într-un mod interesant de bloggerii și rețelele sociale ale orașului, cât și de implicarea școlilor. Juriul a apreciat eforturile pe care le-a făcut administrația orașului pentru a crește activitățile de voluntariat. Programul ar fi putut dezvolta o puternică legătură cu sectorul de arte independente și cu industriile creative pentru a spori producția culturală locală. Juriul a simțit că dosarul de candidatură ar fi putut fi îmbunătățit prin consolidarea moștenirii artistice a unor grupuri precum Kinema Ikon (și proiectele sale digitale inovatoare) și TEBA.

Referințele la multiculturalism nu sunt redate într-o programă de strategie concretă. Planurile de investiție pentru cartierul rrom, Mureșul mort și reintegrarea prin cultură a dinamismului orașului sunt, de asemenea, bine venite dar, totuși, procesul de implicare și reflectarea acestuia în program au fost neclare.

Juriul nu a fost convins în legătură cu structura managerială și guvernantă, care au fost prost dezvoltate, pentru acest stadiu, atât în dosar cât și în prezentare.  

În concluzie, juriul a considerat că dosarul de candidatură a avut întocmirea unei oferte cu tentă locală și regională, în mod special în momentul în care Cetatea va deveni operațională. Totuși, juriul nu a văzut destul conținut în programul conturat sau în viziunea artistică pentru a face un impact la nivel european, darămite să devină un «model de inovație pentru Europa»”