Singurul candidat la șefia spitalului își bazează proiectul de management pentru concursul de ocupare a funcției de conducere a celei mai mari unități medicale din Arad pe creșterea complexității cazurilor tratate și pe o schimbare de viziune privind Terapia Intensivă și Spitalizarea de Zi. Proiectul, intitulat „Planificarea și organizarea serviciilor de sănătate la nivelul Spitalului Clinic Județean de Urgență Arad”, a fost făcută publică luni după-amiază în cadrul concursului pentru ocuparea funcției de manager general.

Spitalul Clinic Județean de Urgență (SCJU) Arad se află în fața unui concurs fără prea mari emoții sau provocări competiționale pentru funcția de manager, economistul Florina Ionescu fiind singurul candidat înscris în cursă.

Citeşte şi: Un singur candidat pentru șefia Spitalului Județean Arad: actualul manager, Florina Ionescu

Proiectul de management depus de aceasta oferă o radiografie – bazată pe cifre, statistici și indicatori de performanță – a realității din cea mai mare unitate medicală a județului, evidențiind creșteri importante pe multe dintre segmentele de servicii. Marea omisiune identificată de noi la o primă analiză este cea a datoriilor imense cu care spitalul se confruntă și cărora actualul și, foarte probabil, viitorul manager va trebui să le facă față.

Datele oficiale din raport arată încotro s-a îndreptat spitalul în ultimii ani, dar mai ales care sunt problemele pe care managerul speră să le îndrepte în viitorul mandat, chiar dacă unele termene nu sunt bătute în cuie, în special când vine vorba despre investițiile majore.

Cazurile tratate la Arad, tot mai grave

Una dintre cele mai importante date pe care raportul Florinei Ionescu insistă și la baza cărora stau propunerile sale este legată de evoluția Indicelui de Complexitate a Cazurilor (ICM). În limbaj curent, acest indice arată cât de grave și de dificile sunt afecțiunile pacienților internați. Cifrele arată o creștere constantă a acestui indicator în ultimii patru ani, deși, conform percepției publice, spitalul pare să trimită pe mai departe majoritatea cazurilor complexe către centre medicale mai mari, precum Timișoara, Cluj-Napoca sau Târgu Mureș.

Această creștere tehnică ar trebui să schimbe treptat eticheta primită de cea mai mare unitate medicală din Arad, demonstrând că la Spitalul Județean ajung și sunt tratați tot mai mulți cetățeni cu patologii severe sau în stadii avansate de boală. În viziunea actualului director, acest fenomen explică, însă, și presiunea uriașă de pe Unitatea de Primire Urgențe (UPU), unde în ultimii doi ani s-au înregistrat constant peste 73.000 de pacienți anual.

Dintre aceștia, o parte considerabilă (aproape 1.200 de pacienți doar în anul 2025) au fost transferați direct pe secțiile ATI chiar în ziua sosirii lor la spital. Este un semn clar că secția ATI a unității este suprasolicitată (o explicație fiind faptul că Aradul e județ de graniță cu multe accidente), dar și o dovadă a faptului că mulți arădeni amână vizita la medic și ajung la spital abia când sunt extrem de bolnavi.

Cu toate acestea, scăderea duratei medii de spitalizare, concomitent cu o creștere a ICM, reprezintă un semnal pozitiv: spitalul tratează cazuri mai dificile într-un timp mai scurt, ceea ce constituie un indicator real de eficiență clinică.

Problemele critice asumate ca priorități pentru următorii 4 ani

În baza analizei de date, Florina Ionescu a decis să pună accent în proiectul său pe trei probleme majore pe care le consideră prioritare și pentru care propune planuri de reorganizare în perioada următoare.

Obiectivele sale, aşa cum le-a enumerat în raport sunt: ” Obiectivul 1 – Extinderea și reorganizarea Secției Clinice Anestezie și Terapie Intensivă I; Obiectivul 2 – Dezvoltarea Serviciului Spitalizare de Zi în vederea obținerii autorizației sanitare de funcționare, creșterii adresabilității și a eficienței actului medical; Obiectivul 3 – Siguranța și confortul pacienților și personalului medical, prin implementarea proiectelor accesate în ultimii patru ani și noi investiții”.

O primă țintă este reorganizarea și extinderea Secției Clinice ATI I, problemă asupra căreia se insistă în document. Cea mai mare secție de terapie intensivă din județ are doar 27 de paturi și nu respectă în totalitate legislația actuală (Ordinul 1.500/2009) în ceea ce privește structura și circuitele medicale, după cum afirmă Florina Ionescu. Raportul recunoaște deschis că numărul de paturi este adesea insuficient în raport cu valul de pacienți critici, ceea ce obligă personalul de la UPU să monitorizeze cazurile grave până când se eliberează un loc la ATI. Managerul își asumă ca prioritate extinderea și aducerea acestei secții la standardele legale în noul mandat.

Un nou corp de clădire și un etaj pentru ATI

Secția funcționează constant la o capacitate de ocupare a locurilor de 85–89%, arată managerul. Deși legea cere ca minimum 6% din totalul paturilor pentru acuți să fie alocate sectorului ATI, Spitalul Județean Arad dispune în acest moment de doar 4,8%, situându-se sub minimul legal.

Soluția propusă în proiectul managerial este construirea unui corp nou de clădire cu regim de înălțime P+2, legat prin pasarelă de clădirea actuală. Etajul II ar urma să găzduiască extinderea ATI I. Astfel, suprafața ar fi suplimentată cu 900 mp, iar numărul de paturi ar crește de la 27 la 39 (ceea ce înseamnă adăugarea a încă 12 paturi la ATI). Ca urmare a acestor modificări, secția ar putea primi o clasificare nouă, reprezentând un upgrade de la categoria a II-a la categoria I.

Beneficiile unei astfel de investiții ar fi, potrivit calculelor managerului, de 1 milion de lei în plus pe lună la contractul cu CAS Arad, adică 12 milioane de lei anual.

Termenul de finalizare pentru extinderea ATI, cel mai important obiectiv din proiect, nu este însă indicat cu exactitate: elaborarea documentației este estimată pentru anii 2026–2027, dar momentul efectiv al construcției clădirii nu este precizat. În plus, sursele de finanțare pentru ATI sunt propuse a fi identificate în perioada 2027–2029, ceea ce înseamnă că fondurile pentru prioritatea numărul 1 nu există în acest moment.

Centralizare pentru Spitalizarea de Zi

O altă propunere din raport face referire la crearea unui spațiu exclusiv pentru „Spitalizarea de Zi”, o țintă pe care Florina Ionescu și-a trecut-o și în proiectul de management cu care a câștigat șefia instituției în urmă cu patru ani, dar care nu a  fost încă atinsă. Datele furnizate de actualul director arată o explozie spectaculoasă a acestui serviciu: de la 19.689 de cazuri rezolvate în 2022, s-a ajuns la un vârf de 30.193 de cazuri în 2025. Deși aduce sume importante de la Casa de Asigurări de Sănătate (peste 12 milioane de lei în ultimul an), acest serviciu nu beneficiază încă de un departament centralizat și separat, aspect pus de Florina Ionescu pe seama întârzierilor lucrărilor la spațiul care ar urma să rezolve problema.

În prezent, spitalizarea de zi, cu cele 75 de paturi aflate la dispoziție, se desfășoară fragmentat, în cadrul fiecărei secții, generând disconfort și agitație pentru pacienții internați la spitalizarea continuă. Cu toate acestea, se estimează o creștere de 53% a numărului de cazuri și de 84% a veniturilor în următorii patru ani, chiar și în lipsa unei infrastructuri dedicate – un paradox care ilustrează atât potențialul acestui serviciu, cât și limitele sale actuale.

Soluția propusă de manager în proiect vizează parterul clădirii principale, ce va fi eliberat după relocarea Serviciului Județean de Medicină Legală (SJML) în noul sediu aflat în construcție și nefinalizat. Calendarul propus este clar: trimestrul II al anului 2027 – finalizarea sediului nou SJML și relocarea; trimestrul I al anului 2028 – amenajarea spațiului pentru Spitalizarea de Zi; trimestrul II al anului 2028 – funcționarea efectivă a acestui nou spațiu centralizat.

Acesta este singurul obiectiv major din proiect care beneficiază de un calendar complet, aparent realist și relativ ușor de dus la bun sfârșit.

Managerul menţionează şi că spitalizarea de zi reprezintă un element-cheie în Strategia Națională de Sănătate 2023–2030, care țintește reducerea cu 30% a spitalizărilor evitabile față de anul 2022, iar Spitalizarea de Zi centralizată este instrumentul principal gândit pentru atingerea acestei ținte la Arad.

O infrastructură de 100 de ani

O altă problemă majoră asupra căreia actualul manager insistă în proiect este infrastructura extrem de veche a unității, parțial centenară, precum și lipsa autorizațiilor de securitate la incendiu. Această realitate este invocată continuu de conducerea spitalului și de cea a Consiliului Județean Arad, șansele unor remedieri spectaculoase în anii următori fiind mici din cauza investițiilor costisitoare pe care o schimbare de o asemenea amploare le implică.

Raportul reamintește că SCJU Arad este un gigant fragmentat: 54 de secții și compartimente care funcționează în 10 adrese diferite, majoritatea în clădiri vechi de 100 sau chiar 200 de ani (unele, precum Maternitatea, fiind și retrocedate). Această fărâmițare face ca modernizarea să fie extrem de costisitoare și aproape imposibil de realizat fără un sprijin substanțial din programe naționale. Acest context explică de ce spitalul face eforturi mari pentru a obține autorizațiile de securitate la incendiu pentru imobilele din subordine, se arată în dosarul cu care managerul candidează pentru un nou mandat.

Investiţiile în derulare în prezent şi cele propuse pentru viitor în unitatea medicală fac parte din ţinta cu numărul trei din proiectul managerului.

Deficitul masiv de personal din spital

Raportul face referiri ample și la o altă problemă cronică a spitalului, specifică de altfel întregului sistem sanitar românesc: structura de personal. Spitalul funcționează cu un deficit sever de angajați. La finalul anului 2025, dintr-un total de 3.039,5 posturi aprobate, 658,5 erau vacante. Cea mai critică situație nu se înregistrează în rândul medicilor, ci la personalul de suport: aproape 300 de posturi de asistenți medicali sunt neocupate, iar din cadrul personalului auxiliar (infirmieri, brancardieri, îngrijitori) lipsesc peste 150 de oameni.

Acest aspect se resimte direct în calitatea îngrijirii și în suprasolicitarea personalului existent. Cu toate acestea, proiectul nu propune măsuri concrete de recrutare sau de retenție a personalului.

Planuri mari, fără „notă de plată”?

Datele prezentate în acest proiect de management indică o direcție tehnică clară și pun pe masă câteva dintre problemele majore asumate de Florina Ionescu. Totuși, dincolo de strategiile de reorganizare și de cifrele de performanță aflate în creștere, proiectul propus pentru concurs atinge doar tangențial una dintre cele mai dureroase realități ale spitalului: unitatea continuă să înregistreze datorii extrem de mari.

Întrebările firești, care se aud tot mai des în comunitatea arădeană, au legătură tocmai cu acest aspect: în ce măsură aceste presiuni financiare, neamintite în raport, dublate de lipsuri cronice și de probleme imobiliare, sunt doar rezultatul unui sistem medical  subfinanțat constant sau se datorează și unui management inadecvat, perpetuat la Arad în ultimele decenii?

Datele din raport par să indice o lipsă sistematică de finanțare, dar și probleme de ordin managerial: investițiile proprii ale spitalului s-au înjumătățit în patru ani, în timp ce cheltuielile curente au explodat. Spitalul cheltuiește tot mai mult pe salarii și consumabile, și tot mai puțin pe infrastructură din surse proprii, dependența de fondurile europene, guvernamentale și locale devenind una structurală.

Însă, cu un singur candidat pe liste și o singură propunere de management, interesul public pentru competiție și pentru dezbaterea problemelor unității medicale pare mort din start. Dacă adăugăm și faptul că salariul managerului este mai mic decât cel al unui medic șef de secție, în timp ce provocările financiare sunt de ordinul milioanelor de lei, iar problemele izbucnesc zilnic și se rezolvă greu, tabloul lipsei de atractivitate a acestei funcții devine aproape complet.

Nu trebuie uitate din acest context nici convingerile, greu de înlăturat în societatea românească, potrivit cărora astfel de posturi sunt atribuite „cu dedicație” – o etichetă dificil de dezlipit, chiar dacă organizatorii concursului (în acest caz, Consiliul Județean Arad) insistă pe transparență și oferă publicului interesat acces la etapele competiției.

Rămâne de văzut dacă noul plan de management propus de Florina Ionescu va reuși să rezolve criza structurală a spitalului fără ca datoriile unității să continue să crească, asigurându-i candidatei încă patru ani fără probleme majore la conducerea instituției.

Citeşte şi: