Am spus-o de multe ori. Au spus-o de multe ori colegi de-ai noștri din presă, au spus-o de „N” ori mulți arădeni pe facebook: „Strada nu este coșul tău de gunoi!”. Iar aici vorbim și de pietoni, dar și de șoferi. Cu precădere șoferi. De ce? Deoarece ei au o scrumieră la îndemână tot timpul.

Nici acum mintea noastră nu poate înțelege conceptul acesta de a arunca pe jos mucul de țigară într-un mod atât de nonșalant încât pare un gest normal, unul natural. Nu pricepem pur și simplu: de ce?

Acum două săptămâni, Alex Popovics i-a atras atenția pe facebook unui șofer arădean că a aruncat pe șosea gunoiul. Unele reacții la postarea lui, unele de-a dreptul stupide, nu au întârziat să apară: „Da’ ce, tu ești mai bun?” , „Hai, bă, zi că tu nu ai aruncat pe jos niciodată!” și altele cam cu același laitmotiv, până când acesta și-a șters postarea (probabil nu i-a venit nici lui să creadă ceea ce citea). Ne vine atât de greu să credem că „Da, există șoferi, oameni, care nu suportă să arunce pe jos sau din mașină gunoaiele” , încât ni se pare ceva desprins din filmele SF.

Însă acest lucru, curățenia ridicată la rang de cult, există. În Japonia, și citez o mică parte dintr-un articol publicat de Digi24: „Copiii sunt crescuţi pentru a deveni ulterior cetăţeni model. Încă de la şcoală şi până când termină liceul, elevii se ocupă exclusiv de curaţenie. (…) „Noi facem curăţenie la şcoală! După prânz, cu cârpa, ştergem tot de pe podea şi facem curăţenie şi la toaletă”, spune Chinatshu Kawamoto, profesoară de limba japoneză, aflată în România.” (link către articol AICI)

Mergem mai departe cu ideea, dar nu mai departe de ziua de ieri, când cei de la ISU au intervenit la un incendiu care se manifesta la un autoturism pe autostrada A1 în zona Aeroportului Arad. Nimic nou. Dar ceea ce ne-a atras atenția a fost cauza probabilă a declanșării acestuia:„Țigară aruncată la întâmplare”. În speță, cei din camionetă au aruncat țigara pe geam, aceasta ajungând în compartimentul de marfa și a provocat incendiul.

Suntem de părere că acel șofer, sau acela care a aruncat țigara pe geam, nu o va mai face, de frică să nu mai provoace un alt incendiu în care să își piardă lucrurile de valoare, deoarece așa cum ne-au transmis colegii de la ISU:„Camioneta era încărcată cu diferite bunuri electrocasnice și de mobilier”.

Cam în același timp, am fost martori la același gest ghiolban tocmai de la unul dintre reprezentanții Direcției Sanitar Veterinare din Arad. Noi ne aflam în mașină, opriți la semafor, iar în oglindă am observat mașina instituției mai sus amintite. Am observat și țigara din mâna care stătea spânzurată afară și am și spus: „Să vezi că aruncă țigara pe jos”. Așa a și fost. Ne-am scos capul pe geam și i-am spus că are o scrumieră în mașină. A dat din cap că da, da… și dus a fost. Noi spunem că a fost unul din angajații acestei instituții, chiar dacă era un șofer (sperăm că nu orice „prieten” se poate plimba cu mașina instituției). Și să nu cumva să spuneți că nu a fost așa, avem cel puțin trei martori care v-au văzut!

Știm ce gândiți unii dintre voi: „Atâta tam-tam pentru o țigară aruncată pe jos…”. Da! Pentru că de la aceste chestii mici se pornește atunci când încerci să cataloghezi o persoană. De câte ori nu am fost în alte țări și spuneam: „Doamne, ce frumos și curat este!”.

Ca să extrapolăm, putem face și o mică analogie: „Doar un singur vot nu schimbă nimic, pentru ce să votez?” Și uite unde am ajuns… efectele lui „las’că” se văd peste tot în sistemul acesta corupt în care toată lumea este vinovată: unii că își aruncă „gunoaiele” pe jos, iar alții că nu spun nimic.

De mic copil erai învățat că nu e bine să faci mizerie. Nu pricepeai exact de ce, dar așa îți spunea mama, tata, bunica, bunicul sau vecinul. Cu timpul, înțelegeai de ce nu e bine. Acum suferim de o comoditate împinsă către needucare, valorile noastre morale suferă de o boală aflată în stadiu terminal.