Subiectul pensiilor este unul intens dezbătut în spațiul public în ultimele zile. Pe de o parte, avem discuția despre mărirea vârstei de pensionare, iar pe de altă parte, avem eterna controversă a pensiilor speciale.

Câteva considerente despre pensiile speciale:

Ele au fost create de o clasă politică iresponsabilă, călcând în picioare principiul solidarității și al justiției sociale -valori în jurul cărora se consolidează un popor. Sunt una din faliile care fragmentează România. Una din clauzele scrise cu litere microscopice, în josul paginii, pe Contractul Social din această țară.

În larga lor majoritate, aceste pensii reprezintă o insultă. Creează caste, enclave de privilegiu, într-o țară săracă, împovărată de inechitate.

Eliminarea pensiilor speciale ale politicienilor (parlamentari sau aleși locali) a fost un narativ frumos pentru campaniile electorale. Însă, de la discursul din campanii și realitate, iată ce s-a întâmplat concret.  Imediat după ce, la presiunea USR, s-a reușit eliminarea pensiilor speciale pentru parlamentari, mai mulți foști deputați ori senatori PNL și PSD au intentat acțiuni în instanță pentru a-și reclama privilegiile.

Ieri, în comisia de muncă a Senatului, partidele de sistem au girat iarăși constituirea de noi privilegii în România. De data asta, chiar cu concursul “patrioților” de la AUR, dacă mai surprinde pe cineva.

Legea USR care propunea eliminarea pensiilor speciale pentru primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți de Consilii Județene a primit aviz negativ. PNL s-a abținut, în timp ce AUR și PSD s-au opus eliminării acestor privilegii care împovărează bugetul României.

Este definiția perfectă a ipocriziei: să declari cu fiecare ocazie dragostea pentru cetățeni, ca de fapt, la momentul votului să girezi cheltuirea anuală a 120 de milioane de euro într-o țară in care 900.000 de semeni subzistă cu pensia minimă. Bani pentru cei care au participat timp de 1, 2, 3 sau 5 mandate la concursul de “scos România din noroaie”…