„Anul acesta, Ștrandul Neptun a fost supus doar unor lucrări de întreținere, respectiv reparații curente în zona bazinelor (grilaje, instalații sanitare, tobogane), iar în zona căsuțelor s-au soluționat sesizările venite din partea cetățenilor. Pentru anul viitor, administratorul bazei de agrement de pe malul Mureșului și-a propus reabilitarea tuturor grupurilor sanitare, introducerea turnicheților în zona de bazine și amenajarea ariei rezervate șezlongurilor”.

Acesta sunt informaţiile primite de la Primăria Arad la solicitarea noastră legată de investiţiile care s-au făcut în acest an la Ştrandul Neptun şi cele planificate pentru anul viitor.

La cele privind bilanțul intrărilor pe ștrand în sezonul estival 2023, Primăria Arad ne-a răspuns astfel: „Anul 2022 – 89.833 de bilete vândute, 100 de abonamente; anul 2023 – 83.065 de bilete vândute, plus 58 de abonamente”.
Ne-a atras, inevitabil, atenția, această cifră: 58. Mai exact, 58 de abonamente vândute într-un an pentru intrarea la ștrandul care cândva era mândria Aradului, cel mai mare din România și al doilea ca mărime din Europa situat pe o apă curgătoare. Între timp, ştrandul întins pe cele 40 de hectare, a ajuns să se laude singur cu doar 20 de hectare şi să-şi numere vreo 10 maxim 20 din cele 80 de baruri şi restaurante cu care se mândrea în trecut.

(Imagine cu o zonă aproape uitată din Ștrand Neptun)

Ştrandul din Arad vs. cele din Oradea

Am solicitat informaţiile de mai sus la scurt timp după ce am văzut anunţul Primăriei Oradea, care vrea să transforme vechiul ştrand termal din oraş într-o veritabilă grădină termală. Spre deosebire de Primăria Arad şi liderii ei, care nu au găsit, în toți acești ani, bani pentru modernizarea Ștrandului Neptun, cândva principala atracție turistică a Aradului, şi care au vehiculat ca scuză faptul că nu există fonduri europene unde s-ar putea încadra modernizarea acestuia, orădenii par să identifice mereu fonduri, acum europene, cu care să modernizeze ștrandurile din administrare sau cu care să ridice altele noi.

Fără baze de agrement atractive pentru turişti în trecut, la nici 30 de kilometri de Băile Felix, deci cu concurenţa la uşă, Oradea e astăzi o destinaţie de vară, (şi) datorită Aquapark Nymphaea, şi promite să devină o provocare turistică în viitor pe componenta termală.

Consultare publică pentru ştrandul-grădină termală Ioşia

Potrivit anunțului făcut pe pagina oficială, Primăria Oradea îi cheamă la consultare publică pe locuitorii municipiului pe tema Grădinii Termale Ioşia: „Municipiul Oradea lansează consultarea publică pentru 30 de zile în vederea realizării proiectului de investiții GRĂDINA TERMALĂ IOȘIA. O parte din actualul Ștrand Ioșia, construit în anii ’80, va fi transformat într-o grădină termală modernă. Acest aquapark nu va fi unul de distracție, gen Nymphaea, ci o grădină termală care va deservi locuitorii municipiului Oradea și turiștii care vor veni aici pentru relaxare, fiind prevăzut cu bazine interioare și exterioare, bar cu servire din apă, platforme pentru plajă, zonă de spa, sală de fitness, punct de alimentație publică cu grupuri sanitare și numeroase spații verzi amenajate cu plante specifice microclimatelor din jurul zonelor cu apă termală. Acest proiect va fi depus spre finanțare prin Programul Regional Nord Vest. Durata de execuție a lucrărilor va fi de 24 de luni”.

Reconfigurarea incintei actualului Ștrand Ioșia se va face astfel: „pe o treime din teren se va păstra funcționarea Ștrandului Ioșia, ea rămânând în continuare destinată seniorilor orașului, iar pe două treimi din teren, spre latura sudică, se va amenaja grădina termală. Astfel, dacă suprafața totală aparținând incintei ștrandului existent este de 45.084 mp, grădina termală va ocupa o suprafață de 32.405 mp”.

(Propunerea Primăriei Oradea pentru Grădina termală Ioșia)

Ce le propune mai exact Primăria Oradea orădenilor? „Un centru SPA care va funcționa în clădirea principală, cu o suprafață desfășurată de 8.853 mp, care va include un ansamblu de bazine interioare (peste 500 mp de luciu de apă), zonă de spa, vestiare, spații tehnice, alimentație publică, zonă de birouri, foaiere, o sală fitness, o clădire secundară care va deservi funcțiunilor de depozitare, grupuri sanitare etc., 5 ansambluri de bazine exterioare, bazin de înot, bazin de legătură interior-exterior (cu o suprafață totală a bazinelor de peste 3.000 de mp), un punct de alimentație publică cu grupuri sanitare aferente, un bar cu servire din apă, dușuri exterioare, numeroase zone verzi amenajate cu plante specifice microclimatelor din jurul zonelor cu apă termală și un ponton pentru plajă pe malul Crişului Repede”.

(Aqua Parc Nymphaea are propria pagină oficială)

Ştrandurile şi paginile lor oficiale

Primăria Oradea a estimat în cadrul proiectului şi numărul celor care ar putea să treacă, zi de zi, după modernizare, pragul vechiului „Ștrand Ioșia”, acum într-o stare agravată de degradare și nefuncţionând la capacitatea maximă: „capacitatea complexului va fi pentru un aflux de aproximativ 1.700 persoane /zi/timp de vară, respectiv 600 persoane /zi/timp de iarnă.

Până când Primăria Oradea va pune pe picioare nouă grădină termală de pe malul Crişului Repede, orădenii au pe mai departe posibilitatea să meargă la Aqua Parc Nymphaea, ştrand deschis şi pe timp de iarnă, până la ora 21.00. Pagina oficială a celebrului ştrand orădean oferă toate datele legate de ofertă, orar, bilete, fiind una modern elaborată.

(Ştrandul Neptun are o subpagină pe pagina oficială a societăţii Recons)

Ştrandul Neptun din Arad nu are o pagină a sa de internet, ci are doar o subpagină pe siteul Recons, societatea Consiliului Local Municipal Arad, care administrează bazele sportive şi de agrement din Arad. Și asta în ciuda faptului că, înainte de împărțirea acestuia în zone, Ştrandul Neptun din Arad era considerat cel mai mare din România şi al doilea cel mai mare din Europa aflat pe o apă curgătoare. Din datele furnizate pe pagina Recons, despre orar şi tarife, poți afla că zona de agrement este închisă, a fost funcţională doar până pe 1 septembrie. Două video-uri ilustrează subpagina dedicată Ştrandului Neptun, unul din iulie 2014, făcut parcă de amatori, altul de acum trei ani, filmat din dronă, cât de cât profesionist. Primul pune accentul pe zona de tobogane, ultima mare investiție de aici, întinsă pe mai mulți ani și finalizată în 2018, celălalt pe zona de bazine, filmarea făcând din păcate ștrandul să pară mai mic decât e, mult mai mic decât dimensiunile cu care ne mândrim în orice prezentare a bazei.

Deschiderea oficială tradiţională, şi ea tot istorie

Singura premieră de anul acesta a fost faptul că nu s-a mai respectat tradiţionala deschidere a bazei de agrement arădene la 1 Mai, iar faptul nu a mai părut în ochii nimănui grav, probabil şi din cauza anilor în care pandemia a amânat şi ea deschiderea oficială a Ștrandului Neptun.
Ştrandul a fost deschis anul acesta pe 10 mai, fără mare festivism sau cu vreun eveniment special dedicat acestui moment, ci doar cu o petrecere cu spumă. Anunțul a fost simplu: „Vremea nefavorabilă din ultima perioadă ne-a forțat să amânăm deschiderea Ştrandului Neptun. Astfel că sâmbătă, 20 mai 2023, începând cu orele 8:00, arădenii sunt aşteptați la prima sesiune de înot în cele trei bazine pentru adulți, cu apă tratată în conformitate cu standardele europene, şi cele două bazine cu apă termală”.

Puține alte anunțuri oficiale sau de pe paginile de social-media ale oficialilor locali au făcut referire la Ștrandul Neptun în această vară. Cele în care a fost amintit au avut mai degrabă legătură cu festivalurile organizate în alte zone decât cele de bazine, așa cum a fost cazul Festivalului Berii. Dar nu s-a vorbit tot anul de nicio investiție aici. Planurile schițate în trecut, de realizare a unei zone în ștrand care să funcționeze și pe timp de iarnă, par desprinse din alte povești acum. Povești care sunt transformate în realități doar în municipiile din vecini.

(Imagine de pe Ștrandul Neptun, cu o prezentare din trecut)

Ştrand actual, cu prezentare din trecutul fabulos

Doar textul de prezentare al ştrandului de pe pagina Recons îţi mai aminteşte de gloria sa de altădată, când aproape că nu-ți puteai face loc prin mulţime. Neschimbată de ani de zile, așa cum recunoaște și directorul Recons, prezentarea falsă a bazei sună exact așa: „Ştrandul este situat în spaţiul încadrat de bucla Mureşului, pe o suprafaţă de peste 20 de hectare de verdeaţă. Este al doilea ştrand ca mărime din Europa situat lângă o apă curgătoare. Lucrările de construcţie au fost demarate la sfârşitul anilor 60. Aleile sunt pavate, spaţiul verde cu peste 65 de specii de arbori este întreţinut, există un complex de agrement cu cinci bazine ( 8.700 mp din care unul de înot, unul pentru adulţi şi trei pentru copii cu apă termală) şi tobogan acvatic, si un alt complex cu 3 bazine din care 2 pentru copii si unul pentru înot, locuri pentru joacă, 331 de căsuţe de agrement.

În incinta ştrandului funcţionează peste 40 de baruri, terase, berării, restaurante, discotecă, pizza, teren de fotbal, tobogane, jocuri, etc. Există două solare pentru nudişti, două terenuri de tenis cu zgură, două terenuri de volei, teren pentru minifotbal cu instalaţie nocturnă, şi 438 de cabine închiriabile pentru sezon.
Parcarea are 200 de locuri. Noaptea ştrandul devine punct de atracţie prin nenumăratele restaurante, baruri, cluburi, terase. Aici au loc în timpul verii diferite festivaluri şi concerte în aer liber. Parcă ar fi o staţiune!”

O staţiune în care nimeni nu vrea să investească niciun ban şi în care nu mai vine mai nimeni.

Citeşte și:

Tariful de intrare la Ștrandul Neptun, la mijlocul clasamentului pe țară. În care oraș este cel mai ieftin

Primarul Bibarț și directorul Recons dezmint veștile date de vicele Faur despre un spa la Ștrandul Neptun