SRI a publicat astăzi protocolul încheiat cu Parchetul General prin care procurorii au acces la interceptări, probe video și filaje. Documentul semnat în 2009 între Codruța Kovesi și George Maior, a fost desecretizat după ce premierul Viorica Dăncilă, ministrul Justiției, Tudorel Toader, și parlamentarii Coaliției PSD-ALDE au insistat pentru desecretizare.

DESCARCĂ AICI DOCUMENTUL DESECRETIZAT cu PROTOCOLUL SRI – PARCHETUL GENERAL

Cine ascultă, cine filează, cine coordonează operațiunile în care procurorii au nevoie de informații de la SRI în dosarele de corupție sau de terorism. Acestea ar fi, în linii mari, regulile pe care protocolul semnat între Parchetul General și Serviciul de Informații în 2009 le stabilește.

Pentru DNA, în mod special, s-a format la vremea respectivă rețeaua prin care procurorii să primească semnalul pentru interceptări în sediul Direcției. Procurorii începeau să aibă astfel acces direct la conținutul convorbirilor, dar întreținerea echipamentelor, ca și soft-urile rămâneau la SRI.

Pentru operațiuni tehnice care presupun înregistrări audio-video se activează de fiecare dată, aflăm din Protocol, o unitate specializată a SRI-ului care trimite apoi probele parchetelor, la cerere.

Filajul se cere, ca regulă, din timp și ar trebui să nu dureze mai mult de 24 de ore. Sunt însă și excepții – se poate face uneori cu carordul verbal al adjunctului SRI și poate fi extins la trei zile.

Una dintre cele mai controversate prevederi ale protocolului care a fost active până în 2016 e aceea că procurorii se obligau să anunțe SRI în maximum 60 de zile cum au valorificat informațiile primite.

Dincolo de chestiunile tehnice descrise, documentul descrie SRI ca un fel de nod între instituțiile cu care are protocoale similare. Iar potrivit parlamentarilor din Comisia pentru controlul activității SRI sunt peste 60 astfel de instituții, inclusive Fiscul. Concret, dacă procurorul vrea să acceseze bazele de date ale acestora, o poate face printr-o cerere la SRI, fără ca instituția care deține bazele de date să fie informată.

Un detaliu îndelung discutat în Comisia parlamentară se confirmă prin publicarea protocolului. E vorba de existența unor „echipe operative comune” formate din procurori și ofițeri d einformații, fără a fi descries cu exactitate limitele de acțiune ale fiecăruia.

Protocolul valabil până în 2016 a înlocuit în 2009 altele trei semnate până atunci – unul în 2003, cu PNA-ul de la acea vreme, unul din 2005 cu Parchetul General și altul din 2007 cu Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București.

Sursa: Europa FM