UTA a ratat șansa de a evolua în premieră în play-off-ul Ligii 1. Nu e o surpriză, mai degrabă surpriză ar fi fost accederea între primele șase, dar încă ne punem întrebări de ce a clacat tocmai la meciul cu Dinamo și de ce la modul cum am văzut. Noi, ca suporteri, am calculat punctele. Ale Bătrânei Doamne și ale contracandidatelor, dar o explicație a evoluției de pe „Arcul de Triumf” ar fi faptul că cei din conducere au calculat banii…

Știm că diferența de bani dintre locul 6 – ca să luăm ultimul loc din play-off – și locul 7 este de 200.000 de euro. Știm și că diferența dintre locul 6 și locul de baraj de pe care s-a salvat UTA în sezonul trecut este de aproximativ 800.000. Până aici, nu am vedea de ce UTA să nu tragă cu dinții de o victorie pe terenul lui Dinamo.

Ceea ce nu știm este valoarea primelor de calificare în play-off pentru jucători și pentru cei din staff-ul tehnic. Rednic a spus pe tot parcursul anului că în prezent la Arad se plătește performanța: salarii mici, prime mari… Cât de mari nu știm, dar multe detalii din partida pierdută cu Dinamo ne-au lăsat cu niște întrebări fără răspunsuri.

Știm că Rednic va găsi explicații la următoarea conferință de presă, știm că ne va povesti cum a dus el echipa la poarta play-off-ului atunci când toți o credeau îngropată, știm că ne va spune că el a făcut din rahat bici și chiar ar avea dreptate în câteva privințe. Ceea ce nu știm și nici nu-l putem întreba pe Rednic decât aici pentru că nu suntem acreditați, este de ce la un meci decisiv precum cel cu Dinamo, de ce la un meci la capătul căruia o simplă victorie ar fi calificat echipa în play-off, a făcut niște permutări în echipă pe care nu le-a înțeles nici el și nici jucătorii? De ce nu a jucat Rednic în sistemul antrenat, de ce nu a jucat Rednic într-o formulă apropiată de cea folosită la victoriile cu Universitatea Cluj, cu Voluntari sau cu FC U Craiova?

Altfel spus, l-am întreba pe cel poreclit „Strâmbul” de ce a alcătuit strâmb formula de start a echipei?

Conducerea clubului poate s-a speriat de ceea ce avea să urmeze. Scăpa de emoțiile luptei pentru salvarea de la retrogradare, dar probabil nota de plată devenea prea mare chiar și dacă creștea valoarea pachetului venit din drepturile de televizare. Am mai avut în timp astfel de exemple. Ne aducem aminte că în acești ani în care s-a jucat cu sistemul play-off și play-out au fost câteva echipe care au ajuns între primele șase iar tocmai această performanță le-a atras falimentul imediat după aceea. Cele mai bune exemple sunt Academica Clinceni și Gaz Metan Mediaș, dar a mai fost în situația asta și Poli Iași.

Astfel, este posibil ca la UTA valoarea bonusurilor de calificare în play-off să depășească diferența de bani dintre locul 6 și locul 7.

Reversul medaliei, însă, ar putea fi și mai grav. Nu garantează nimeni că UTA va termina play-out-ul pe un loc fruntaș, locul 7 sau 8. Arădenii pot să termine i pe locul 11, 12 sau de ce nu chiar pe un loc de baraj pentru că e greu de crezut că se va mai ajunge la retrogradare directă. Bătrâna Doamnă are niște adversari destul de grei în lupta ei pentru locurile de la vârful play-out-ului, așa cum sunt Universitatea Cluj, Hermannstadt sau Petrolul, dar va avea meciuri foarte grele cu toate adversarele, chiar și cu Voluntari sau Botoșani.

Poate să pară fantasmagoric acest scenariu, dar altfel cum am putea explica o evoluție precum ceea ce am văzut-o în jocul cu Dinamo|? Un joc în care singurele ocazii au fost finalizate de fundașii laterali, un joc în care golgeterul Micovschi a fost folosit fundaș stânga, un joc în care Stolnik, care joacă fundaș central de picior drept, a jucat în partea stângă deși acolo juca de obicei Benga, un joc în care Rednic a folosit trei fundași centrali în condițiile în care nu a jucat acest sistem decât de două-trei ori în celelalte 29 de partide… Iar pe Rareș Pop l-a uitat pe bancă în condițiile în care Fabry, Omondi sau Micovschi nu s-au apropiat deloc de poarta lui Dinamo.

Citește și: 

Speciala zilei: „Ce bine că pe vremea aia încă se mai făcea armata…”