Deși nu a ieșit așa cum plănuiau, cei de la Asociația Culori cu Suflet au reușit totuși să inițieze un dialog atât de necesar pe o temă care nu primește atenția cuvenită în orașul nostru: valorificarea patrimoniului arhitectural arădean, printr-o mai bună cunoaștere a sa și o prezentare atrăgătoare către locuitorii Aradului.

Organizatorii și-au dorit să angreneze societatea civilă arădeană, dar mai ales tinerii, însă nu au reușit să alinieze evenimentul astfel încât el să fie inclus în programul Școala Altfel, așa cum era dorința inițială. În schimb, au reușit să aducă laolaltă mai mulți istorici și pasionați de arhitectură care activează în diferite instituții și ONG-uri din oraș, punându-i la o masă rotundă, în Sala Regina Maria din cadrul Palatului Administrativ, miercuri după-masa. Acolo, ca invitat special a fost publicistul și istoricul local Peter Puskel, unul dintre cei care și-au dedicat energia pentru a planta în sufletele noastre aprecierea față de frumusețile arhitecturale care ne-au rămas moștenite din vremuri de demult.

Domnul Puskel a făcut o prezentare despre particularitățile clădirilor emblematice din oraș, despre arhitecții Aradului, Lajos Szantay, Milan Tabacovici, Silvestru Rafiroiu și alții, dar și despre cei care au comandat și chiar locuit în aceste impozante palate din centrul municipiului.

„În ceea ce privește clădirile din Arad, a fost o perioadă lungă de 150 ani de ocupație turcească, în care chiar dacă s-au construit clădiri n-au mai rămas. După aceea a venit perioada revoluțiilor, în 1848, când Aradul a fost bombardat de către trupele austriece timp de trei luni, aproape zilnic. Pagubele au fost imense, de rămas a rămas foarte puțin. Cu toate astea, Aradul a avut în jur de 20.000 locuitori atunci. Perioada cea mai bună despre care vorbim astăzi este cea din ultimele două decenii din secolul al XIX-lea și perioada interbelică. Atunci, Aradul a cunoscut o dezvoltare extraordinară. Și în celelalte orașe cu care suntem într-un fel în concurs, mă gândesc la Timișoara, la Oradea mai ales, în perioada aceea s-a construit foarte, foarte mult. Aradul a ajuns la un grad de civilizație datorită oamenilor care au trăit în această zonă, români, maghiari, sârbi, germani, evrei și, puțin, și slovaci. A fost o perioadă în care s-a construit o serie de palate, foarte multe case de raport în care stăteau chiriașii și aceste case vor fi discutate astăzi”, a explicat Peter Puskel.

Un alt pasionat de istorie implicat în discuție a fost și profesorul Sebastian Bunghez, care a insistat pe unicitatea clădirilor arădene și potențialul lor turistic.

„Vă mărturisesc, nu sunt arădean de origine. M-am stabilit la Arad acum 8 ani. Vin dintr-un oraș în care mai sunt foarte puține clădiri vechi. E vorba de Bacău. Mi s-a părut ciudat să văd că aici sunt atâtea case vechi. În timp am ajuns să fiu interesat de aceste case care mi-au părut foarte frumoase și interesante. Am ajuns să citesc despre ele, să aflu despre istoria lor, despre istoria oamenilor care le-au proiectat și m-am gândit că merită ca arhitectura Aradului să fie mai bine promovată. Astfel că m-am bucurat când Mihaela a propus ca invitat principal la acest eveniment pe domnul Puskel, care este unul dintre istoricii de frunte ai Aradului, care a scris numeroase cărți și articole”, a spus Sebastian Bunghez – președintele Asociației „Arad – trecut, prezent și viitor”.

Domnul Puskel a prezentat mai multe clădiri din perioada de glorie a urbanizarii Aradului (1880-1914), precum Palatul Cenad, Palatul Bohuș, Palatul Szantay, Palatul Culturii, Palatul Herman ș.a., în timp ce pe un ecran se derulau imagini cu detaliile specifice, iar la final a rulat și un documentar pe care l-a realizat familia Puskel în 2013, ca parte a unui proiect european.

În cadrul evenimentului s-au purtat discuții pe necesitatea punerii în valoare a patrimoniului construit, pe găsirea surselor de finanțare externă pentru reabilitare, pe crearea unui brand bine gândit a ceea ce înseamnă Aradul, menit să ne ajute la promovarea turistică, dar și despre prospectele realizării unui documentar actualizat, care să arate clădirile care au fost recent renovate și, după cum a explicat și directorul muzeului, Sorin Bulboacă, care să promoveze și secțiile Complexului Muzeal Arad recent modernizate la standarde europene.

Irina Ionela Pop, istoric și membru în Societatea de Științe istorice – filiala Arad, a adus în atenție numeroasele programe pe fonduri europene, și nu numai europene, care sunt disponibile pentru punerea în valoare a clădirilor istorice, fiind de părere că autoritățile locale se axează prea mult pe fondurile disponibile la nivel regional, ori în Capitală.

Singurul reprezentant al Primăriei în sală a fost viceprimarul Ilie Cheșa, care a adus critici celor de la biroul Arhitectului șef al Municipiului și de la Urbanism că au absentat de la eveniment.

Asociația Culori cu Suflet / planuri pentru tururi în realitatea augmentată

Mihaela Livia Popa, de la Asociația Culori cu Suflet a subliniat și importanța reînvierii clădirilor posomorâte, cenușii de la praful și poluarea făcută de mașini, dar a atras atenția asupra importanței de a nu face exces de zel atunci când se renovează, să se evite culorile stridente și să se încerce respectarea pe cât posibil a culorilor originale. Ea este o pasionată a arhitecturii, fiind la ora actuală în timpul de întocmire a doctoratului chiar pe tematica arhitecturii Aradului secolului al XIX-lea , iar anii anteriori chiar a colaborat și cu vestita asociație „Ambulanța pentru Monumente”, care are ca scop conservarea monumentelor istorice din România, în județ având acțiuni de conservare a unor vechi biserici din lemn sau punerea în siguranță a serei Castelului de la Bulci, sau a cuptorului de topit fier Jumelț din satul Zimbru.

Președinta Asociației Culori cu Suflet a specificat că pe viitor își dorește să extindă această acțiune militantă pe mai departe în școli și, mai ales, să realizeze un soi de catalog digital al clădirilor valoroase, să le realizeze releveurile și, mai ales, să le facă în variantă 3D, cu tururi virtuale, astfel ca oricine să poată descoperi facil frumusețea lor. Amintim că la ora actuală o singură clădire din municipiu, Teatrul Clasic „Ioan Slavici”, beneficiază de un „tur virtual online”, însă doar pentru partea de exterior. Această opțiune a fost realizată în cadrul proiectului pe fonduri europene de reabilitare a monumentului istoric.

„Ne-am adunat aici ca să vedem cum putem prezerva acest patrimoniu arhitectural al Aradului, atât material cât și imaterial. Inițiativa a venit din faptul că plimbându-ne prin oraș vedem cum se pierde istoria, zi cu zi, cărămidă cu cărămidă. Și ne-am gândit cum să punem umărul la reconstrucția acestui patrimoniu, pentru că este păcat ca generațiile viitoare să nu mai aibă de unde să se inspire. Cu toate aceste medii digitale, preferăm cumva să avem materialul la o adică, în caz că nu mai ai ce să fotografiezi și apoi să scanezi, se va pierde complet informația. Vorbim și de releveuri, dar nu numai. Ci inclusiv la pozele care se pot scana și transforma într-o aplicație 3D. Asta ne dorim în viitor să facem, ca oamenii să poată face aceste tururi virtuale, pe realitate augmentată și folosind inteligența creativă, nu artificială de data aceasta. Pentru aceasta, vrem să accesăm fonduri nu doar la nivel, ci probabil pe un proiect european, pentru că e nevoie de fonduri ca cineva să facă acest lucru. Am norocul să am în familie un proaspăt doctor în arte vizuale care acest lucru îl dezvoltă, această realitate augmentată și cum poți să folosești arta ca să prezervi patrimoniul”, a explicat Mihaela Livia Popa.

Citește și:

• Sprijin zero pentru salvarea clădirilor istorice, dar măcar avem liste de priorități actualizate · Special Arad

• „Ambulanța pentru monumente”, printre câștigătorii Premiilor Europene pentru Patrimoniu · Special Arad