Nici măcar nu o să ne cerem scuze pentru titlul pe care l-am dat articolului de mai jos. Și n-o facem nu din lipsă de respect pentru cititorii noștri, ci datorită faptului că am „forțat” ideea că ar arde casa primarului din Arad (a se înțelege aproape toți primarii de după 1989) fiind conștienți că doar așa putem atrage atenția cu privire la gravitatea subiectului pe care-l punem în discuție azi și, pentru care, ne-am documentat. Recunoaștem, ne-am documentat cu o oarecare greutate în obținerea de date, fiindcă administrația locală este „scumpă” la oferit informații atunci când, spunem noi și știm de ce o facem, e cu musca penală pe căciulă.  

Am demarat „căutările” noastre la câteva săptămâni după ce flăcările au mistuit supermarketul Flana din Gai (AICI PUTEȚI SĂ CITIȚI CE S-A ÎNTÂMPLAT ATUNCI). Încă din acea seară pompierii au subliniat că intervenția a fost întârziată din cauza hidranților astupați. Traducem: o parte a clădirii putea fi salvată dacă funcționau hidranții și nu erau acoperiți de beton sau asfalt, după caz! Sau, altfel spus, în urma lucrărilor de modernizare la care au fost supuse străzile din Gai, lucrări pentru care administrația locală s-a autosufocat cu laude, un magazin a ars aproape în totalitate și din cauza faptului că funcționarii din birouri, membri ai comisiei de recepție, au considerat că hidranții îngropați în asfalt sunt conform caietului de sarcini și că așa trebuie să rămână. Sau, poate, micii și berea oferite de firmele constructoare, plătite la recepția finală din, forțăm puțin, banii de garanție, au făcut ca ochii funcționarilor din Primăria Arad să fie atât încețoșați încât să nu mai poată percepe realitatea.

Imediat după incendiul din Gai am încercat să stăm de vorbă cu proprietarul supermarket-ului însă nu a dorit să ne spună nimic. Pe undeva de înțeles, fiind ocupat să facă ordine și curățenie în urma incendiului, pe altundeva… nu. Sau, poate nici el nu a observat că hidranții din vecinătatea magazinului său sunt astupați. Totuși, am aflat la fața locului, o doamnă a atenționat muncitorii la vremea respectivă că au ajuns să asfalteze hidranții, dar nu a fost băgată în seamă.

Am primit în schimb, tot la fața locului, o altă informație: pe strada Fagului, un alt incendiu a devastat o casă particulară în aprilie 2020 și nici acolo pompierii nu s-au putut folosi de hidranți din cauza aceluiași motiv: au fost asfaltați. Ne-am dus pe strada indicată, dar hidranții erau ACUM la suprafață… Poate și-a făcut cineva treaba – ne-am spus.

De la cele două situații am pornit în încercarea noastră de a afla câte situații de acest gen mai sunt în Arad (și nu am aflat exact…), în câte situații lipsa hidranților a făcut ca pagubele să crească și, mai ales, să arătăm cine sunt vinovații pentru aceste nenorociri. Nu am aflat nici acum… Vă dați seama că ne-am lovit de o lipsă clară de asumare a responsabilității, de o tăcere cel puțin suspectă a Primăriei Arad în ceea ce privește membrii comisiilor de recepție a unor lucrări.

Legea

Așadar, în cazul unor străzi asfaltate de către firme contractate de Primăria Arad, aceasta din urmă, prin recepția lucrării își asumă starea și calitatea ei, dar și dreptul de proprietate asupra hidranților. În mod normal, hidranții intră în mentenanța Companiei de Apă și ar fi fost logic ca la recepția lucrării să fie prezent și un angajat al acestei instituții. Datoria unui angajat al Companiei de Apă este aceea de a trece în anexa procesului verbal de recepție a lucrării ceea ce mai trebuie făcut (ex: să aducă hidranții la suprafață, să decolmateze bazinele etc). Pentru recepția finală, până în 2019 termenul se prelungea cu doi-trei ani, însă lucrurile s-au schimbat pentru că legea 10, modificată, din domeniul construcțiilor stipulează că există o singură recepție, unde nu mai există loc de „mai trebuie făcut asta și cealaltă”. Și totuși, dacă stăm să ne referim la străzile făcute Hatman Arbore și Fagului, pe vremea finalizării lucrărilor nu exista această modificare în lege, deci, cel mult până în 2016-2017, toți hidranții trebuiau aduși la suprafață, fără nicio scuză în plus.

Recepția

Știm sigur că vorbim despre două străzi care au fost recepționate cu hidranții asfaltați:

„Strada Fagului și strada Hatman Arbore au fost executate în cadrul proiectului „Reabilitare zone urbane cu deficiențe severe ale serviciului de canalizare din municipiul Arad, inclusiv modernizarea sistemului rutier, în cartierele Gai, Bujac și Sânnicolau Mic.” Strada Hatman Arbore și Fagului sunt lucrări realizate în perioada 2008 – 2014.
Lucrările de reabilitare a celor două străzi s-au ridicat la 3.433.625lei (TVA inclus) și au constat în lucrări de refacere atât a părții carosabile, cât și a trotuarelor și acceselor. Executantul lucrărilor a fost S.C. ICIM Arad S.A.
Recepția a fost organizată de beneficiarul investiției, respectiv Municipiul Arad, comisia de recepție fiind constituită conform prevederilor HG 273/1994” a fost răspunsul venit din partea Primăriei Arad la întrebarea noastră.

Deci s-au cheltuit mai bine de trei milioane de lei și totuși, după o asemenea investiție, casele au luat foc pentru că lucrarea a fost făcută doar ca să nu se spună că nu s-a făcut și cei care s-au aflat în comisia de recepție și-au pus semnăturile pe foaie fără să verifice calitatea lucrării de mai multe ori.

Compania de Apă Arad

 „Compania de Apă Arad a transmis 3 sesizări către Primăria Municipiului Arad prin care sunt aduse la cunoștința autorităților problemele generate de către constructori asupra rețelelor de apă și de canalizare din oraș: hidranți acoperiți cu pământ sau asfalt, cămine instabile”, ne-au spus cei de la Compania de Apă. Iar asta, doar în ultimii doi ani!

Pe de altă parte, la ora actuală, Compania de Apă, prin directorul tehnic Florin Varga, ne-a informat următoarele: „Conform ultimului inventar, la data de 31.12.2020, în exploatarea Companiei de Apă Arad existau 313 hidranți nefuncționali (acoperiți de asfalt/ pământ, nesemnalizați, cu elemente lipsă din componență). Numărul acestora diferă însă de la o perioadă la alta. În sensul că, periodic, hidranții sunt verificați. În luna ianuarie 2021, în urma verificărilor efectuate în cartierele Grădiște și Gai au fost identificați 43, respectiv 18 hidranți nefuncționali: acoperiți de asfalt – 16 bucăți, restul fiind fie nesemnalizați, fie cu elemente din componență lipsă). Disfuncționalitățile descoperite la acești hidranți au fost remediate.”  Ce înțelegem de aici? Că angajații Companiei de Apă și-au făcut treaba, au sesizat Primăria cu privire la neregulile descoperite. Dar, subliniem noi, nu au insistat!

Comunicarea deficientă arde casele oamenilor

În aceeași discuție pe care am avut-o cu directorul tehnic  al CAA am aflat ceea ce bănuiam deja, că au fost probleme de comunicare între cele două instituții, dar totodată că (cică) acestea țin de domeniul trecutului, discuție asupra căreia vom reveni, funcție de anumite aspecte, într-un articol viitor. Și totuși, aceste „probleme de comunicare”  afectează orașul… sau, deocamdată, doar familiile care au rămas fără case, fără afaceri, doar din simplul fapt că cei din Primărie nu aveau nicio obligație față de cei din Compania de Apă, permițându-și să o lase pe dinafară în momentul în care se făcea recepția unor lucrări.

ISU, o verigă importantă, dar insuficientă

Am mers mai departe și am vrut să aflăm ce spun și cei de la ISU Arad. Reprezintă o verigă importantă și ei au fost cei care s-au confruntat cu lipsa hidranților, misiunea lor fiind pusă în pericol și încetinită considerabil.

„Lista hidranților din municipiul Arad nu este un document generat de către Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Vasile Goldiș” din Arad al județului Arad. Documentul ne-a fost transmis de către Compania de Apă, societate de la care trebuie să îl solicitați. Subunitățile de intervenție ISU Arad, deci și Detașamentul de Pompieri Arad verifică la fiecare intervenție hidranții din zona în care se desfășoară aceasta, de asemenea aceștia sunt verificați la fiecare exercițiu, misiune de recunoaștere în obiectiv sau la verificarea planurilor de intervenție.

În anul 2020, din cauza multitudinilor de misiuni nu a fost organizată patrula de pompieri, dar hidranții au fost verificați pe timpul misiunilor enumerate mai sus. În anul 2020 a fost transmisă o sesizare despre situația hidranților. Precizăm că astfel de sesizări au fost trimise anual. În ultimii 5 ani au fost mai puțin de 5 astfel de cazuri.

Nu putem preciza un număr exact al hidranților descoperiți cu probleme în ultimii doi ani. Au fost făcute sesizări anuale către Compania de Apă de fiecare dată când au fost descoperite probleme, dar reprezentanții ISUJ Arad nu au inventariat toți hidranții de pe raza municipiului Arad, neavând această capacitate umană și logistică”.

Un răspuns ca să fie dat, fără însă ca șefii ISU să aibă curajul necesar să arate spre vinovați. Până la urmă cine are lista cu hidranții și de ce nu o au toți cei care au o legătură, oricât de mică, cu acest subiect? Înțelegem că anul 2020 a fost unul greu, că pompierii au avut multă treabă legată de coronavirus, dar să nu insiști să se respecte legea care pe tine te ajută să-ți facă datoria cu promptitudine, ni se pare că miroase puțin a dezinteres. În caz contrar, a acoperire a unor ilegalități.

***

Casele arse, magazinele arse, funcționarea hidranților ar fi putut face ca incendiile să fie stinse cu mai mare ușurință și rapiditate – cam asta e ideea. Practic, cei care și-au pus semnătura pe documentele de recepție, ne referim la funcționarii din Primăria Arad, ar trebui să răspundă, indiferent cum, deoarece era și este atribuția lor legală să facă verificări și să sesizeze nerespectarea legii. Astfel, să-i apere și să-i protejeze pe cetățenii care le plătesc salariul. Dacă am fi în situația lor, cu casele arse și magazinele la pământ, vă spunem că i-am acționa în instanță și le-am cere să plătească parte din daune. Nu de alta, dar altceva ce ne oferă Primăria Arad pentru că ne plătim taxele și impozitele?

Mai rău, dacă ar muri cineva într-un incendiu într-un imobil, la care nu se poate interveni cu eficiență și din cauza lipsei hidranților? Cine ar fi vinovat? Am ajunge cumva să-i tragem la răspundere legală pe funcționărașii care acceptă îngroparea hidranților în asfalt sau să ascundem, cum am făcut-o de atâtea ori, adevărul?

Într-un final, ca să ne reîntoarcem la titlu… dacă ar arde casa primarului (credeți-ne, nu ne dorim așa ceva!) și parte din vilă n-ar fi salvată doar din cauza lipsei hidrantilor, s-ar lua măsuri? Vă lăsăm să vă dați singuri răspunsul.