O nouă Ordonanță de Urgență privind forța de muncă din afara Uniunii Europene urmează să intre în vigoare și va aduce schimbări majore asupra modului în care firmele din România pot recruta și menține ca angajați muncitorii din țări non-UE. Aceste noi reguli au fost discutate în cadrul unei dezbateri organizate la Primăria Arad, unde specialiștii în recrutare și mai mulți reprezentanți ai mediului de afaceri din Arad au analizat impactul direct pe care îl vor avea schimbările legislative.

Melania Pop este managing partner al companiei de recrutare Work Finder, o firmă înființată în 2017 care a adus în România și în alte țări europene aproximativ 25.000 de muncitori asiatici de-a lungul timpului. Ea a explicat că noul cadru legislativ vine ca răspuns la diferitele probleme apărute în ultimii ani.

„Noul OUG care intră în vigoare dorește să ofere mai mult control, mai multă siguranță și mai multă calitate a forței de muncă care intră în țară, atât pentru angajatori, cât și pentru liniștea, adaptarea și calitatea umană de care noi avem nevoie ca să ne putem desfășura activitatea”, ne-a declarat Melania Pop.

Potrivit acesteia, legea impune reguli mai stricte atât pentru firmele care recrutează, cât și pentru companiile care aduc efectiv personal din afara UE.

„Acest cadru legal dorește ca totul să fie foarte clar, foarte transparent, să controleze situația, pentru că dacă nu ai control, cu cât vin mai mulți, cu atât scapi situația din mână și, evident, toate cele trei părți să fie protejate”, a mai spus ea.

@specialarad.ro Schimbări majore pentru muncitorii străini #recrutare #locuridemunca #muncitoristraini #angajatori #arad ♬ original sound – Special Arad

Licență obligatorie și garanții financiare

Una dintre cele mai importante schimbări este obligativitatea licențierii firmelor de recrutare. Practic, acestea vor trebui să obțină o autorizație specială și să depună un depozit de garanție.

Inițial, proiectul de lege prevedea un depozit de 300.000 de euro pentru 250 de muncitori aduși, însă suma a fost redusă de mai multe ori, acum figurând 75.000 de euro în draftul actual.

Garanția financiară va acoperi situații precum repatrierea muncitorilor, dacă este necesar, găsirea unui alt angajator, dacă firma la care au venit nu îi mai poate susține și eventualele probleme legate de cazare sau condiții de muncă.

Dacă o firmă nu obține licența sau nu respectă condițiile impuse, va putea fi suspendată timp de șase luni sau chiar închisă. De asemenea, statul nu va mai suporta din buget costurile de repatriere, ci responsabilitatea va reveni agenției de recrutare, care va avea și statutul de „garantor”, în locul angajatorului.

Oprirea abuzurilor și promisiunilor false

Noua lege vine și ca reacție la situațiile problematice cu care s-au confruntat cei veniți să lucreze la noi în țară în ultimii ani. Au existat cazuri în care muncitorilor li s-au promis anumite salarii sau condiții, dar în realitate au găsit altceva. S-au semnalat situații în care s-a lucrat chiar și 60 de ore pe săptămână sau în care orele suplimentare nu au fost plătite conform legii.

„Au fost situații în care orele suplimentare nu le-au fost plătite conform legii sau pur și simplu firma la care au ajuns nu i-a mai angajat. Companiile mici sunt uneori incapabile să ofere un alt angajator și să facă modificările necesare pentru a le oferi un viitor”, a explicat Melania Pop.

Au existat și cazuri în care muncitorii au folosit România doar ca țară de tranzit pentru a ajunge în alte state din Uniunea Europeană, iar angajatorii români au rămas fără forță de muncă în plin sezon, iar prevederile din noul OUG vor preveni astfel de situații.

Muncitori bine pregătiți, dar exclusiv pentru meserii deficitare

O altă noutate este crearea unei liste oficiale, pe o platformă guvernamentală (Work in Romania), care va include meseriile deficitare din România. Lista va fi actualizată periodic împreună cu AJOFM, iar angajatorii vor putea aduce muncitori non-UE doar pentru ocupațiile aflate pe această listă. Nu vor mai putea fi recrutați lucrători pentru domenii unde există deja suficient personal disponibil.

Noile reguli prevăd și evaluări mai serioase ale calificării muncitorilor. Au existat situații în care persoane declarate drept sudori nu știau, de fapt, să sudeze sau nu cunoșteau limba engleză, deși acest lucru fusese menționat în dosar.

De acum, calificarea va trebui verificată mai atent, iar muncitorii vor fi evaluați constant. În același timp, și ei vor putea evalua dacă sunt tratați corect la locul de muncă, întrucât în ultimii ani au apărut numeroase exemple de comportamente abuzive ale angajatorilor, care s-au folosit de vulnerabilitatea asiaticilor într-un mediu străin lor.

În plus, dacă până acum erau obligați să rămână un an la același angajator, noua reglementare reduce perioada la șase luni. După această perioadă, angajatul își poate schimba locul de muncă, sau angajatorul poate renunța la el, iar firma de recrutare va avea obligația să îi găsească un alt angajator.

Salarii egale și transparență

Un alt principiu introdus este egalitatea salarială. Muncitorii din afara UE vor trebui plătiți la fel ca angajații români din aceeași firmă, inclusiv cu al 13-lea salariu, dacă acesta este acordat celorlalți.

Există însă o propunere vehiculată în dezbaterile din această perioadă (care nu este încă inclusă în OUG) ca 20% din salariul lor să fie reținut pentru a acoperi costurile cazării.

Totodată, firmele de recrutare vor putea verifica dacă muncitorii sunt plătiți corect. Până acum, unele companii invocau protecția datelor (GDPR) pentru a nu furniza informații.

De la teorie la practică…

Concluzia dezbaterii a fost că intențiile legii sunt bune: protejarea muncitorilor, eliminarea abuzurilor și asigurarea unui control mai strict al fluxului de lucrători străini.

„Toate intențiile sunt bune. Acum trebuie să vedem cum facem o implementare ușoară, să nu avem blocaje”, a subliniat Melania Pop.

Rămâne de văzut cum se vor adapta firmele de recrutare și angajatorii noilor reguli, odată cu adoptarea formei finale a ordonanței, și dacă acestea vor reuși să aducă mai multă ordine într-un domeniu esențial pentru economia României. Cert este însă că piața muncii se pregătește pentru schimbări importante.

Citește și despre a doua temă a dezbaterii:

Transparența salarială bate la ușă, dar firmele din Arad se arată nepregătite

Citește și:

Piaţa muncii din Arad, la finele lui 2025, în era concedierilor colective: număr crescut de şomeri, locuri de muncă tot mai puţine şi neatractive