România trebuie să își intensifice eforturile pentru prevenirea corupției în rândul parlamentarilor, avertizează Grupul Statelor împotriva Corupției (GRECO), organism al Consiliului Europei, într-un raport publicat în ianuarie 2026. Deși autoritățile au implementat integral opt din cele 13 recomandări formulate încă din 2015, progresele în ceea ce privește activitatea Parlamentului sunt incomplete, potrivit Europa FM, care citează documentele GRECO.

Raportul GRECO: opt recomandări implementate, cinci rămase în lucru

Conform raportului GRECO, România a pus în aplicare sau a tratat „în mod satisfăcător” opt dintre cele 13 recomandări cuprinse în Raportul de evaluare din runda a patra, referitor la prevenirea corupției în rândul parlamentarilor, judecătorilor și procurorilor, arată Agerpres.

Dintre cele cinci recomandări rămase, două sunt considerate implementate doar parțial, iar trei nu au fost implementate deloc. Toate aceste restanțe vizează activitatea parlamentarilor, în timp ce recomandările referitoare la judecători și procurori au fost deja implementate integral în rapoartele anterioare de conformitate, arat GRECO.

Registrul Unic al Transparenței, principalul progres notabil

GRECO salută drept un progres important adoptarea legii care introduce Registrul Unic al Transparenței Intereselor (RUTI), o platformă publică ce obligă la declararea întâlnirilor dintre parlamentari și terți, precum ONG-uri, patronate, sindicate sau camere de comerț.

Legea a fost promulgată la începutul lunii decembrie 2025 de președintele Nicușor Dan, iar raportul GRECO menționează explicit că aceasta introduce cerințe de înregistrare și divulgare a informațiilor pentru lobbyiști și parlamentari, precum și mecanisme de aplicare și monitorizare, arată şi Europa FM, citând raportul GRECO.

Conflictele de interese și cadourile, puncte sensibile rămase nerezolvate

În același timp, GRECO constată că România nu a făcut progrese semnificative în prevenirea conflictelor de interese în rândul parlamentarilor și nu a stabilit un set clar de restricții privind cadourile, favorurile, ospitalitatea sau alte beneficii care le pot fi oferite acestora.

De asemenea, organismul anticorupție arată că nu au fost introduse criterii clare pentru organizarea ședințelor parlamentare cu ușile închise și nici reguli stricte care să limiteze utilizarea procedurii legislative de urgență doar la cazuri excepționale.

Diferențe între Senat și Camera Deputaților

Raportul evidențiază o abordare mai activă a Senatului în ceea ce privește transparența. GRECO notează adoptarea Hotărârii nr. 25/2025, care modifică Regulamentul Senatului și impune consemnarea ședințelor comisiilor prin procese-verbale, stenograme sau înregistrări audio-video, precum și publicarea unor rezumate detaliate ale ședințelor în termen de 10 zile, aratp G4Media, citând raportul GRECO).

În schimb, în cazul Camerei Deputaților, GRECO arată că nu au fost raportate evoluții similare, motiv pentru care recomandările privind transparența rămân doar parțial implementate.

Interacțiunea cu lobbyiștii și lipsa măsurilor concrete

În privința relației dintre parlamentari și lobbyiști, GRECO observă că, deși Strategia Națională Anticorupție 2021–2025 prevede extinderea Registrului Unic al Transparenței Intereselor pentru a include parlamentarii, până în prezent nu au fost adoptate măsuri concrete în acest sens.
De asemenea, propunerile privind formarea și consilierea specializată a parlamentarilor, inclusiv posibile acorduri cu Agenția Națională de Integritate, nu s-au materializat încă, potrivit aceluiași raport.

Termen-limită: noiembrie 2026

Autoritățile române au termen până la 30 noiembrie 2026 pentru a transmite GRECO un raport privind măsurile adoptate pentru implementarea celor cinci recomandări restante privind parlamentarii.
Până atunci, România rămâne sub monitorizarea atentă a organismului anticorupție al Consiliului Europei, care subliniază că progresele sunt reale, dar insuficiente în zonele-cheie ce țin de integritatea activității parlamentare.

Citește și:

Primăria Arad, sub lupa Curții de Conturi. Bani publici cheltuiți fără bază legală, printre abaterile depistate de auditori