marþi, 28 mai, 2024

Special Arad Logo

    Puterea fără limite naște monștri și Servicii secrete care pun în pericol țara

    de Valer Mărginean | 17 ianuarie 2023, 8:23 AM | Opinii | Recomandările editorilor

    2

    Generalul maior Tiberiu – Silviu Dumitrache, șeful DGPI (stânga) și socrul său, Liviu Luca, recent eliberat din penitenciar după ispășirea pedepsei pentru acte de corupție. O vulnerabilitate „simplă”, nu ca aia ce vizează cercetarea primarilor corupți (foto: editiespecialapress.ro și aktual24.ro)

    Înainte de a-și fi încheiat unicul mandat de președinte, Emil Constantinescu a afirmat că a fost „învins de Servicii”, fără să nominalizeze vreunul. Cum nimeni n-a crezut că s-a referit la vreun serviciu de cazare sau de curierat, toată lumea s-a gândit la cele numite, oarecum impropriu, secrete. Între timp, fostul președinte a revenit cu nuanțe – ba că a zis „sistem”, nu servicii, ba că „presa Securității” a fost cea care l-a învins – dar ideea a dăinuit peste timp și președinți: Serviciile sunt mai tari decât președintele și chiar decât țara. Firește, pentru o perioadă din timpul ocupării funcției, i se lasă impresia chiriașului de la Cotroceni că el ar fi cel ce ține hățurile – cum s-a întâmplat cu Traian Băsescu, plecat și el tot învins, dar după două mandate.

    Klaus Iohannis, deținătorul recordului în materie de muțenie instituțională din istoria statului român, lasă, totuși, impresia că ar fi viu și stăpân pe hățuri. Așa să fie, deși cam greu de crezut. Mai credibilă este ideea că serviciile l-au găsit deja pe cel căruia îi vor preda, ceremonios, hățurile. Știți cum se face: ceremonial sobru, discursuri, țara noastră, popor, jurăminte, semnături… Și, desigur, Deșteaptă-te, Române, cu destule argumente chiar în cele patru strofe obligatorii, dar tot mai ignorat de cei cărora le este adresat îndemnul la deșteptare. „Acum ori niciodată, croiește-ți altă soartă”, conștientizat, asumat și urmat de executare ar fi un îndemn suficient pentru a dispărea din telejurnale mare parte din jelaniile despre pensii, facturi, prețuri la alimente și carburanți, făcând loc arestărilor, condamnărilor și confiscărilor (pe nedrept uitate, deși prevăzute bine mersi în lege). Pentru că, dincolo de lupta pentru putere, cu tot ce aduce puterea celor ce-o dețin, toată această luptă ne afectează viața în cel mai direct mod cu putință. Iar Serviciile secrete nu sunt deloc străine de această luptă, iar una dintre dovezi a fost furnizată recent de jurnaliștii de la Recorder, care au realizat și publicat o excelentă investigație intitulată „Puterea din umbră” (pe care o puteți vedea AICI).

    Acest document (documentar?) jurnalistic scoate la lumină practicile abuzive ale unuia dintre Serviciile secrete, DGPI (Direcția Generală de Protecție Internă), un Serviciu (cunoscut mai mult după porecla de „doi ș-un sfert”) care după denumire ar părea circumscris strict la structurile Ministerului Afacerilor Interne. După atribuții însă, activitatea acestuia trece dincolo de aceste structuri, vizând „orice tulburare gravă a ordinii publice”. Dincolo de asta însă, investigația Recorder scoate în evidență implicațiile „protecției interne” pusă în practică de DGPI. Mai exact, modalitatea prin care sunt „scoși din joc” polițiștii incomozi, prin retragerea avizului de acces la informații clasificate, fără de care nu-și pot îndeplini serviciul – e drept, cei mai mulți, sunt eliminați prin pensionare, o eliminare nu tocmai dureroasă dacă avem în vedere că, totuși, pensia lor nu este deloc mică, iar vârsta (mult sub cea la care se pensionează „civilii”) le permite să cumuleze pensia cu un salariu obținut dintr-un alt loc de muncă. Unii vor spune că în acest fel se face curățenie în sistem, ceea ce nici n-ar fi rău, dacă ar fi doar asta. Numai că, deși DGPI nu recunoaște (cine ar face-o?), prin această retragere a avizului pot fi ținuți sub control și cei care au îndrăzneala să cerceteze anumite persoane cu mare susținere politică – un astfel de caz este prezentat și în investigație și, la fel, nerecunoscut de DGPI). Pentru că, deși nu se vorbește despre asta în investigația Recorder, șefii Inspectoratelor Județene de Poliție, de exemplu, sunt numiți de politicieni, care, la rândul lor, susțin anumiți favorizați pentru ocuparea celorlalte funcții de conducere din Inspectorate. Și, pentru a închide cercul, să spunem că șeful DGPI este numit direct de ministrul de Interne, care este și el numit și susținut politic, indiferent dacă și-a plagiat sau nu teza de doctorat. Și-atunci, să ne mai mirăm că zeci, poate sute de cazuri de baroni locali nu sunt deranjați de polițiști? Să ne mai mirăm că politicienii locali (despre ăia mari, de la „centru” nici nu mai are rost să discutăm) își fac de cap cu banii publici, că încheie contracte pentru investiții doar pentru a se îmbogăți? Să ne mai mirăm că nu au curajul nici să se uite către primării, darămite să înceapă cercetări, oricât de evidente ar fi abuzurile primarilor sau politicienilor locali? Nu. Iar investigația jurnaliștilor de la Recorder este de remarcat tocmai pentru că a făcut o primă breșă în sistem care – desigur, într-o țară normală –  ar fi produs deja un adevărat seism. Într-o astfel de țară, cum, din păcate, nu este România, o asemenea dezvăluire, ar fi provocat nu doar demisii sau, eventual, pentru nesimțiți, demiteri, ci și întrunirea de îndată a CSAT. Pentru că investigația, chiar dacă a pornit de la câteva cazuri concrete, devoalează nu atât comiterea unor abuzuri la adresa unor polițiști, cât posibilitatea de a opri cercetarea unor cazuri penale și, până la urmă tragerea la răspundere penală a unor infractori „cu gulere albe”. Or, dacă astfel de fapte se pot comite – legal!, pentru că retragerea avizului amintit se face sub acoperirea legii, pentru motive suficient de generale (încredere, lipsă de loialitate, consum de băuturi alcoolice, necinste) încât să poată fi aplicabile absolut oricui – atunci înseamnă că atât Serviciul în cauză, cât și legea reprezintă vulnerabilități serioase pentru țară. Ca să nu mai amintim că actualul șef al DGPI, generalul maior Tiberiu – Silviu Dumitrache este ginerele lui Liviu Luca, fost lider de sindicat, condamnat pentru spălare de bani, constituire de grup infracțional și alte fapte de corupție. Or, dacă nici asta nu-i vulnerabilitate, atunci cum pot fi altele, generate de subalternii șefului?

    Deocamdată, CSAT, dimpreună cu șeful statului, nu au avut nicio reacție. Și, probabil nici nu vor avea, pentru că, nu-i așa?, este doar „încă o investigație de presă, ca multe altele” care au fost uitate de populația votantă… Ca să nu mai spunem că președintele țării și al CSAT nici măcar nu mai este curios cum vor vota românii, iar cele două partide care conduc (și) acum țara sunt sigure că vor fi în continuare votate.

    Acum putem înțelege și cum se face că un dosar penal, avându-l personaj principal pe primarul din Pecica – dosar care oricum a stat cam mult la „dospit” până a intrat mai serios în atenția fostului Inspector șef al IPJ Arad – este în continuare ținut la sertar. A fost pensionat fostul Inspector șef, a venit altul, cu „aviz” sănătos și dosarul a intrat iar la sertar. Sigur, între timp, pe numele aceluiași primar de Pecica a fost înregistrat încă un dosar penal, dar mecanismul devoalat de jurnaliștii de la Recorder ne îndreptățește să credem că primarul respectiv, om cu multe propte în PNL Arad, puternic susținut inclusiv de președintele-europarlamentar Falcă, nu va fi prea curând deferit justiției. Pentru că nu toți polițiștii sunt dispuși să se pensioneze înainte de vreme și nici procurorii…

    Apoi, investigația asta deschide și alte orizonturi. CSAT ar trebui să știe că DGPI este doar unul dintre Serviciile secrete din România, și nu neapărat cel mai mare sau mai puternic. În plus, mai sunt și alte servicii, deloc secrete, care, tot legal, au puterea de a intimida magistrații, fie ei procurori sau judecători, nu doar polițiști. Despre care, cu siguranță se va vorbi în presă – în CSAT sau în Parlament, slabe șanse.

    Nu putem încheia fără să facem și alte precizări necesare pentru o mai corectă înțelegere a situației prezentate. Vulnerabilitățile din structurile MAI sunt reale și evidente. În afara cazurilor de natura celor prezentate în investigația Recorder și a suspiciunilor leagte de intimidarea unor polițiști, ținerea sub control a polițiștilor este necesară. Este prea multă miere în jurul degetelor lor, iar unii sunt prea pofticioși la dulcele ei. Pe de altă parte, sunt și polițiști care de la primele promovări sunt mai degrabă „soldați cuminți ai partidului” (oricare) decât funcționari cu statut special. Prin urmare, fac mai degrabă jocul politicienilor care i-au susținut în carieră și care îi mai susțin și acum. Or, acest comportament este de asemenea o vulnerabilitate gravă. Iar DGPI, așa cum spune, mai voalat, și în replica transmisă public după apariția investigației Recorder, a instrumentat multe verificări pe această temă. Dar nici nu trebuia făcută o astfel de precizare pentru că sunt de notorietate pensionările unor polițiști, urmate imediat de înregimentarea în structurile câte unui partid. Desigur, nu ca simplu membru… În plus, desigur, nu trebuie ascultate convorbirile unora dintre polițiști. Ajunge să le urmărești traseul profesional și totul devine limpede ca și cum ar plăti cotizație partidului aflat la putere exact în momentele lor de promovare în carieră.

    Da, o spun răspicat: este nevoie de Servicii secrete. Dar este nevoie și de control al puterii acestora, de control parlamentar serios, nu așa cum (nu) s-a făcut până acum, este nevoie de o legislație serioasă prin care să se asigure Serviciilor posibiliatea de a lucra eficient, nu de a acumula putere pe calea unor abuzuri acoperite prin prevederi legale dubios de permisive când vine vorba despre încălcarea unor drepturi cetățenești. Este nevoie de politicieni serioși și responsabili, aflați sub un control real al cetățenilor.

    Da, va trebui să învățăm să ne tragem la răspundere aleșii. Pe toți, de la președinte, până la ultimul consilier local. Iar dacă nu, va trebui să ne împăcăm cu noua formă de dictatură a Serviciilor, ușor diferită de cea din timpurile nu demult apuse.

    Urmărește Special Arad și pe Google News, Twitter, LinkedIn și Instagram!

    Distribuie articolul

    Comentarii

    1. ”Da, va trebui să învățăm să ne tragem la răspundere aleșii.”

      Eu cred că ar trebui să modificați finalul expunerii cu ceva de genul: Da, va trebui să învățăm ca să ajungem să înțelegem că nu putem să ne tragem la răspundere aleșii…

      … fiindcă nu-i putem trage la răspundere. Nu, noi putem să alegem între corupții imbecili ai unui partid și corupții imbecili ai altui partid, noi nu putem să alegem candidați ci doar liste de partid pe care și le fac ei lor și pe cale de consecință noi nu avem dreptul de a alege ci doar pe acela de a confirma sau nu alegerea șefilor de partide care-și pun pe locuri elgibile oameni lor.
      … și la partea cu învățatul ar cam fi rolul mass-media.
      Și pentru că mass-media nu înțelege că tot jocul politic, toată democrația asta mai mujlt sau mai puțin mimată, este reglat de sistemul electoral vom ajunge să ”Iar dacă nu, va trebui să ne împăcăm cu noua formă de dictatură a Serviciilor, ușor diferită de cea din timpurile nu demult apuse.”

      +4 voturi
      +1
      -1
      • @Trilă – Este un punct de vedere și îl respect ca atare. Dar nu cred că-i cazul să schimb ceva. Eu încă mai sper că putem învăța să-i tragem la răspundere și altfel decât prin vot.
        Vă mulțumesc pentru comentariu. Și vă mai aștept.

        +2 voturi
        +1
        -1

    Scrie un comentariu

    7 + 0 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.