Sorin Covaci, originar din satul Neagra, comuna Dezna, și-a epuizat toate „căile de atac”, dar tot nu și-a găsit dreptatea. În disperare de cauză, ne-a contactat: „Nu mai știam unde să mă duc sau ce să fac”, ne-a spus acesta, în momentul în care ne-am întâlnit.

Sorin Covaci susține că președintele composesoratului „Vremuri Noi” din Neagra, Danci Milente, a luat asociația la „purtător”, ca pe un bun personal, pe nume propriu, și face ce „îi poftește inima”. Inclusiv, susține Sorin Covaci, modifică unilateral actul constitutiv al Composesoratului pentru a-i servi la prelungirea cu încă cinci ani a mandatului de președinte.

Covaci e de părere că alegerile din cadrul asociației sunt ilegale din moment ce până și împărțirea buletinelor de vot, cât și numărarea lor, o face tot președintele. Și, într-adevăr, într-un sistem democratic (iar composesoratele, cel puțin teoretic, sunt, poate, cea mai democratică formă de organizare a unei proprietăți comune), din comisia de numărare a voturilor nu poate face parte un candidat, indiferent pentru ce funcție candidează.

„Dreptul la vot a fost îngrădit”

Mai mult decât atât, Covaci susține că dreptul la vot a fost îngrădit tocmai de către președintele composesoratului, pentru doi dintre membri (Școala și Biserica din Negrea). Deși luați la număr în momentul în care s-a făcut prezența, pentru stabilirea cvorumului, acestora nu li s-a permis să voteze.

Pe scurt, ne spune Sorin Covaci, hotărârea AGA din cadrul Composesoratului, luată în 27.03.2022, de alegere a președintelui și a noului comitet este de drept nulă întrucât nu s-a îndeplinit cvorumul. Din 29 de membri, trebuia să fie prezenți 22 pentru îndepliniea cvorumului, însă au fost doar 18.

O altă modificare în Actul Constitutiv face referire la eliminarea postului de casier, banii remiși din eliberarea chitanțelor pe materialul lemnos fiind încasați chiar de președintele Danci Milentie. Chitanțele fac referire la exploatarea lemnului și transportul până la domiciliul membrilor, iar Sorin Covaci ne spune că se practică alt preț pentru membrii care nu și-au făcut certificatul de moștenitor.

Mai există și o altă situație semnalată de Sorin Covaci în care sunt persoane care nu sunt înscrise nici în AGA, nu au nici o calitate, dar primesc lemnul gratis, fiind încasați (cu un preț mai mare) doar pentru exploatare și transport.

Conform articolul 33, asociația (composesoratul) Vremuri Noi este obligată să aibă mobilierul necesar desfășurării activității administrativ-financiare, inclusiv o casă de bani (seif) la sediul declarat al acesteia. Sorin Covaci ne spune că acest lucru nu se respectă, ba mai mult se încalcă acest articol întrucât „Conform articolului 33 este interzisă păstrarea documentelor, actelor și registrelor, cât și a banilor încasați de către președinte, de către membrii comitetului de conducere și angajați”.

Probleme legate și de arendarea unui teren

Într-o sesizare adresată Parchetului de pe lângă Judecătoria Gurahonț, Sorin Covaci arată că arendarea unui teren către firma SC Tera Excavations ar cuprinde și lucruri nereale, pentru a putea maximiza subvențiile care au venit de la APIA. Astfel, în contractul încheiat între firmă și composesoratul reprezentat prin Danci Milentie, se menționează o suprafață de 80 de ha, din care, eligibilă pentru fonduri de la APIA, cam jumătate.

Faptul care este nereal, după cum se susține în plângerea către Parchet, ar fi inexistența încărcăturii animale pe respectiva suprafață, lucru ce poate fi verificat prin audierea proprietarilor de animale din satul Neagra, dar și prin exploatațiile înscrise la medicul veterinar din Dezna.

Mai mult decât atât, contractul semnat între firmă și composesorat prevedea că arenda (așa se numește plata pentru „închirierea” terenului printr-un contract de arendă), începând cu al doilea an creștea (fiind în primul an de 100 RON/Ha), lucru care se pare că nu s-a mai întâmplat.

Decizii fără Adunare Generală și suprimarea postului de casier

În aceeași plângere, se menționează că la fiecare punere în valoare, marcare de material lemnos, stabilirea prețului materialui lemnos și a prestărilor de servicii pentru materialul lemnos, au fost făcute fără a fi convocată Adunarea Generală, drept urmare fără acordul coproprietarilor, adică a membrilor composesoratului.

Plângerea a ajuns pe masa judecătorilor din Gurahonț care a menținut hotărârea AGA și a dat câștig de cauză reprezentanților Composesoratului „Vremuri Noi”.

Tribunalul Arad a tranșat problema anul trecut

Însă această hotărâre a fost atacată, iar dosarul a ajuns la Tribunalul Arad care a desființat sentința pronunțată de judecătorii din Gurahonț. În Decizia Civilă nr.365 din iunie anul trecut, se arată că Tribunalul Arad „Schimbă în tot sentința apelată în sensul că admite cererea de chemare în judecată formulată de apelanții-reclamanți în contradictoriu cu intimatul Composesoratul Urbarial Vremuri Noi”.

Cam tot ceea ce a considerat Judecătoria că este în regulă și legal, Tribunalul Arad a demontat în totalitate. Deși, avem convingerea că la ambele instanțe judecata s-a făcut după aceeași legislație.

„Stâlpul nu e sediu”

În urma sesizării redactate de Sorin Covaci, printre altele, se menționează și afișarea în mod defectuos a convocărilor Adunării Generale, iar Tribunalul Arad i-a dat dreptate: „Modalitatea de convocare a fost nestatutară, aceasta realizându-se exclusiv prin afișe de convocare aplicate pe stâlpii de curent din satul Neagra, deși statutul obliga la afișare la sediul composesoratului (ori stâlpul nu e sediu) sau la sediile consiliilor locale pentru cei care domiciliază în alte localități.”

În concluzie, mai arată instanța, „nu se poate admite că această manieră de convocare a adunării generale este de natură să asigure informarea membrilor composesori, susținând opinia lor că sunt în ipoteza unei convocări selective intenționate”.

Dreptul de vot, dat și anulat sau îngrădit

Cum am menționat mai sus, situația voturilor – și implicit a dreptului la vot – în Adunarea Generală este cel puțin neclară. Pentru noi. Pentru Sorin Covaci este ilegală, după cum susține și în plângere.

După spusele acestuia, unii cu două drepturi de vot, calculați ca un vot, alții cu jumătate de drepturi, calculați ca vot întreg, iar altora… li s-a refuzat dreptul de a vota. Un drept de vot poate fi dat unei singure persoane, iar în cazul în care acesta moare, acesta merge automat la moștenitor, în baza unui certificat de moștenitor. În cazul de la Neagra, un drept de vot, după ce persoana care îl deținea a murit, a fost împărțit pe jumătate la doi frați.

Preotul Marius Ardelean, reprezentantul Bisericii (membru în asociație cu drept de vot): „A spus că noi suntem persoană juridică, nu persoană fizică și că nu ne poate lăsa să votăm”, ne-a spus acesta.

Judecătorii din Arad au apreciat că unii membri care au votat „din punct de vedere statutar, nu sunt membri composesori și au exprimat voturi nule, care nu trebuie reținute, scăderea acestora putând schimba rezultatul votului”. Pe scurt, conform datelor furnizate de reclamantul Sorin Covaci, am putea spune că alegerea noului președinte s-a făcut în mod nelegal.

Notițe sumare de elev repetent

Instanța din Arad continuă să prezinte și problema proceselor verbale întocmite la ședințele composesoratului, în speță refuzul de consemnare a contestațiilor verbale: „Apelanții au învederat că problema moștenitorilor care participă și votează fără a fi dobândit legal calitatea de membri composesori a fost ridicată și contestată în ședință, dar s-a refuzat înscrierea acestei conversații în procesul verbal, act care aduce mai mult a notițe sumare de elev repetent decât a proces verbal care ilustrează discuțiile purtate”.

Am vorbit și cu „foștii” din Composesorat

Ne-am deplasat în localitatea Neagra pentru a sta de vorbă și cu cei implicați direct în toată această poveste. I-am întâlnit pe fostul președinte, Ioan Toader, Roman Dronca – fostul secretar, dar și pe contracandidatul lui Danci Milentie, Doru Dronca. Aceștia ne-au spus că sunt nemulțumiți de modul în care actualul președinte a organizat alegerile și că, din punctul lor de vedere, a fost ilegal:

„I-o chemat când o făcut prezența, atunci o numărat Biserica, a numărat și Școala la prezență (n.red. membri cu drepturi urbariale, deci de vot, în cadrul composesoratului), ca să se îndeplinească cvorumul. Însă când a fost vorba de vot, nu i-a mai lăsat să voteze”, ne-a spus Roman Dronca.

„Când s-a făcut composesoratul scria că au dreptul să fie aleși în comitetul de conducere numai persoanele care sunt trecute în actul constitutiv și care locuiesc definitiv în satul Neagra. Ei au modificat și scos articolul acesta”, a continuat Roman Dronca.

„Fără acordul adunării generale! Ei au făcut ședința, dar ședința nu a văzut-o nimeni. Au făcut procesul verbal, dar….noi nu l-am văzut”, a completat Ioan Toader.

„La fel și cu arendarea pământului. Nu s-a discutat în ședință, dar el (n.red președintele Danci Milentie) l-a încheiat fără a fi discutat în adunarea generală”.

Modificările din actul constitutiv, cum am menționat mai sus, se pare că au fost făcute fără convocarea adunării generale, și cei doi „foști” menționând că: „Dar nu ne-a chemat nimeni!”;

„Așa ședință nu s-a făcut. Asta știu să o spun. Numai așa, că s-a făcut între ei. Fără cvorum nu se poate trece o hotărâre, dar asta a trecut. Dacă dădea voie la Școală și la Biserică să voteze, erau două voturi care erau împotriva lui (n.red. a lui Danci Milentie)”, opinează Roman Dronca.

Fostul sediu al composesoratului

Acuzațiile curg dintr-o parte și alta

Am luat legătura și cu Milentie Danci, președintele contestat al composesoratului, care ne-a declarat că este obișnuit să fie dat în judecată de către Sorin Covaci, dar și că problemele denunțate de acesta, dar și altele, din trecut, care au făcut obiectul unor procese, sunt false:

„Din 2012 tot îmi face procese, le-a pierdut pe toate. Acuma așteptăm decizia de la Gurahonț. Chiar azi am fost la prima înfățișare pentru validare. S-au respectat toate regulile în conformitate cu statutul. Asociația are un statut pe care l-am respectat. Dacă nu se respecta, se respingea hotărârea. Acest Covaci e de nedescris, a prejudiciat asociația cu o grămadă de bani, dar în fine. În ședințele și contestațiile de validare nu s-a pus problema că nu s-au respectat regulile și articolele trecute în statut”.

Legat de îngrădirea dreptului la vot al Bisericii, președintele ne-a spus că a primit niște acte de la Biserică și a și întrebat avocata dacă instituția are dreptul de vot:

„Deci, problema asta a fost… acuma au fost realegeri (după alegerile din urmă cu doi ani, care au fost contestate), că au fost probleme că nu s-au ținut cu vot uninominal, s-a votat în grup. Iar instanța de judecată a propus să se refacă alegerile. Dar atunci, instanța a prevăzut ca din actul constitutiv să dispară obiectivele industriale (n.red. Biserica și Școala), pentru că Biserica și Școala s-au constituit instituții aparte, deci nu au mai venit cu cota parte a lor confiscată de comunism, în asociație.

Biserica are pământul și pădurea ei cu care nu a vrut să intre în asociație, la fel și școala. Iar instanța de judecată a zis că nu are ce să caute în actul constitutiv al membrilor din asociație și ne-a pus în vedere să facem o adunare generală prin care să rectificăm această greșeală.

Actele pe care mi le-a trimis părintele le-am dus la cabinetul de avocatură și de acolo mi-au spus că nu se încadrează în baza legală de a putea vota”, a mai completat Milentie Danci. Acesta ne-a mai spus că, după ce va primi validarea de numire în funcție de la Judecătoria Gurahonț, va convoca o ședință a adunării generale pentru a le spune că, la intervenția instanței de judecată, vor trebui să îi scoată pe cei doi membri, Biserica și Școala, din asociație.

Întrebat care consideră el că sunt motivele clinciurilor pe care le are cu Sorin Covaci, Milentie Danci ne-a spus că : „O făcut reclamații la tot satul, plângeri penale etc. Ei or fost învățați ca tot satul să le facă prestări de servicii, sunt niște oameni profitori. Mie nu mi-a fost frică, numa că tot satul tace. Mi-e văr de-al doilea, dar nu am ce căuta la ușa lui”, a răbufnit acesta.

(Proces verbal, cu nume și semnături, lipit cu bandă izolatoare pe stâlp)

În loc de concluzie

Noi nu putem, și nici nu dorim să tragem vreo concluzie de aici, pentru că nu este treaba noastră să tragem concluzii. De acestea se pot ocupa doar organele abilitate și instanțele de judecată. Ceea ce noi putem face însă, este să punem punctul pe I prezentând stări de fapt reale:

Convocarea pe stâlpi există. Am văzut-o și noi și am pozat-o.

Nu poate fi vorba de un sediu, al composesoratului, acesta nedispunând de vreun avizier sau de vreun afișaj care să ateste sediul acestuia.

Modificările din actul constitutiv există, însă nici membrii din composesorat cu care am vorbit nu au știut să existe vreun proces verbal cu semnăturile care validau modificările respective.

Bisericii (membru deplin cu drept urbarial și drept de vot întreg), reprezentată prin preotul Marius Ardelean, i-a fost îngrădit dreptul la vot.

Toate problemele denunțate de Sorin Covaci și alți doi membri din composesorat au avut câștig de cauză la Tribunalul Arad, chiar dacă în ultimă instanță.

Numirea în funcția de președinte a fost, între timp, validată de Judecătoria Gurahonț.

De menționat este că aceeași Judecătorie, după ce a validat în primă instanță numirea în funcție, a retractat și chiar șters de pe portal minuta, întrucât „a uitat” de cererea de intervenție depusă de D. Dronca prin avocat.