Codul Administrativ, lăsat posterității de actuala consilieră a guvernatorului BNR, Viorica Dăncilă, cu aproape trei luni și jumătate înainte de a fi demisă, a fost și a rămas un măr otrăvit în gâtul administrațiilor publice locale, mai ales în ceea ce privește raporturile acesteia cu cetățenii. Adoptat prin Ordonanță de Urgență (nr. 57/3 iulie 2019), acest act normativ este departe de așteptări  și nu aduce cine știe ce noutăți, întrucât este o ciorbă în care au fost adunate în aceeași oală și Legea administrației publice locale, și Statutul și Codul de conduită al funcționarilor publici, legislația privind organizarea și funcționarea guvernului, a consiliilor locale și încă multe altele, dar fără să fie schimbat „gustul” de nesărat al muncii în administrație, fără să încerce măcar să reformeze aparatul administrativ din România. În schimb, a întărit și lărgit puterile primarilor (de exemplu), o anomalie pe care PSD ar trebui să și-o asume public, la pachet cu mărirea indemnizațiilor acestora până la un nivel vecin cu nesimțirea. Dacă nu credeți, priviți tabelul de mai jos ca să vedeți cât câștigă primarul unui orășel cu ceva mai mult de 10.000 de locuitori…

Și asta, în condițiile în care primarii chiar nu răspund pentru nicio decizie pe care o iau sau o impun. Pentru că Viorica Dăncilă și PSD au decis, prin același Cod Administrativ, că „Actele autorităților administrației publice locale angajează, în condițiile legii, răspunderea administrativă, civilă sau penală, după caz, a funcționarilor publici și personalului contractual din aparatul de specialitate al primarului…” (art. 240, alin.3). Ei, nu-i așa că merită aproape 160 de milioane (vechi) lunar un primar care nu știe să facă mare lucru, dar dă indicații și dispoziții despre ce și cum să se facă, iar răspunderea pică pe funcționarii care, de frică să nu-și piardă serviciul, fac exact ce spune primarul?

Cum spuneam, PSD trebuie să-și asume acest Cod, dar nu-i mai puțin adevărat că nici actuala putere nu a făcut nici măcar o aluzie că ar avea intenția de a-l modifica… Nu, acest Cod ce conține unele prevederi pur și simplu rușinoase este pe placul tuturor partidelor, iar dacă se vor face modificări, cu siguranță vor fi în favoarea aleșilor, nu a cetățenilor. Da, am zis bine, a cetățenilor. Probabil dintr-o „regretabilă eroare” Codul Administrativ a introdus și câteva ceva în defavoarea autorităților locale ceea ce, automat, înseamnă în favoarea cetățenilor. Cărora, bunăoară, li se garantează accesul la informații publice, mai precis la procesul de elaborare a hotărârilor de consiliu și a dispozițiilor de primar, odată cu obligarea autorităților locale de a organiza și publica pe site un monitor oficial local.

Pe hârtie, ca de obicei, totul arată bine. În realitate însă putem vedea cât dezinteres, câtă neputință sau incompetență există prin primării. Da, pe banii noștri, mult mai puțini decât ai primarilor, viceprimarilor sau secretarilor, aceștia din urmă fiind responsabili cu „respectarea prevederilor legale cu privire la organizarea și publicarea monitorului oficial local”.

Dar să vedem cum funcționează aceste monitoare oficiale locale (MOL), mai precis, cum este respectată legea în unele primării, cum ne sunt respectate drepturile (în acest caz, la informare) și, nu în ultimul rând, cum suntem respectați de cei pe care i-am ales. Sau de ceilalți, nealeși, dar angajați de aleși…

Vom începe cu o mică surpriză plăcută, oferită de primăria Ususău. Nu că ar fi perfect, dar se vede că se străduiesc să-și facă treaba de informare prin MOL. Chiar dacă serviciile și compartimentele din cadrul aparatului de specialitate al primarului (din primărie, în limbaj mai puțin pretențios) sunt trecute, pe site, în subordinea Consiliului local, vizitând site-ul am avut plăcuta și rara senzație că autoritatea locală din Ususău nu încearcă să-și ascundă nimic din activitate.

Poate contează faptul că primarul, Țole Florin, nu este înregimentat politic sau, poate, pur și simplu calitatea oamenilor de acolo contează. Desigur, doamna Roșianu Mihaiela-Ioana, secretarul comunei mai are mult de lucru pentru a aduce site-ul și, implicit MOL la un nivel apropiat de perfecțiune, se cuvine să apreciem și ce a făcut până acum. Oricum, apreciem faptul că, spre deosebire de multe alte monitoare locale din județul Arad, cel de la Ususău are publicate ultimele hotărâri ale consiliului local (să vedeți mai jos cum e prin alte localități!).

La polul opus, Sebiș. Oraș cu pretenții și vise mărețe, cu primărie nouă (mă rog, clădire nouă) și cu un buget suficient de mare încât să finanțeze, cu câțiva ani în urmă, încercarea echipei locale de fotbal de a promova în liga a doua – o acțiune cunoscută, dacă nu ne înșelăm, actualului primar, Cristian Feieș.  Iar site-ul primăriei pare încremenit în timp și încă marcat profund de acea ratare… Anunțurile din categoria „Actualitate”, de exemplu, sunt din urmă cu mai bine de un an… Cum s-ar spune, actualitate… istorică.

Iar MOL, așezat in partea dreaptă, imediat sub bară, este trist de gol… Sebișenii nu prea au cum să cunoască activitatea consiliului local din ultimele 3 luni pentru că ultima hotărâre a Consiliului loca Sebiș, publicată în MOL datează din 31 martie. De atunci, nimic, ca și cum și-ar fi pus lacăt pe instituție.

Registrul pentru evidența proiectelor de hotărâre, evident, este gol… Să așteptăm, totuși, până se împlinesc 4 luni de inactivitate pentru că, în temeiul prevederilor art 143 (1), litera b) din Codul Administrativ („Consiliul local se dizolvă de drept sau prin referendum local. Consiliul local se dizolvă de drept: (…) b) în cazul în care nu a adoptat nicio hotărâre în 3 ședințe ordinare sau extraordinare ținute pe durata a patru luni calendaristice consecutive”) s-ar putea cere dizolvarea consiliului local. Sigur, nu noi am fi îndreptățiți să sesizăm instanța, dar prefectul cu siguranță. Pentru că, dacă bine ne amintim, Instituția prefectului este cea care ar trebui să urmărească modul în care este respectată legea în administrațiile publice locale din județ. Că, dacă nu, atunci care o fi rațiunea înființării acesteia? Or, după cum se vede în imaginile prezentate, la Sebiș există cel puțin o mare problemă în ce privește respectarea drepturilor la informare a cetățenilor. Oare ce ar trebui să facă sebișenii pentru a le fi respectate drepturile? Și, ca să fim bine înțeleși, Sebișul este doar unul dintre multele exemple de încălcare flagrantă și nesimțită a drepturilor cetățenilor la informare de către autoritățile publice locale. Vreți și alte exemple?

Primăria Nădlac. Registrul de hotărâri ale Consiliului local pe 2021 este condus (completat) până în luna martie iar ultimele hotărâri publicate în MOL sunt cele din aprilie. De atunci nu s-a mai lucrat în Consiliul local Nădlac?

Apoi, primăria Chișineu Criș.  Ăștia măcar nu au MOL. Sau, dacă îl au cumva, l-au ascuns atât de bine încât nu am reușit să-l găsim. O explicație ar putea fi găsită în fotografia secretarei orașului, Scorte Florina ce pare a fi într-o continuă vacanță… Oricum, această fotografie ar fi primit, cu siguranță, multe aprecieri pe o pagină de facebook, doar că acesta este un site oficial. Îmbucurător este, totuși, faptul că nu a pus o fotografie din vacanța de pe litoral, în costum de baie…

Dar pentru că vorbim despre fotografii, nu putem să nu o remarcăm pe cea a secretarei comunei Șimand, Lavinia Brândaș. Posibil ca noi să nu fi înțeles mesajul și să avem senzația (greșiră?) că este un mesaj transmis în bășcălie.

Ne-am dori foarte mult să explice public respectiva doamnă ce a vrut să transmită cu acel „indicator”. O fi vrut să insinueze că are mult de lucru? Ar fi o explicație și pentru neîndeplinirea obligației de a conduce monitorul oficial local Șimand. Oricum, ne-am aștepta ca prefectura să intervină și să oprească voluntarismul manifestat în realizarea site-urilor unora dintre primăriile din județul Arad. Bun sau mai puțin bun, Codul Administrativ reglementează modul de realizare a monitorului oficial local, ceea ce înseamnă că toate trebuie să fie la fel. Inclusiv în ceea ce privește conținutul, pentru că se prevede clar că acestea trebuie să conțină:

„a) STATUTUL UNITĂȚII ADMINISTRATIV-TERITORIALE;

b) REGULAMENTELE PRIVIND PROCEDURILE ADMINISTRATIVE“, unde se publică Regulamentul cuprinzând măsurile metodologice, organizatorice, termenele și circulația proiectelor de hotărâri ale autorității deliberative, precum și Regulamentul cuprinzând măsurile metodologice, organizatorice, termenele și circulația proiectelor de dispoziții ale autorității executive;

c) HOTĂRÂRILE AUTORITĂȚII DELIBERATIVE“, unde se publică actele administrative adoptate de consiliul local, de Consiliul General al Municipiului București sau de consiliul județean, după caz, atât cele cu caracter normativ, cât și cele cu caracter individual; aici se publică Registrul pentru evidența proiectelor de hotărâri ale autorității deliberative, precum și Registrul pentru evidența hotărârilor autorității deliberative;

d) DISPOZIȚIILE AUTORITĂȚII EXECUTIVE“, unde se publică actele administrative emise de primar, de primarul general sau de președintele consiliului județean, după caz, cu caracter normativ; aici se publică Registrul pentru evidența proiectelor de dispoziții ale autorității executive, precum și Registrul pentru evidența dispozițiilor autorității executive;

e) DOCUMENTE ȘI INFORMAȚII FINANCIARE“, prin care se asigură îndeplinirea obligațiilor privind procedurile de publicare a bugetelor locale, potrivit legii;

f) ALTE DOCUMENTE“, unde se publică documentele prevăzute la alin. (3).

(3) La subeticheta prevăzută la alin. (2) lit. f), „ALTE DOCUMENTE“, se asigură:

a) publicarea Registrului privind înregistrarea refuzurilor de a semna/contrasemna/aviza actele administrative, precum obiecțiile cu privire la legalitate, efectuate în scris;

b) publicarea Registrului pentru consemnarea propunerilor, sugestiilor sau opiniilor cu privire la proiectele hotărârilor autorității deliberative și dispozițiilor autorității executive, numai în cazul celor cu caracter normativ;

c) informarea în prealabil, din oficiu, asupra problemelor de interes public care urmează să fie dezbătute de autoritățile administrației publice locale;

d) informarea în prealabil, din oficiu, asupra proiectelor de acte administrative, cu caracter normativ;

e) publicarea minutelor în care se consemnează, în rezumat, punctele de vedere exprimate de participanți la o ședință publică;

f) publicarea proceselor-verbale ale ședințelor autorității deliberative;

g) publicarea declarațiilor de căsătorie;

h) publicarea oricăror altor documente neprevăzute la lit. a)-g) și care, potrivit legii, fac obiectul aducerii la cunoștință publică;

i) publicarea oricăror altor documente neprevăzute la lit. a)-h) a căror aducere la cunoștință publică se apreciază de către autoritățile administrației publice locale ca fiind oportună și necesară”.

Păi, dacă este așa, de ce sunt ignorate aceste prevederi? Cum ar fi, de exemplu, să nu fie respectate prevederile legale privind salarizarea aleșilor locali? Sigur, așa ceva ar fi imposibil, pentru că până și prefectura ar sări ca arsă și s-ar lupta ca leii pentru instaurarea legalității. Ei, când este vorba despre „mofturi” cum ar fi dreptul cetățeanului la informare, e mai greu.

Știu că prefectura nu va face nimic pentru a-i pune la lucru pe primari și secretari (cum spuneam mai sus, primarii nu răspund pentru nimic, cu atât mai puțin pentru proasta realizare sau chiar nerealizarea MOL, dar aș putea jura că ei sunt principalii vinovați). Știu și că nu va spune nimic despre aceste încălcări ale drepturilor cetățenești. Nu întâmplător se spune că prefecturile nu sunt reprezentantele guvernului în teritoriu, ci ale aleșilor din teritoriu în fața guvernului. Știu, dar, sincer, mi-ar părea foarte rău. În viziunea mea, prefectura rămâne singura speranță de potolire a abuzurilor practicate de autoritățile publice locale.

Până una, alta, vom continua să prezentăm site-urile primăriilor din județul Arad. Iar după ce vor trece alegerile interne din PNL, vom avea grijă să „bombardăm” și guvernul cu informații din Arad. Inclusiv despre monitoarele oficiale locale. Dar și despre „tăcerea aroganților” care se bazează prea mult pe „tăcerea mieilor”. Ca să vedem cine-i lup, și cine-i oaie.