Titlu principal: „O poveste de dragoste pe o bancă din Arad, lângă Biserică. O așteaptă, plânge, dar nu se mișcă de acolo de câteva zile și nopți”.

Cu toții știm cum e dragostea.  Sau, cel puțin, așa sper. În cazul nostru, cel puțin până acum, o dragoste tristă, se potrivește cel mai bine cu ceea ce spunea Camil… da, la Camil Petrescu ne referim: „Aşa e dragostea… Un joc, un joc stupid, murdar şi măsluit.” Există oameni pe lumea asta (să le spunem „mici”), care ajung să se joace cu inima celuilalt, să amorțească sau chiar să omoare rațiunea și să arunce totul într-o realitate absurdă. Totul doare și nu poți accepta o realitate care rănește. Refuzi să crezi că tocmai ție ți se poate întâmpla… refuzi să vezi realitatea cu alți ochi decât cei înșelați, ai tăi…

Povestea este simplă, dar tot pe atât de complicată în fiecare parte a ei. Căci, așa e când iubești. Uneori complicat, alteori încântător, alteori, cum spuneam, dureros. Și mai sunt vreo o mie de epitete sau metafore care s-o descrie… Dar nu e cazul acum…

O cititoare fidelă, care ne cunoaște și știe că putem fi pe cât de duri pe atât de sensibili, ne-a povestit că în fața bisericii din Alfa există un domn respectabil care stă acolo de mai multe zile. A reușit să afle că acesta ar aștepta-o pe femeia cu care a vorbit timp de doi ani pe facebook, el aflându-se în Marea Britanie, femeie de care, dacă avem în vedere comportamentul său, e mai mult decât clar că e îndrăgostit.

Ei bine, iubirea… iubirea asta l-a făcut să-și ia inima în dinți, să străbată „mările și țările” (scuzată să ne fie melancolia, dar nu aveam cum să nu ne transpunem în Poveste) și să îi facă o surpriză, să vină să o vadă chiar în România, la ea acasă. Surpriză au avut însă amândoi: EA, pentru că nu se aștepta la așa ceva, El… pentru că iubirea lui, în loc să-i împărtășească sentimentele, i-a dat block la singura posibilitate de dialog pe care o aveau, adică pe Facebook.

Asta s-a întâmplat în urmă cu câteva zile, când a ajuns în Arad. De atunci, pentru El, viața s-a oprit în loc și nu se mai poate mișca, stă și așteaptă. Și probabil se roagă… imaginându-și că ea a pățit ceva și că până la urmă o să apară. Ce film… An Affair to Remember!

L-am găsit pe o bancă – nu aveam cum să nu dăm curs unei asemenea povești, dorind să vorbim cu el – în fața bisericii. L-am găsit acolo, cu o geantă lângă el, iar când ne-am apropiat am putut observa și florile, puțin  ofilite ce-i drept. Tot lângă el, o plasă-cadou mare sprijinită de ușa bisericii. Cu blândețe, impusă de subiect și de atmosferă, ne-am apropiat și am încercat să legăm două vorbe. Chiar nebărbierit, domnul e respectabil. Avea un sandviș și o sticlă de suc. Normal că l-am luat cu binișorul, respectuos. L-am întrebat dacă îl putem ajuta cu ceva, dacă nu dorește să-și încarce telefonul, să îl punem în legătură cu cineva pentru a putea merge la un adăpost (deși, vă spunem sincer că ne-a lăsat impresia că dacă dorea să doarmă la un hotel nu ar fi avut nici o problemă). Ne-a răspuns cu o voce înceată, dar fermă, că nu dorește să vorbească, ci doar să fie lăsat în pace. Nu aveam cum să nu ne retragem la fel de ușor cum am și ajuns lângă el. L-am lăsat în pace, i-am respectat dorința, nu înainte de a insista să-i notăm un număr de telefon în caz că dorește să ceară ajutor. Și asta ne-a refuzat-o categoric. La fel, tot cum ne așteptam, nici numele nu ni l-a spus.

Omul i-a spus cititoarei noastre, probabil fiindcă a simțit-o altfel, că el nu se mișcă de acolo, deoarece iubita sa va veni… Și noi sperăm să aibă un final… altul decât cel pe care-l bănuim. Însă până atunci, tot ce-i rămâne e dragostea cu Biserica lângă care stă și, categoric, refuză să plece.

Nouă nu ne rămâne decât să facem o petiție ca Facebook-ul să elimine „blockul” pentru oamenii care iubesc…

UPDATE: Se pare că domnul de pe banca din fața bisericii a devenit un subiect de mare interes, dar și de îngrijorare pentru locuitorii din Alfa. Aseară, mai multe persoane au încercat să își ofere ajutorul, dar au fost refuzați de acesta. După spusele lui, acesta se numește Radu și este din Ploiești.

„Am vorbit și eu aseară cu el. Am fost mai mulți vecini acolo care au vorbit cu el și chiar pare un normal. Nu ai spune că… A venit lumea și l-a întrebat că nu vrea să doarmă și el normal într-un pat că rezolvă ei, dar le-a spus că el are cameră la un hotel însă nu se va mișca de pe banca aceea. A reușit într-un final să vorbească cu femeia aceea de pe facebook-ul unei vecine, dar din ceea ce am înțeles eu… nu a ieșit prea bine. Prima dată, femeia (care e plecată în Danemarca) a zis că nu îl cunoaște, apoi a început să îl înjure și să spună că o face de rușine prin cartier… el a întrebat-o doar: «Ce faci?». Nu știu ce să mai zic. Pare un om normal când discuți cu el, până când ajungi la treaba asta cu femeia aceea. Până și bilet de avion înapoi în Anglia i s-a oferit. El nu și nu, că rămâne acolo… pe bancă…”, ne-a spus o cititoare care, împreună cu mai mulți arădeni din Alfa, aproape că l-au „adoptat” pe Radu, chiar astăzi niște copii i-au dus apă și prăjitură, cumpărate din banii lor.

Se pare că saga lui Radu continuă, acesta dând dovadă de o perseverență împinsă la extrem.

UPDATE 2 : În sfârșit avem și partea cealaltă de poveste, cealaltă jumătate cum s-ar zice. Am fost contactați de doamna în cauză, adică Gabriela Roxana. Nu vă mai ținem cu sufletul la gură și redăm ceea ce ne-a spus chiar ea din Danemarca: „Nici vorbă de așa ceva! Omul are probleme psihice clare. Da, este adevărat, am avut un cont de facebook, dar pe care îl bănuiesc a fi spart de cineva din trecutul meu.Acum am alt cont de facebook. Însă pe acest domn eu nu l-am văzut niciodată. Da este adevărat că am vorbit urât atunci cu dânsul, dar puneți-vă puțin în situația mea. Cum ați fi reacționat, dacă vezi că cineva te face de rușine înapoi în țară, tocmai în cartierul unde am locuit? Legat de asta, eu sunt angajată ca și bucătar-șef în Copenhaga la restaurantul Peder Oxe! Ce nevoie să am eu de banii lui? Că așa am mai citit că se presupune.

Repet. Nu îl cunosc și nici nu l-am cunoscut în viața mea pe acest om, care clar are probleme de ordin psihic. Dacă povestea continuă, voi apela la poliție deoarece ceva trebuie făcut în această privință. Tot ceea ce se întâmplă este o mare minciună. Am mai văzut acolo în comentarii că el urlă noaptea, plânge… nu e fairplay față de oamenii care locuiesc acolo. Trebuie făcut ceva, pare el blând, dar nu poți să știi ce îi debitează capul”, a declarat pentru Special Arad, Gabriela Roxana.