Procesul unei renumite jurnaliste chineze, acuzată că a divulgat ‘secrete de stat’, a început vineri la Beijing, în ciuda apelurilor la eliberarea sa lansate de organizaţiile pentru apărarea drepturilor omului, relatează Gandul.info via AFP.

Gao Yu (70 de ani) a compărut în faţa instanţei într-o audiere cu uşile închise şi riscă închisoarea pe viaţă pentru acuzaţii de care susţine că nu se face vinovată. Presa străină nu a primit permisiunea de a pătrunde în tribunal.

Fosta titulară a postului de redactor-şef adjunct al revistei ‘Economics Weekly’ a fost arestată în aprilie, într-un val de acţiuni care au vizat militanţi pentru drepturile omului în apropierea împlinirii a 25 de ani de la protestele reprimate din piaţa Tiananmen.

Jurnalista este acuzată că ‘a transmis secrete de stat unor surse din afara Chinei’, a indicat poliţia din Beijing.

Mai precis, potrivit organizaţiei Human Rights Watch (HRW), i se reproşează că a trimis unui site cu sediul în SUA un document intern al Partidului comunist chinez care milita pentru o consolidare a cenzurii împotriva ideilor reformiste.

La 8 mai, Gao Yu, recompensată cu mai multe premii internaţionale, a apărut la televiziunea de stat chineză, într-un reportaj în care îşi mărturisea vinovăţia. Dar, le-a explicat ea mai târziu avocaţilor săi, aceste mărturisiri au fost obţinute prin ameninţări.

‘Confesiunea publică’, procedeu tipic totalitar apărut din epoca maoistă, cunoaşte o a doua tinereţe sub regimul preşedintelui Xi Jinping, care duce o campanie pentru consolidarea ‘autorităţii legii’.

‘Cred că sunt responsabilă de acţiuni care au încălcat legea şi au adus atingere intereselor ţării’, a declarat Gao Yu în confesiunea televizată. ‘Am comis o mare greşeală. Îmi recunosc vinovăţia şi mi-am învăţat lecţiile din această experienţă’, a adăugat ea.

Procesul lui Gao Yu, prima laureată în 1997 a Premiului mondial pentru libertatea presei al UNESCO, a provocat vineri condamnări din partea mai multor organizaţii de apărare a libertăţilor.

Este ‘un atac frontal împotriva libertăţii de exprimare şi de acces la informare’, a apreciat Sophie Richardson, directoarea pentru China a HRW.

‘Dna Gao este ultima victimă a legii privind secretele de stat, arbitrară şi vagă, la care autorităţile au recurs pentru a viza militanţi pentru libertate’, a spus la rândul său William Nee, de la Amnesty International.

Gao Yu a mai fost acuzată o dată de divulgarea de ‘secrete de stat’, un capăt de acuzare care i-a atras o condamnare la şase ani de închisoare în 1993. Ea a fost eliberată în 1999 din ‘motive medicale’.

Jurnalista de investigaţii a participat la manifestările pentru democraţie din piaţa Tiananmen în 1989, după care a suferit o primă încarcerare.