Decizia președintelui României, Nicușor Dan, de a-i interzice jurnalistului Ovidiu Vanghele accesul la conferințele sale de presă pentru tot restul mandatului a stârnit un val de reacții critice în presa românească. Jurnaliști, specialiști în legislația privind accesul la informațiile publice și organizații profesionale au contestat gestul șefului statului, invocând încălcarea unor prevederi legale naționale și internaționale, și au tras un semnal de alarmă cu privire la riscul creării unui precedent periculos.

Reacția promptă a celor din mass-media și din zona societății civile nu a fost urmată însă de una la fel de promptă din partea politicienilor. Liderii principalelor partide politice au preferat să evite subiectul și să păstreze tăcerea în privința incidentului de marți de la Palatul Cotroceni.

Dintre președinții PSD, PNL, USR și AUR, doar Dominic Fritz a reacționat pe pagina sa de socializare, ferm și fără echivoc. Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan și George Simion nu au făcut nici măcar o referire la cazul Nicușor Dan – Ovidiu Vanghele.

Episodul de la Cotroceni readuce însă în atenția noastră nu doar problemele grave pe care acesta le poate declanșa, ci și conflictele dintre autorități și presa din Arad, unde jurnaliști incomozi au fost, de-a lungul timpului, interziși la evenimente sau jigniți public pentru întrebările, atitudinea lor critică și materialele lor.

Un ordin prezidențial, anunțat chiar în fața lui Vanghele

Marți seara, pe 10 noiembrie, la finalul conferinței de presă susținute de Nicușor Dan la Palatul Cotroceni, jurnalistul Ovidiu Vanghele, de la Centrul de Investigații Media, i-a adresat președintelui o întrebare referitoare la activitatea procurorului general Cristina Chiriac și la votul dat de aceasta în Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.

Era ultima întrebare a conferinței, celelalte 29 oferite de Administrația Prezidențială fiind deja epuizate de jurnaliști. Întrebarea a vizat faptul că procurorul general votase împotriva propunerii de sesizare a Inspecției Judiciare pentru cercetarea unei presupuse ingerințe în justiție care ar fi vizat-o chiar pe ea.

În locul unui răspuns, jurnalistul a primit din partea președintelui un anunț surprinzător: fusese deja dat un ordin ca acesta să nu mai fie primit la conferințele de presă de la Cotroceni până la încheierea mandatului prezidențial.

„Față de injuriile pe care mi le-ați adus, am dispus ca dumneavoastră să nu mai veniți la conferințe de presă, la Palatul Cotroceni, în acest mandat”, i-a comunicat șeful statului. Nicușor Dan a adăugat că angajații săi, pe care i-a numit „miloși”, nu respectaseră dispoziția, permițându-i jurnalistului să participe la conferință, și a insistat apoi asupra faptului că Vanghele nu va mai putea participa la conferințele sale și nici nu îi va mai putea adresa întrebări în timpul mandatului.

Gestul a stârnit rapid reacții critice în mediul jurnalistic, în condițiile în care restricționarea accesului la conferințele unei instituții publice pentru opiniile exprimate de un jurnalist ridică probleme serioase din perspectiva libertății presei și a dreptului cetățenilor la informare.

(Captură de pe pagina de Facebook a liderului USR, Dominic Fritz)

Reacția lui Dominic Fritz, tăcerile lui Grindeanu, Bolojan și Simion

În timp ce jurnaliștii și organizațiile profesionale au reacționat prompt la declarația președintelui, liderii celor mai importante partide politice nu s-au grăbit să comenteze gestul.

Pe paginile de socializare ale președinților PSD, PNL, USR și AUR am găsit, până la momentul redactării acestui material, o singură postare ca reacție la decizia lui Nicușor Dan. Aceasta este fermă și îi aparține liderului USR, Dominic Fritz.
Sorin Grindeanu, președintele PSD, Ilie Bolojan, liderul PNL, și George Simion, președintele AUR, nu au publicat, pe paginile verificate, niciun mesaj referitor la interdicția impusă jurnalistului Ovidiu Vanghele.

„Libertatea presei nu este o favoare miloasă oferită unor jurnaliști, ci baza democrației”, a scris Dominic Fritz, președintele USR, pe Facebook. Mesajul său face trimitere directă la formularea folosită de Nicușor Dan atunci când a vorbit despre angajații săi „miloși”, care nu îi respectaseră ordinul de a-l exclude pe jurnalist.

Reacția liderului USR nu a fost totuși singura din sfera politică. Mișcarea SENS, de pildă, a criticat, la rândul său, decizia președintelui, invocând legislația privind accesul presei la evenimentele organizate de instituțiile publice, iar alţi parlamentari independeţi au luat şi ei atituidine în această chestiune.

Legea nu permite excluderea unui jurnalist pentru opiniile sale

Dincolo de reacțiile politice, decizia președintelui a fost contestată vehement pe baza argumentelor juridice. Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public prevede, la articolul 18, că autoritățile au obligația de a acorda acreditări jurnaliștilor fără discriminare. Mai mult, acreditarea poate fi retrasă numai pentru fapte care împiedică desfășurarea normală a activității instituției și care nu privesc opiniile exprimate în presă de respectivul jurnalist.

Articolul 19 al aceleiași legi stabilește că instituțiile publice nu pot interzice accesul mijloacelor de informare în masă la acțiunile publice organizate de acestea.
Aceste prevederi au fost invocate de numeroși jurnaliști și specialiști, printre care și Ioana Avădani, directorul Centrului pentru Jurnalism Independent, cunoscută pentru activitatea sa în domeniul libertății presei, al legislației media și pentru sprijinirea presei independente din România.

(Captură foto de pe pagina de facebook a Ioanei Avadani)

Într-o analiză publicată pe Facebook, Avădani a explicat faptul că ordinul președintelui nu are justificare legală, invocând atât Legea nr. 544/2001, cât și Constituția României și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.

Aceasta a amintit că libertatea de exprimare protejează inclusiv ideile care șochează sau ofensează și că politicienii trebuie să accepte un grad mai mare de critică decât cetățenii obișnuiți. Totodată, a subliniat că opiniile exprimate de un jurnalist pe rețelele sociale nu pot constitui, prin ele însele, un motiv pentru restricționarea accesului său profesional la informații de interes public.

La rândul său, fostul judecător Cristi Danileț a criticat public decizia, arătând că persoanele care ocupă funcții politice înalte trebuie să accepte criticile, chiar și atunci când acestea le deranjează. Alianța „A Patra Putere”, organizație profesională din care face parte și Ovidiu Vanghele, a calificat decizia drept inacceptabilă.

Precedentul prezidențial îi aparține lui Ion Iliescu

Reacții critice au venit și din partea unor jurnaliști cunoscuți, precum Emilia Șercan sau Cristian Andrei, care au atras atenția asupra gravității gestului și a precedentului pe care acesta îl poate crea. Sute de astfel de reacții venite din rândul jurnaliștilor și al societății civile pot fi văzute, în aceste ore, pe rețelele sociale.

De menționat este faptul că un asemenea precedent există deja în istoria recentă a României. În mai 1993, în timpul președinției lui Ion Iliescu, Administrația Prezidențială a retras acreditările jurnaliștilor de la Evenimentul Zilei, publicație condusă atunci de Ion Cristoiu. Potrivit relatării acestuia, interdicția a durat până în octombrie 1994, aproximativ un an și jumătate. Episodul a fost readus acum în atenție de HotNews, amintind că disputele privind dreptul unui președinte de a decide cine are acces la Cotroceni nu sunt, din păcate, o noutate în România postdecembristă.

Comportamentul similar al președintelui Nicușor Dan cu cel al fostului președinte Ion Iliescu a declanșat o altă temă de dezbatere în social media, unde s-a amintit și de atitudinea similară a președintelui SUA, Donald Trump.

(Jurnalistul Ovidiu Vanghele. Captură foto de pe pagina sa de Facebook)

Ovidiu Vanghele, jurnalistul care l-a deranjat pe președinte

Cine este însă jurnalistul care l-a deranjat atât de tare pe președintele Nicușor Dan, încât acesta nu va mai avea acces la Cotroceni, dacă decizia de ieri nu va fi schimbată?
Ovidiu Vanghele are o experiență de aproximativ 24 de ani în presa românească și este cunoscut pentru investigațiile sale privind abuzurile și neregulile din instituțiile publice, așa cum este cazul seriei de investigații „Azilele groazei”, realizată alături de jurnalista Bianca Albu, sau al celor privind abuzurile sexuale comise de fostul episcop Corneliu Bârlădeanu (Onilă) asupra elevilor de la Seminarul Teologic „Ioan Gură de Aur” din Huși.

Jurnalistul este extrem de critic pe pagina sa de Facebook, având un stil aparte de a posta aici, caracterizat prin intervenții dure la adresa politicienilor. În ultimul timp, Vanghele a devenit un critic vehement (și) al președintelui Nicușor Dan, ca urmare a dezamăgirilor din ultimul an de mandat al primului om al țării, folosind exprimări dure și jignitoare în postările sale, o atitudine constantă a acestuia pe Facebook.

În prima reacție după incident, publicată pe Facebook, Vanghele a mărturisit că principala sa supărare nu este interdicția anunțată de președinte, ci faptul că nu a obținut răspunsul la întrebarea adresată. „Am o singură supărare după această seară: că nu am primit răspuns de la președinte la întrebarea mea”, a transmis jurnalistul.
Acesta a recunoscut că a fost surprins de reacția șefului statului și că ar fi trebuit să insiste pentru un răspuns.

Interdicțiile politicienilor, de la Cotroceni la Arad

Pentru presa arădeană, asemenea episoade nu sunt inedite sau necunoscute. Chiar dacă proporțiile și implicațiile instituționale sunt diferite, iar efectul nu este atât de puternic, Aradul are propriile precedente în care persoane aflate în poziții administrative de conducere au limitat accesul jurnaliștilor incomozi. Multe dintre ele i-au avut ca ţintă pe jurnaliştii redacţiei Special Arad.

Unul dintre cele mai cunoscute cazuri s-a petrecut în vara anului 2023, când conducerea clubului UTA Arad, asociată lui Alexandru Meszar, a refuzat acreditarea mai multor jurnaliști locali pentru noul sezon competițional. Primul care a primit interdicție a fost colegul nostru Lucian Dănilă, alături de care au fost vizați apoi Giuliano Junc, Andrei Fuliaș și Lucian Valeriu.

Cazul de la UTA a ajuns în presa națională, Gazeta Sporturilor relatând despre decizia conducerii UTA de a exclude de la masa presei și de la conferințele clubului jurnaliști care exprimaseră opinii critice față de cei care conduceau echipa.

În cazul lui Lucian Dănilă, refuzul acreditării a fost comunicat fără o motivare concretă, fapt care a determinat redacția Special Arad să transmită clubului o notificare oficială prin care solicita anularea deciziei și acordarea acreditării.

Cu toate acestea, interdicția nu s-a oprit la Lucian Dănilă. Ulterior, restricția a vizat întreaga redacție Special Arad. La vremea respectivă, jurnaliștii sportivi arădeni au reacționat solidar, refuzând să participe la un meci al echipei, în semn de protest față de restricțiile impuse colegilor lor.

Citește: Suntem incomozi și ne e bine. Nu poți să ne iei niciodată dragostea de UTA…

Deși scrie despre evenimente sportive, cu precădere despre UTA, și este unul dintre cei mai cunoscuți jurnaliști din Arad, colegul nostru Lucian Dănilă nu are nici astăzi acreditare de presă la clubul arădean.

Primarii Aradului şi conflictele cu jurnaliștii: de la Dorel Popa la Călin Bibarț

Dar interdicțiile nu se opresc la UTA, ci merg până la vârful administrației locale. Un precedent mai vechi datează din perioada în care Primăria Arad era condusă de Dorel Popa. La acea vreme, fostul edil i-a interzis jurnalistei Simona Butaru, de la Observator, să mai reprezinte instituția de presă în relația cu Primăria. La acel moment, Observator a trimis un alt jurnalist la conferințele de presă, dar Simona Butaru a continuat să scrie despre activitatea executivului local.

Episodul ridica însă aceeași problemă de fond: în ce măsură poate un demnitar să decidă cine are dreptul să reprezinte o redacție în relația cu instituția pe care o conduce?

Mai recent, în septembrie 2023, actualul primar al Aradului, Călin Bibarț, a avut o ieșire verbală la adresa jurnalistei Adriana Barbu, tot de la Special Arad.

Incidentul s-a petrecut în timpul unei deplasări pe teren, în cadrul unei conferințe de presă organizate de Primărie pentru prezentarea unor verificări privind starea arborilor din municipiu (vezi AICI povestea). După întrebările și observațiile jurnalistei privind arborii pe care administrația intenționa să îi taie, edilul a reacționat astfel: „Îmi bag piciorul în materialele tale și în nesimțirile voastre”. Reacția primarului a fost preluată atunci de presa națională (vezi AICI și AICI), fără urmări însă la nivel local sau național.

Deși în acest caz nu a existat o interdicție de acces similară celei anunțate acum de Nicușor Dan, reacția primarului ilustrează aceeași problemă a relației dintre autoritate și presă: dificultatea de a accepta întrebările și relatările critice ale jurnaliștilor.

Politicienii, președintele țării și presa comodă

Ceea ce s-a petrecut marți seara la Palatul Cotroceni are însă o greutate aparte, dincolo de conflictele, mai mult sau mai puțin cunoscute, dintre politicieni, conducători de instituții și jurnaliști locali. Când un primar jignește un jurnalist sau când conducerea unui club sportiv interzice accesul unor reprezentanți ai presei, incidentele  au, mai degrabă, un impact local sau regional. Cazuri de acest fel pot fi identificate și în alte județe din țară. Dar când președintele României anunță public că a dat ordin ca un jurnalist să nu mai fie primit la conferințele sale de presă, mesajul transmis capătă o dimensiune națională și devine extrem de periculos.

Un asemenea gest riscă să dea apă la moară celor care consideră că presa ar trebui să fie binevenită numai atunci când laudă, evită subiectele sensibile sau pune întrebări pe placul celor aflați la putere.

Libertatea presei nu presupune însă faptul că jurnaliștii au întotdeauna dreptate, că aceștia nu greșesc niciodată, că întrebările lor sunt întotdeauna bine formulate sau că materialele lor sunt fără cusur, dar implică faptul că opiniile exprimate de aceștia nu trebuie să fie pe placul tuturor și faptul că niciun demnitar nu ar trebui să poată decide, în funcție de nemulțumirile sale personale, care jurnalist are voie să participe la conferințele unei instituții publice și care nu.

Citește și:

Nicușor Dan își justifică deciziile din criza politică, vorbește despre banii pentru trupele SUA și interzice accesul unui jurnalist la Cotroceni