vineri, 29 martie, 2024

Special Arad Logo

    O cutie mecanică, o poveste interstelară și o aniversare în marea familie a Teatrului de Marionete

    de Tomck@t | 10 mai 2021, 6:05 PM | Cultură | Recomandările editorilor

    0

    A fost ca o duminică obișnuită și, aparent, liniștită, dar ceva era, totuși, diferit de această dată. Emoția reîntâlnirii după o pauză de două luni se simțea ca o adiere blândă în aerul cald al dimineții. Înainte de noul spectacol, angajații actuali și cei vechi se întâlneau în curtea teatrului și câțiva dintre ei au adus torturi. Cei mici și părinții care veneau la spectacol erau deja, în mod evident, „de-ai casei”, un public fidel. Se știau cu toții, cu domnul portar, cu doamna de la bilete și cu doamna care verifică biletele la intrare, chiar și cu șeful de producție, Gheorghe Mureșan, care se plimba agitat pe hol, dar își făcea timp să salute copiii care tocmai intraseră pe ușă, spunându-le cât de mari au crescut de când nu s-au mai văzut. În sală nu era extrem de multă lume, dar este de înțeles în această perioadă. Oricum, doar ocuparea a 30% din capacitatea sălii este permisă, deocamdată. Printre cei prezenți în sală se aflau mai mulți seniori decât de obicei… și nu neapărat ca însoțitori ai unor copii. Au fost invitați și angajații vechi ai instituției, actori mânuitori ai Teatrului de Marionete ieșiți la pensie. Asta pentru că nu a fost o duminică obișnuită. Chiar dacă părea o mică-mare reîntâlnire în „familie” (ceea ce a și fost, într-un fel), a fost un eveniment cu o deosebită importanță pentru cultura orașului: s-au sărbătorit exact 70 de ani de la înființarea Teatrului de Marionete, iar aniversarea a fost marcată printr-un spectacol vibrant și fascinant, atât pentru cei mici, cât și pentru cei mari, prezentat în premieră: „Cutia mecanică 7.0”.

    Artiștii mânuitori de marionete care au revenit în sala Teatrului de Marionete, de data aceasta doar ca spectatori, au fost Ileana Fărcaș, Adela Moldovan, Adela Ungureanu și Christian Caimacan, fiind prezentați în aplauzele publicului de către actrița mânuitoare Adina Doba, cea care și-a sărbătorit, de altfel, doar cu o zi înainte, și ziua ei de naștere. Alături de ea, pe scenă, înainte de începerea spectacolului, a fost și Bogdan Costea, directorul Teatrului Clasic „Ioan Slavici”, instituție în subordinea căreia se află Trupa Marionete din 2011 încoace.

    „Sunt la fel de emoționat și pătruns de numărul impresionant de ani care au trecut de atunci și de faptul că Teatrul de Marionete este astăzi un stindard și un bastion al rezistenței în ceea ce privește teatrul de artă a mânuirii, fiind printre puținele teatre din Europa care mențin această artă fermecătoare. Întotdeauna am spus că Teatrul de Marionete există prin artiștii lui și prin faptul că este și o istorie vie a acestui oraș. Mă bucură că, duminică de duminică, teatrul acesta este un loc unde se adună bucurii, energii și copilării și mă bucură că artiștii din spatele acestei cortine întrețin atmosfera vie și entuziastă pentru ceea ce urmează, pentru mai târziu, în sala mare a Teatrului Clasic Ioan Slavici, pentru spectatorii de mâine”, a spus Bogdan Costea.

    Emoțiile erau mari. Inclusiv în momentul începerii spectacolului, care s-a lăsat așteptat, crescând astfel și suspansul. Mici dificultăți tehnice, probabil, dar care s-au rezolvat, până la urmă. După câteva minute bune, din difuzoare s-a auzit piesa „Johnny B. Goode” a lui Chuck Berry și luminile din sală s-au stins încet.

    În lumina reflectoarelor a apărut pe scenă o cutie, cu fum, cu lumini și videoproiecție, iar o voce din difuzoare a început povestea despre… sonda spațială Voyager 1, lansată în spațiu în 1977, prima sondă construită de oameni care a intrat în mediul interstelar, pe data de 25 august 2012. Pe discul de aur fixat pe Voyager 1 sunt înregistrate salutări rostite din partea oamenilor în mai multe limbi, precum și o colecție de sunete ale Pământului, care include, printre altele, sunetele balenelor, lucrări ale lui Wolfgang Amadeus Mozart, Ludwig van Beethoven și chiar „Johnny B. Goode” a lui Chuck Berry – a anunțat vocea din difuzoare. Pe cutia mecanică a apărut apoi un roboțel, după care au ieșit astronauții intergalactici, Sorin și Lenuța Dorobanțu, Cristian Bordaș și Izabela Cotescu, în acest spectacol fiind și actori de teatru, nu doar mânuitori de marionete.

    „Cutia Mecanică 7.0” este „o poveste colorată, dinamică, cu un mesaj profund și multă poezie. O întâmplare despre lumea în care trăim, despre cum trebuie să avem grijă de ea și despre cum ar trebui să învățăm să ne bucurăm de ea înainte de a fi prea târziu”, a anunțat actorul Sorin Dorobanțu cu o săptămână în urmă.

    Inițial, acest spectacol se dorea o întâlnire binemeritată pe scenă între mai multe generații de actori: cei activi acum și colegii vechi, pensionari. „Din păcate, vremurile pe care le trăim nu ne-au permis să îl construim așa cum l-am gândit inițial și am rămas în proiect doar cei care nu suntem în categorie de risc”, au anunțat organizatorii.

    Regia spectacolului este una colectivă, precum și scenografia. Echipa noii producții este completată de Nelu Pitic (pictură), Vasile Stan (sculptură și tâmplărie), Elena Hegyi (croitorie), Dorel Parfeni (sunet, videoproiecție), Ioan Horga (lumini, videoproiecție), Horia Hădean și Nevil Micula (tehnicieni de scenă), Gheorghe Mureșan (șef producție). Costumele au fost executate la „Atelier Arina Varga”. Decorul și costumele au fost realizate în parteneriat cu studenții de la Facultatea de Design – Universitatea „Aurel Vlaicu” Arad, coordonați de lect. univ. dr. Laurian Popa.

    O poveste fabuloasă de 70 de ani

    Primul spectacol pe scena Teatrului de Marionete Arad s-a jucat la data de 7 mai 1951, dată de care se leagă apariţia Teatrului de Marionete în peisajul cultural arădean. Istoria marionetelor arădene se leagă de numele maestrului Cristian Frangopol, fondatorul şi primul director al Teatrului de Marionete Arad.

    Gongul inaugural a răsunat pentru piesa „Galoşul fermecat”. Nume intrate deja în istoria marionetelor au dat viaţă personajelor acestui spectacol: Elena Gherdan, Olimpia Didilescu, Puica Marin, Florica Mihăilescu, Maria Frangopol, Elena Atanasiu, Elena Caroviţă, Astra Lumcovschi şi Elena Birta, îndrumate de Sanda Diamandescu şi Cristian Frangopol, care au semnat direcţia de scenă, alături de scenografii A. Brătăşanu şi A. Wilke.

    Micuţa scenă a Teatrului de marionete, animată de generaţii de artişti valoroşi, a dat viaţă personajelor din basme. Astfel, repertoriul Teatrului este bogat în spectacole, adaptate după celebre basme cum ar fi „Hansel şi Gretel”, „Prâslea cel voinic şi merele de aur”, „Cenușăreasa”, „Dumbrava minunată”, „Cei trei purceluși”, „Albă ca zăpada”, „Spărgătorul de nuci”, „Regele cerb”, „Făt Frumos din lacrimă”, „Sindbad Marinarul”, „Capra cu trei iezi”, „Scufița roșie”, „Motanul încălțat” „Piticul roşcovan”, „Prinţesele vrăjite”, „Tovarășul de drum-3D”, „Pinocchio-3D”, „Jack și vrejul de fasole”, „Greuceanu”, „Gulliver în țara Lilliput”, „Croitorașul cel viteaz” etc.

    Teatrul de Marionete Arad a avut onoarea de a colabora cu nume consacrate în arta animaţiei româneşti şi internaţionale, cum ar fi marii regizori de animaţie Francisca Simionescu, Ildiko Kovacs, Titus Bogdan Jucov, Boris Azarov, Radu Dinulescu și cuplurile celebre regizor-scenograf Cristian şi Cristina Pepino, sau Victor Ioan Frunză alături de Adriana Grand.

    Desigur, acesta e istoricul Teatrului de Marionete din Arad povestit doar pe scurt.

    Ceea ce contează însă cel mai mult este faptul că povestea continuă, duminică de duminică.

    Urmărește Special Arad și pe Google News, Twitter, LinkedIn și Instagram!

    Distribuie articolul

    Scrie un comentariu

    2 + 0 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.