Arheologii din Turcia au descoperit o pâine veche de 5.000 de ani și este acum produsă din nou, alimentând interesul pentru culturile bazate pe soiuri străvechi de grâu, mai bine adaptate la secetă, informează agenția AFP, citată de Agerpres.

Rotundă şi plată ca o turtă, cu un diametru de 12 centimetri, pâinea din Küllüoba a fost descoperită în septembrie 2024, carbonizată şi îngropată sub pragul unei locuinţe ce a fost construită în Epoca Bronzului, în jurul anului 3.300 î.Hr.

Analizele au arătat că pâinea a fost preparată din făină măcinată grosier obţinută din emmer, o varietate antică de grâu, şi seminţe de linte, iar frunza unei plante încă nedeterminate a fost folosită ca drojdie.

Pâinea carbonizată a fost expusă începând de miercurea trecută la Muzeul de Arheologie din Eskişehir.

Primarul orașului Eskişehir, împreună cu cercetătorii, și-au propus să „readucă la viață” această pâine străveche și au decis să încerce să o prepare cât mai aproape de „rețeta” originală de acum cinci milenii. Acel soi antic de grâu nu mai există, însă a fost ales un grâu denumit Kavilca care este apropiat de linte și de bulgur, scrie AFP, citată de HotNews.

Pâinile au fost preparate la o brutărie din centrul orașului Eskişehir, cântăresc 300 de grame și costă 50 de lire turcești (5,7 lei). Prima „rundă” s-a vândut în câteva ore.

Zilnic sunt preparate la „Brutăria Poporului” 300 de pâini stil Küllüoba.

Brutăria promovează această pâine ca fiind „hrănitoare, sățioasă, cu conținut scăzut de gluten și fără conservanți”.

În absenţa unor înregistrări scrise, civilizaţia anatoliană Küllüoba rămâne în mare parte misterioasă, la fel ca şi obiceiurile locuitorilor săi de a-şi îngropa casele înainte de a se muta în altă parte sau de a construi locuinţe noi peste structuri vechi, formând astfel movile, scrie G4Media.

În timpul Epocii Bronzului, Hatti, un popor din Anatolia care i-a precedat pe hitiţi, a trăit în regiunea Eskişehir.