Asociația Foto Club Arad și Atrium Mall vă invită vineri, 17 mai, ora 18, la vernisarea expoziției de artă fotografică „Novi Sad 2019”. Artiștii Asociației Foto Kino Video din Novi Sad (Voivodina, Serbia) prezintă, prin 62 de fotografii artistice, orașul în care locuiesc.

Cei 27 de autori sunt Anica Župunski, Dejan Čavić, Dejan Rakić, Dobrila Martinov, Dušan Živkić, Dušanka Ljubojević, Ilija Gajinov, Jan Valo, Konstantin Đaković, Kornelija Đaković Švajcer, Maja Tomas, Maja Tomić, Nebojša Živić, Nikola Kukin, Olja Simović, Petra Balaban, Siniša Bubnjević, Slađana Pantelić, Slobodan Mojak, Snežana Lerh, Snežana Lukić, Svetozar Đipanov, Tatjana Lelić, Tomislav Lučić, Vesna Lovrić Liebetrau, Zoran Ješić, Zoran Pislević.

O parte dintre ei vor veni din Novi Sad la Arad și vor vizita orașul nostru și împrejurimile, participând la evenimentele locale din acest weekend.

Novi Sad – mică istorie

Istoria timpurie a orașului Novi Sad este oarecum misterioasă. Studiile arheologice arată că orașul a fost populat chiar și în perioada paleolitică și că a fost un loc de întâlnire a mai multor culturi și națiuni. Pe lângă romani au existat și alții care au locuit aici: gepizii, hunii, avarii, slavii, germanii, maghiarii, bizantinii și turcii.

Cu toate acestea, dacă ținem cont de faptele incontestabile, adică de istoria modernă a orașului, Novi Sad este un oraș foarte nou – conform documentelor istorice există de puțin mai mult de trei sute de ani. Astfel începutul istoriei moderne a orașului Novi Sad este plasat în 1687, când monarhia habsburgică a preluat controlul asupra teritoriului Bačka și a unei mari părți din Srem de la Imperiul Otoman.

Când vorbim despre originile orașului Novi Sad, cu siguranță trebuie să începem cu construcția cetății Petrovaradin, o fortificație pe malul drept al Dunării, a cărei construcție a început în 1692. Cetatea Petrovaradin a servit ca scut în fața invaziei turcești. În hinterlandul său, pe malul stâng al Dunării, o așezare a început să crească doi ani mai târziu, locuită în cea mai mare parte de soldați, comercianți și meșteșugari. Această așezare s-a dezvoltat mai mult în secolul următor – în special comerțul și artizanatul, iar populația care locuia în așezare era tot mai diversă (erau maghiari, slavi, evrei, aromâni etc.). A fost numit Petrovaradin. Dezvoltarea acestui oraș a fost cu siguranță influențată de prima mare migrație a sârbilor condusă de Arsenije Čarnojević care a avut loc în 1690.

În 1747, s-a ajuns la un acord între locuitorii non-sârbi și cei sârbi privind organizarea viitorului oraș liber; cetățenii care și-au dorit libertatea au făcut posibil ca orașul să devină un oraș liber regal pe 1 februarie 1748. Prin plata a 80.000 de forinți în argint, comercianții și comercianții bogați au reușit să obțină statutul de oraș liber regal de la împărăteasa Maria Tereza și a fost numit Novi Sad, adică Neoplanta (latină), Újvidék (maghiară) și Neu-Satz (germană).