Așa cum am scris și ieri, victoria cu Universitatea Cluj este, în primul rând, o victorie a speranței, una care o ține pe UTA activă în acest joc al salvării de la retrogradare și o pune chiar pe orbita unei salvări chiar și de baraj.

Înfrângerea celor de la FC Argeș din această după amiază face ca victoria de ieri a arădenilor să fie una și mai prețioasă. Dar, în afara celor trei puncte obținute, este prea mult să spunem că ne-am entuziasmat.

UTA a jucat modest ieri în fața unei echipe foarte modeste. „U” Cluj nu este deloc o sperietoare, mai ales în meciurile din deplasare, iar dacă mai amintim și faptul că Sabău nu s-a putut folosi de cei mai importanți trei jucători ai săi, Thiam, Nistor și Filip (n.r. ultimii doi intrați în partea a doua a meciului), vedem că UTA a întâlnit poate cel mai slab adversar care a venit în acest sezon la Arad.

Cu toate acestea, arădenii nu au prestat un joc foarte legat. UTA a câștigat ieri la capitolul atitudine acest joc, dar, așa cum spune și antrenorul Gyuszi Balint, și la capitolul eficiență. „U” a avut o posesie inferioară, a avut același număr de șuturi pe poartă ca al adversarei sale, 4, cornere mai puține și chiar și la numărul de faulturi a fost inferioară. În schimb, UTA a câștigat la capitolul deposedări, semn că a avut o atitudine mult mai bună decât a clujenilor.

Nu este cazul să facem nuntă din această victorie pentru că lupta este departe de a fi încheiată. Am mai auzit pe parcursul acestui sezon că „avem nevoie de o victorie pentru ca echipa să se deblocheze”. Nu s-a întâmplat niciodată așa. Echipa nu s-a deplocat nici după victoria cu Botoșani din tur, nici după cea cu Botoșani din retur, și nici după cea cu FCSB. Aproape de fiecare dată a pierdut două meciuri la rând. Acum doar sperăm să nu se mai întâmple așa…

Ieri ne-am bucurat pentru intervențiile lui Kucher, pentru urcările foarte bune în ofensivă ale fundașului Roger, pentru acuratețea jocului lui Batha, excelent la recuperare, pentru spiritul de luptător al lui Anton, pentru prima repriză a lui Rareș Pop și pentru eficiența lui Postolachi. Ne-am bucurat și pentru funcționalitatea blocului defensiv, acolo unde Benga și Chindriș au trecut cu bine peste greșelile individuale din prima repriză și au făcut o a doua parte fără greșeală.

NOTELE JUCĂTORILOR ȘI ANTRENORULUI BĂTRÂNEI DOAMNE

Danylo Kucher – 8 – În prima repriză, ucraineanul din poarta Bătrânei Doamne aproape că a șomat. În a doua, însă, a intervenit excelent mai ales la șuturile lui Remacle și Simion. Dovedește și un joc de picior foarte bun și în ciuda faptului că nu știe foarte bine nici măcar limba engleză, reușește să coordoneze foarte bine linia defensivă.

Marko Vukcevic – 6 – Se simte că nu are ritm după accidentarea suferită la meciul cu CFR. Deși vine destul de des înspre careul advers, Marko suferă de aceeași problemă, calitatea centrărilor. Nu a dat nicio centrare bună la meciul de ieri. Pe plan defensiv, a fost indolent în câteva rânduri, atunci când a pasat repetat în piciorul adversarilor.

Andrei Chindriș – 7 – În prima repriză, Andrei nu a fost prea mult solicitat, „U” având de foarte puține ori vreo acțiune pe zona centrală. În a doua repriză, Chindriș a închis foarte bine culoarul spre poarta lui Kucher și a câștigat toate duelurile aeriene în care a fost implicat.

Alexandru Benga – 6,5 – A început ezitant meciul. A pierdut mingea într-o așa zisă „zonă fără risc”, a fost depășit ușor la o fază, după care și-a intrat în ritm și a reușit o a doua repriză fără greșeală.

Roger Jr. – 8 – Folosit ca fundaș, Roger a fost arma prin care UTA a câștigat meciul. Urcările sale în ofensivă au fost decisive și brazilianul a fost cel care a centrat la ambele goluri. Pe plan defensiv, nu a fost niciodată depășit în duel unu la unu, dar a fost uneori prins în jumătatea de teren adversă, momente în care mereu era „dublat” de Batha sau Anton.

Idriz Batha – 7,5 – Unul dintre cele mai bune jocuri reușite de albanez în această stagiune. A recuperat foarte multe mingi, unele decisive așa cum a fost în minutele de prelungiri în propriul careu, iar ceea ce a fost și mai surprinzător este că nu ne aducem aminte de vreun fault comis de el, altfel un jucător obișnuit să încaseze aproape la fiecare meci un cartonaș galben.

Paul Anton – 7 – Deosebit spiritul său de luptă. Ne-a rămas pe retină fiecare încercare a lui Chipciu de a trece de el, fără a reuși vreodată. Anton a deposedat curat la fiecare atac. În plus, a arătat calitate la jocul de construcție.

Juan Bautista Cascini – 6,5 – A intrat bine în locul lui Anton și odată cu intrarea sa și jocul echipei a fost unul mai activ din punct de vedere ofensiv.

Virgiliu Postolachi – 8 – Nu știm dacă mai există un jucător în Liga 1 să câștige atât de clar fiecare duel aerian în care este implicat. A marcat acel gol cu capul, după care tot el a contribuit și la al doilea, când a avut o execuție defectuoasă care a ajuns pe fruntea lui Milosevic. Este de lăudat travaliul său, atât ca jucător de bandă cât și aparițiile sale în centru.

Claudiu Keșeru – 5,5 – O notă puțin peste 5 pentru cele câteva minute în care a jucat. Putea chiar să înscrie la acel șut la colțul scurt, dar ceea ce nu place la el este în contradicție cu tot ceea ce fac colegii săi. Keșeru cerșește la fiecare fază în care are mingea sub control, se aruncă imediat jos la prima atingere și echipa pierde posesia pe aceste mofturi de jucător care este clar că nu mai poate duce fizic o luptă la acest nivel.

Desley Ubbink – 6 – Travaliu bun, reușite puține. S-a pus în slujba echipei, dar a creat prea puțin pentru a-și pune în valoare coechipierii. Din cel care „cântă la pian”, Ubbink s-a pus ieri mai mult în rolul „celui care cară pianul”.

Erion Hoxhallari – 6 – Introdus pe teren în finalul jocului într-un sistem cu trei fundași centrali, Erion a avut câteva intervenții bune în fața rapidului Ianis Stoica.

Rareș Pop – 6,5 – A început meciul foarte bine, fiind cel care a dat startul ocaziilor prin acea centrare paralelă cu linia porții lui Gorcea la care nu a mai ajuns nici Milosevic și nici Postolachi. A hărțuit mereu defensiva clujeană mai ales în zona lui Oancea, a și recuperat două mingi grele în propriul careu, dar s-a stins aproape de tot în partea secundă. Probabil a contat și faptul că a revenit abia miercuri de la lotul național de juniori și a acuzat o stare de oboseală.

Raul Șteau – 6 – A intrat cu mult entuziasm, a luptat pentru fiecare minge și a pus mereu presiune pe zona centrală venind din bandă. S-a mișcat bine, ca ritm, după pauza lungă pe care a avut-o din cauza unei accidentări.

Stefan Milosevic – 6 – Deși a marcat, Stefan este un paradox. Deși are 192 de centimetri și un fizic de invidiat pentru un atacant, nu câștigă niciodată vreun duel aerian, la multe dintre ele evitând chiar să se implice. A marcat acel gol pentru că a fost la locul potrivit după execuția greșită a lui Postolachi, dar s-a mișcat foarte greoi în rest și a și pierdut multe mingi pe care le-a avut sub control și nu a reușit nici măcar să le protejeze.

Philip Otele – 6 – A intrat pentru a ține mai mult de minge. Am văzut la el câteva artificii tehnice, dar prea puține în folosul echipei, la unele chiar greșind continuarea, ceea ce a dus la câteva contraatacuri a celor de la „U”.

Antrenor Gyuszi Balint – 6,5 – Echipa nu a făcut cel mai bun joc, dar s-a impus la cele două criterii care contează: eficiență și atitudine. Ca exprimare, echipa a avut o exprimare modestă, am putea spune că nimic peste ceea ce am văzut la meciul cu Petrolul de exemplu pierdut de UTA. La pauză s-a mulțumit cu rezultatul de pe tabelă și a preferat punctele pe care le avea deja în mână decât să meargă în continuare pe un joc deschis. Nu și-a mai asumat niciun risc și chiar a întărit defensiva în ultimul sfert de oră în condițiile în care „U” a avut în a doua repriză aproape 70 la sută posesia și a și pus de patru ori poarta lui Kucher în pericol.