România este principala țară de origine a victimelor traficului de persoane din Uniunea Europeană, iar jumătate dintre victimele române identificate anual sunt copii, arată datele prezentate în cea mai recentă investigație Context.ro, care urmărește modul în care țara noastră raportează îndeplinirea obligațiilor în acest domeniu.

Investigația Context.ro, intitulată „Centrele fantomă pentru victimele traficului de ființe umane. Cum încearcă România să păcălească Comisia Europeană”, a verificat dacă centrele de asistență și protecție dedicate victimelor traficului de persoane, prevăzute de lege în nouă județe și indicate până de curând pe harta oficială a ANITP, funcționează în realitate.

Jurnaliștii au solicitat informații autorităților județene și au confruntat răspunsurile cu evidența serviciilor sociale licențiate și cu informațiile publicate de ANITP. Au descoperit centre desființate de ani, precum cel din Arad, activități suspendate și servicii care nu mai oferă cazare.

Citeşte întreaga investigaţie Context AICI.

Cu toate acestea, România a notificat Comisiei Europene legea care enumeră aceste centre drept măsură de transpunere a directivei privind combaterea traficului și protecția victimelor. Ancheta scoate astfel la iveală discrepanța dintre rețeaua de protecție prezentată în documentele oficiale și realitatea din teren, unde o mare parte dintre aceste servicii nu mai funcționează sau asistă un număr foarte mic de victime, în raport cu numărul celor identificate oficial.

(Datele oficiale legate de traficul de persoane, înainte de investigaţia Context. Captură: Context)

Centrul din Arad, desființat încă din 2013

Potrivit anchetei Context.ro, în Arad, județ de graniță aflat pe una dintre principalele rute spre Occident, centrul dedicat victimelor traficului de persoane a fost închis în urmă cu aproape 13 ani. A fost primul centru închis  din cele nouă create la nivel de ţară. Motivul invocat de DGASPC a fost numărul redus de beneficiari.

În datele transmise ulterior redacției noastre, DGASPC Arad arată că instituția a asistat în continuare victime ale traficului de persoane: trei în 2024 și două în 2025, fără solicitări de cazare. În absența centrului dedicat, instituția indică Centrul de Criză drept soluție inițială de găzduire pentru victimele care solicită acest sprijin.

Pentru 2026, până la data răspunsului, direcția nu a raportat nicio victimă. Instituția a precizat că „nici o victimă nu a solicitat cazare în centru”.

În pofida numărului mic de victime asistate în centrele dedicate sau prin serviciile care le-au preluat o parte dintre atribuții, peste 3.300 de victime ale traficului de persoane au fost identificate oficial în ultimii cinci ani, potrivit investigației Context.ro. „Jumătate dintre victimele române identificate anual sunt copii”, consemnează jurnaliștii.

Cu toate acestea, unele centre prevăzute de lege sunt închise de ani, deși documentele notificate de România Comisiei Europene le menționează în continuare.

Nouă judeţe cu centre pe hârtie

Aradul se află printre județele enumerate în articolul 32 din Legea nr. 678/2001, privind prevenirea și combaterea traficului de persoane, cu înfiintarea de centre subordonate consiliilor judeţene alături de Botoșani, Galați, Giurgiu, Iași, Ilfov, Mehedinți, Satu Mare și Timiș. Legea prevede cazarea temporară, la cerere, a victimelor în centre sau locuințe protejate, precum și hrană, asistență psihologică și medicală.

Centrul arădean a fost închis în decembrie 2013. În răspunsul pentru Context.ro, DGASPC a explicat că „au fost referite cazuri doar sporadic”, ceea ce a dus la creșterea excesivă a costurilor pe beneficiar. Instituția afirmă că a informat ANITP despre închidere inclusiv în 2025, deși Aradul apărea până de curând, înaintea investigației Context.ro, pe harta centrelor prezentate ca funcționale.

Potrivit explicațiilor transmise redacției, atunci când solicită găzduire, victimele sunt primite în Centrul de Criză, până la evaluarea situației și stabilirea măsurilor ulterioare. După desființarea serviciului dedicat, această structură asigură soluția temporară de cazare.

Varianta de rezervă pentru Arad

Potrivit organigramei aprobate de Consiliul Județean în iunie 2026, DGASPC Arad dispune de servicii pentru protecția copiilor, sprijinirea persoanelor cu dizabilități, intervenția în situații de abuz și violență domestică, precum și pentru victimele infracțiunilor. Rețeaua include case de tip familial, centre de zi și recuperare, centre de îngrijire, structuri pentru viață independentă, locuința protejată „Mara” și Centrul de Criză. În aparatul instituției funcționează și Serviciul pentru Prevenirea Marginalizării Sociale, Trafic, Migrație și Repatrieri, însă organigrama nu mai cuprinde un centru dedicat victimelor traficului de persoane.

Citeşte şi: Aradul și azilele lui Viorel Pașca. Doar 577 de locuri la stat pentru persoanele vulnerabile și bolnavii în fază terminală și 38 de suflete din Bihor, pe mai departe aici

În răspunsul transmis redacției, DGASPC indică Centrul de Criză pentru cazarea acestora. Regulamentul aprobat în iunie 2025 definește însă această structură ca centru de recuperare pentru victimele violenței domestice. Serviciile prevăzute includ găzduire, îngrijire, consiliere juridică, psihologică și socială, asistență medicală și sprijin pentru reintegrare socială și profesională. Cazarea este prevăzută pentru 90 de zile, cu posibilitatea prelungirii, în situații excepționale, până la 180 de zile.

Beneficiarii enumerați sunt adulții victime ale violenței domestice și părinții sau reprezentanții legali împreună cu copiii; victimele traficului nu sunt menționate explicit.

La nivelul ţării: centre închise, activități suspendate

Aradul nu este singurul județ în care centrul prevăzut de lege nu mai funcționează.
Context.ro documentează desființarea celui din Giurgiu în 2018, suspendarea activității în Ilfov și suspendarea cazării în Galați din 2014. Mai mult, arată ancheta, în Timiș, centrul dedicat indicat de DGASPC este privat, în Botoșani, licențierea este în curs, iar în Satu Mare, serviciul a fost reorganizat.
Iași și Mehedinți au centre rezidențiale licențiate pentru adulți, cu patru, respectiv șase locuri.

Singurul centru rezidențial licențiat special pentru copiii victime ale traficului se află în Cluj și are zece locuri, potrivit aceleiași anchete.

Nădlacul, principala poartă rutieră spre Occident

Situația trebuie privită și în contextul poziției geografice a județului. Lipsa unui centru dedicat în Arad privește un județ aflat pe principalele trasee rutiere spre vestul Europei. Coridorul IV paneuropean, care include ruta Nădlac–Arad, reprezintă o axă importantă de transport de mărfuri și persoane.
Traficul ridicat vine la pachet cu o infracționalitate mai ridicată, fie că vorbim despre mărfuri sau despre persoane.

În plus, Nădlac II se număra, înaintea eliminării controalelor la frontierele terestre interne, printre cele mai tranzitate puncte de trecere a frontierei. Poliția de Frontieră indica o medie zilnică de aproximativ 9.500 de persoane și 4.870 de mijloace de transport prin acest punct.

De la 1 ianuarie 2025, controalele asupra persoanelor la frontiera terestră cu Ungaria au fost eliminate, odată cu integrarea deplină a României în spațiul Schengen. Serviciul destinat victimelor traficului de persoane din Arad a fost închis însă încă din 2013, pentru că avea prea puțini beneficiari.

La aproape 13 ani de la desființare, datele DGASPC indică tot un număr mic de persoane asistate și nicio cerere de cazare. La nivel național, cifrele oficiale indică însă mii de victime identificate în ultimii cinci ani.

Citeşte şi:

Aradul ignorat. Cum a ajuns județul cu unele dintre cele mai fertile terenuri agricole să raporteze culturi calamitate în proporție de până la 100%