Fotograful suedez Lennart Nilsson s-a născut la Strängnäs (Strengnes), la 22 august 1922. Ieri, 28 ianuarie 2017, am primit vestea că la vârsta de 94 de ani, inima lui Lennart s-a oprit definitiv. Pentru câteva minute am încetat să fac ce făceam. Prin fața ochilor minții mi s-au perindat toate amintirile legate de acest om. Am văzut pozele care l-au făcut cunoscut în toată lumea, i-am auzit vocea catifelată de povestitor remarcabil… dar ceea ce și acum am în fața mea, când scriu aceste rânduri, sunt ochii lui sclipitori care dovedesc inteligență și curiozitate. Exuberanța cu care povestea despre rezultatul escapadelor sale fotografice în interiorul vieții te lăsa perplex de mirare și admirație.

Am reușit să-l cunosc personal cu ocazia turneului suedez de promovare a unuia din filmele sale documentare despre „Așa apare un copil”. După săptămâni de așteptare, am reușit să împrumut de la biblioteca locală cartea lui pentru copii, „Așa ai apărut tu”. Am citit-o seri la rând. Băieții mei erau fascinați de poze și textul poveștii.

Inima lui Lennart Nilsson a încetat să mai bată. Dar el va trăi la nesfârșit prin tot ce a făcut ca fotograf. Multe generații de acum încolo vor descoperi, la fel ca noi, lumea secretă învăluită de întuneric, a „Facerii”. Spiritul de pioner a lui Lennart va molipsi alți noi curioși. În anii ’60, când noi, oamenii, ne-am aventurat în imponderabilitatea universului, îndreptându-ne spre Luna zâmbitoare, Lennart ne-a dezvăluit lumea misterioasă a proceselor chimice din epopeea facerii unui Om. Datorită lui am văzut că, la fel ca un astronaut al acelor vremuri, ce era legat de nava mamă cu un cablu, așa și omulețul embrion este legat de mama lui cu un cordon ombilical prin care primește viață. De unde știu? Am vazut fotografiile și filmele lui Lennart Nilsson.

Noi, oamenii, cu carte sau fără, trebuie să-i fim recunoscători lui Lennart că ne-a învățat ce se petrece, cum ne transformăm în ceea ce vom fi, în primele 9 luni de viață.

Lennart vă trăi în mine atâta timp căt inima mea va continua să bată. Dar această torță cu o flacără veșnică trebuie dusă de voi, generațiile tinere, mai departe. Lennart nu merită să fie dat uitării odată cu trecerea lui în neființă. Cadoul ce ni l-a făcut trebuie prețuit și respectat de toate generațiile, la fel cum prețuim Cartea Sfântă.

Nu realizarea tehnică este remarcabilă, ci dorința lui Lennart de a dezvălui prim imagini un proces nemaivăzut din istoria fiecăruia dintre noi.

Lennart Nilsson merită din partea tuturor un „Mulțumesc”.

„Odihnește-te în pace, Lennart Nilsson! Mulțumesc!”

Peterpan