Cu un titlu precum „101 concepte pentru a înțelege religiile lumii”, cititorul umblat cu regularitate la biserică ar putea cădea în capcana întinsă de profesorul universitar Mihai Coman. Însă cartea lansată la Arad joi, 27 februarie, la Universitatea „Aurel Vlaicu”, nu încearcă să-și inducă cititorii în eroare. Din contră: strict antropologic, este un abecedar al diversității religiilor, cheia înțelegerii nefiind înfiptă în ușa vreunei biserici, ci deschide larg un număr exact de uși spre întregime. Tocmai de aceea, ultimul și cel mai important cuvânt în această enciclopedie este însăși credința.

„101 concepte pentru a înțelege religiile lumii” nu este o carte scrisă de un teolog, a ținut să sublinieze profesorul Mihai Coman. Cartea nu propovăduiește monoteismul sau politeismul și nici laicismul sau ateismul. Este „o tentativă de a înțelege conceptele puse sub analiză”, așa cum spune autorul în carte și așa cum a evidențiat și scriitorul Vasile Dan la lansare. „De asemenea, cartea încearcă să identifice relațiile conceptelor religioase cu noile tehnologii mass-media și social media, apoi conceptele în afara termenului religios, dar în legătură subtilă cu el – globalism, pluralism, agnosticism – și concepte din știință. Mihai Coman folosește, o spune el însuși, terminologii lansate de filosoful Karl Jaspers, terminologii din sfera religiilor axiale, adică hinduism, budism, creștinism, islamism, taoism, confucianism”, a mai spus Vasile Dan.

„101 concepte pentru a înțelege religiile lumii” nu este nici „un curs universitar scris într-un limbaj stufos și indigest, cum sunt mai toate cursurile universitare”, a remarcat prof. univ. dr. Carmen Neamțu, prezentatoarea lansării la UAV, ci este o lectură importantă atât pentru studenții filologi, teologi și jurnaliști, cât și oricărui cititor care vrea, pur și simplu, să-și lărgească cultura generală, „o carte care merită să stea pe noptiera fiecăruia dintre noi”.

De la Apocalipsă la Autoritate și Comunicare sau de la Religii Digitale și Religii Politice până la Șamanism și Umor, Mihai Coman tratează în această carte toate conceptele și aspectele dinăuntrul sau din afara sferelor religioase, respectiv din bula lexicală și ideologică ce înglobează toate formele credinței.

Există sau nu umor în textele canonice?

Este o întrebare deopotrivă serioasă și nostimă, pe care Mihai Coman o tratează ca atare. „Era o întreagă discuție despre faptul că în creștinism și în islamism suntem foarte sobri și nici evangheliștii, nici cei de după Mahomed, nu au nici măcar un zâmbet. În budism sunt pline aluziile, culminând cu formula lui Dalai Lama, «Sunt un turnător profesionist de bancuri»”, a spus Mihai Coman, adăugând că ceea ce l-au fascinat în perioada documentării au fost „formele prin care religia iese din religia canonică”.

Explicând auditoriului că diferitele tipuri și arhetipuri creștine sau mistice se găsesc pretutindeni, fără să ne dăm seama, inclusiv în reclame sau în filme, începând cu „Narnia” (în care Leul se sacrifică fiindcă asta prevede profeția) și „Dune” (inspirat de mistica islamică) până la „Lord of the Rings”, „Star Wars” și „Matrix”, Mihai Coman a atras atenția și asupra unor religii ce par a fi niște glume, dar sunt mai mult sau mai puțin religii oficiale:

„Sunt tot soiul de ciupercuțe care ies în acest sol, religii metaforice, alternative, cum ar fi – cei mai apropiați de inima mea, că sunt nostimi – Pastafarienii, The Flying Spaghetti Monster – vreun milion și ceva de fideli. Discordianismul, Wicca – despre care încă nu știm dacă e păgânism, neopăgânism, vrăjitorie sau chiar o religie. Mai sunt cele care sunt nostime, făcute dintr-o joacă, cum este religia The Invisible Pink Unicorn. Asta îmi place la nebunie! E invizibil, dar e roz, totuși!”.

Ar mai fi și fanatismul și cultul celebrităților, cu preponderență în cultura populară și în sport, a precizat Mihai Coman, dând ca exemple lumânările depuse cu regularitate la mormântul lui Elvis Presley, Biserica lui Maradona sau marketingul religios în cazul lui Padre Pio din Italia, un fenomen nu foarte diferit (decât prin opulență) de pelerinajele și suvenirele comerciale cu Arsenie Boca.

Autorul a mai precizat că dincolo de toate -ismele politice, sociale sau filosofice, printre care a menționat și woke-ismul, ar mai fi putut depista zeci sau sute de alte concepte în strânsă legătură cu credința, dar a ales – din considerente jurnalistice – să se oprească la 101 pentru că, pur și simplu, titlul sună astfel mai atractiv. De asemenea, a punctat că din păcate chiar a omis câteva religii, cum ar fi Zoroastrismul, dar a argumentat că „bibliografia îl ignoră, îl consideră una din religiile antice care și-a trăit viața atunci, chiar dacă sunt vreo 2-3 milioane de zoroastriști și astăzi”.

O carte introductivă

Invitatul lansării de carte la Arad a fost și prof. univ. dr. habil Corneliu Simuț, de la Facultatea de Teologie a Universității „Aurel Vlaicu”, care a recunoscut că a început să citească cartea cu mari rezerve, ca în cele din urmă să-și schimbe părerea:

„O să vă spun exact ce m-a intrigat, că m-au intrigat destul de multe lucruri, suficient de multe ca într-un final, după ce apucasem să văd oarecum cuprinsul pe internet, să mă duc să scot 59 de lei din buzunar ca să cumpăr cartea. Așa că sper să faceți și dumneavoastră la fel. (…) M-am gândit așa: 101 concepte. Asta e o carte introductivă. Fără să văd despre ce e vorba. (…) De ce sunt bune astfel de cărți introductive? Pentru că te lămuresc cât se poate de rapid. Practic, o muncă de o grămadă de ani este pusă, cum ar veni, pe masă și în câteva minute, aproape pe gratis, te și lămurești în privința câtorva chestiuni nu întotdeauna foarte ușor de înțeles. Adică altcineva face munca și tu, citind, spicuind de aici, de acolo, te trezești cu un beneficiu maxim. Să vă dau un exemplu: dacă-mi dați o teză de doctorat în domeniul fizicii nucleare, prima mea reacție va fi să sar pe primul geam disponibil, pentru că n-am cum să pricep așa ceva. Dar dacă îmi dați o carte de introducere, 101 concepte pentru a înțelege fizica nucleară, probabil că sunt șanse destul de mari să o deschid și a doua oară, și a treia, și a patra ș.a.m.d. Asta face cartea domnului profesor Coman. Ia o realitate ultracomplexă, cum este cea religioasă, și ți-o explică cât se poate de simplu, în așa fel încât nu doar să o înțelegi, ci și să îți placă”.

Despre Mihai Coman

Mihai Coman este doctor în filologie și Doctor Honoris Causa al Universităților din Constanța și Craiova, primul decan al Facultății de Jurnalism și Stiințele Comunicării, primul coordonator de doctorat în științele comunicării, creator al colecției Media a editurii Polirom (peste 50 de volume publicate din 1997). Este considerat fondator al învățământului de jurnalism și comunicare în România. Pentru contribuțiile sale a primit ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler, în anul 2009, potrivit Wikipedia.