Sportiva noastră a reușit un joc al nervilor în finala olimpică. A intrat la stilul smuls la 89 de kg si a stat atentă la adversare reușind să jongleze cu greutățile în favoarea sa.

A urmat reușita de la 91 de kg. Chinezoiaca Hou a ratat la 93 de kg, a rămas doar cu 89 de kg ridicate. Între timp, Mihaela a intrat hotărâtă pentru o încercare care a dus-o pe primul loc la smuls, 93 de kg. Strigătul ei a declanșat bucuria suporterilor români. Pe trei la acest stil a fost indianca Saikhom, cu 88 kg.

La aruncat, Mihaela a intrat în concurs la 106 kg. Fără probleme. Jocul greutăților a început între adversare. Chinezoaica a plusat din prima 110 kg. Mihaela a răspuns și ea cu aceeași greutate, indianca a ridicat din a doua 111 kg. Medaliile s-au decis la ultima încercare. Tailandeza Khambao a ridicat în disperare 112 kg si Mihaela încă nu era sigură de medalie.

Cambei a intrat din nou în concurs la 112 kg pentru o medalie, și cu toate puterile a reușit. A ratat indianca la 114 kg și apoi a reușit thailandeza să ridice haltera deasupra capului la 114 kg. Chinezoiaca a cerut 117 kg pentru aur. Prima ratată. Hou a schimbat totuși clasamentul, a ridicat 117 kg și Mihaelaa Cambei a devenit vicecampioană olimpică. Bronzul l-a câștigat thailandeza Khambao. Diferența dintre aur și argint a fost de 1 kg…

„Este concursul vieții mele pentru care m-am antrenat doi ani de zile. La final am simțit că îmi rămâne mâna pe podium, pentru că am avut un cârcel foarte mare la mână, la gât și deget, cotul mă durea foarte tare, dar am zis că ori la bal, ori la spital. Eu nu am stat să fac calculele, am vrut să îmi fac încercările. Nu știu ce s-a întâmplat, care cum a ridicat. Dacă rata chinezoaica, ne cânta imnul în această seară, dar eu sunt mândră, pentru că este prima medalie olimpică din istorie la haltere feminin.

Această medalie înseamnă absolut totul pentru mine, toată cariera mea de 11 ani. M-am luptat mult pentru ea și cred că ăsta este visul oricărui sportiv. Eu sunt foarte mândră de ceea ce am obținut. Nu știu dacă a fost neapărat o tactică asta, este un maximal pentru mine la aruncat, nu am mai aruncat niciodată atât într-un concurs. Mi-a fost un pic teamă, dar am încercat să trag cu disperare.

Atmosfera a fost foarte mișto și cred că asta m-a ajutat foarte mult, pentru că agitația în general pe mine mă ajută să fiu și mai puternică decât sunt, adrenalina mă ajută să fiu mai puternică. Toți românii care m-au susținut în această seară și au strigat pentru mine m-au ajutat foarte mult.

Această medalie o dedic antrenorul lui meu, Valeriu Calancea, care m-a suportat în tot acest timp, părinților mei, lui Dumnezeu, care a fost alături de mine și m-a scos sănătoasă din această competiție și întregului staff care a fost alături de mine. Am sărutat greutățile la final pentru că au fost prietenoase cu mine și ele m-au ajutat. Acest moment este fix așa cum mi l-am imaginat și medalia are fix aceeași culoare”, a punctat Mihaela.

Peste două zile vom avea din nou în competiție o tricoloră, la categoria 71 de kg, unde va evolua Loredana Toma.

Citește și: Novak Djokovic câștigă, la 37 de ani, singurul trofeu care îi lipsea: medalia de aur la Jocurile Olimpice