La două zile după lansarea oficială a candidaturii pentru funcţia de preşedinte al României, cu tema apartenenţei sale la religia ortodoxă în prim-plan, premierul Victor Ponta a semnat o ordonanţă de urgenţă prin care aproape 19.000 de cântăreţi în biserici sunt repuşi pe statele de plată ale Consiliilor Judeţene în condiţiile în care erau, potrivit Guvernului, la un pas de concediere. Actul normativ a fost aprobat pe 31 iulie, fără dezbatere publică şi fără a fi anunţat de Guvern nici înainte, nici după şedinţa în care s-a adoptat. Lăsată timp de mai multe luni în aşteptare, problema cântăreţilor s-a rezolvat la urgenţă după ce aceştia au făcut demersuri către autorităţile bisericeşti

Aproape 19.000 de cântăreţi bisericeşti ajunşi în situaţia de a fi scoşi de la plăţile făcute lunar de Consiliile Judeţene către biserici au fost incluşi din nou în statele de plată ale autorităţile locale, la urgenţă, după ce au făcut o serie de demersuri către înalţii prelaţi. Deşi datează de mai multe luni, ca urmare a unor rapoarte ale Curţii de Conturi din 2011 şi 2012, care a semnalat ca plăţi ilegale sumele transferate bisericilor de la Consiliile Judeţene pentru salariile cântăreţilor, problema lor s-a rezolvat cu prioritate la două zile după lansarea oficială a candidaturii la preşedinţie a premierului Victor Ponta.

Curtea de Conturi considera „ilegală” plata cântăreţilor de la bugetul CJ

Din explicaţiile oferite pentru gandul.info de Florinel Frunză, director în cadrul Secretariatului de Stat pentru Culte, „a fost vorba de o clarificare”, aşa încât Guvernul nu ar fi avut niciun motiv să nu pună în dezbatere publică proiectul şi cu atât mai puţin să omită actul normativ la momentul anunţării rezultatelor şedinţiei de Guvern.

Concret, ordonanţa repune în plata Consiliilor Judeţene cântăreţii bisericeşti, al căror număr este estimat de Guvern la 19.000, pe care autorităţile locale refuzau să îi mai plătească din bugetele lor după o serie de controale ale Curţii de Conturi care au sesizat acest lucru ca fiind ilegal. Mai exact, după ce funcţia de cantor a fost inclusă, în Legea salarizării personalului bugetar, la personal clerical, inspectorii Curţii de Conturi au reclamat că plata celor încadraţi sub această denumire în biserici nu ar trebui să se mai facă prin Consiliul Judeţean – care plăteşte doar personalul neclerical -, ci, eventual, direct de la bugetul de stat, prin Secretariatul pentru Culte, aşa cum se întâmplă şi în cazul preoţilor.