Marea Britanie fără Regina Elisabeta a II-a (partea I)

    de - | 17 septembrie 2022, 10:26 AM | Contributors | Reportaj

    0

    fotografii realizate de Marcel Istrate

    O mare de oameni luau cu asalt uriașul platou din fața Palatului Buckingham din Londra încă din primele ore de după anunțul tristei dispariții a Reginei Elisabeta a II-a, care a fost cel mai longeviv monarh din istoria actualului Regat Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord. Drapelele naționale au fost coborâte în bernă, iar tronul urma să îi revină imediat Prințului Charles, primul în ordinea succesiunii la coroana britanică. Așa a început la Londra întâia săptămână după decesul reginei despre care britanicii cred că i-a condus cu înțelepciune și devotament, de-a lungul unei domnii lungi de 70 de ani, ce a schimbat lumea.

    Moartea Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii din 8 septembrie a scos poporul în stradă. Sute de mii de britanici din toate colțurile regatului s-au adunat, au plâns, au suferit, dar au și zâmbit, trăind cu emoții și optimism clipele în care istoria a coborât printre oameni.

    God save the King!

    Fiul cel mare al Reginei Elisabeta a II-a nu a avut timp să plângă în tihnă, imediat după decesul mamei sale. Țara avea nevoie de un nou monarh, în consecință, el a trebuit să se supună fără abatere protocolului regal. Iar rigorile acestuia nu permit momente de repaus, nici chiar în asemenea momente de grea încercare.

    Regele Charles al III-lea al Marii Britanii și Irlandei de Nord a fost proclamat monarh sâmbătă, 10 septembrie.

    Ceremonia s-a desfășurat exact ca și în urmă cu sute de ani la St Jamesʼs Palace, o clădire construită în 1530, pe vremea lui Henric al VIII-lea și situată în Westminster City, în centrul metropolei de pe Tamisa.

    Festivitatea, accesibilă pentru prima dată publicului larg prin intermediul televiziunii, a început prin întrunirea Consiliului de Accesiune (Accession Council). Acesta este un for tradițional constituit din oameni de stat, sfătuitori ai monarhului. Consiliul întrunește în prezent peste 600 de politicieni, oficialități, lideri ai cultelor religioase și servanți publici. Iar aproximativ 200 dintre aceștia au fost prezenți sâmbătă la ceremonia proclamării noului rege. Printre ei s-au aflat șase foști prim-miniștri (laburiștii Tony Blair și Gordon Brown, conservatorii John Major, David Cameron, Theresa May și Boris Johnson) și noul premier al Guvernului de la Londra, lidera Partidului Conservator, Liz Truss.

    Noul monarh nu a avut acces la început în încăperea în care se aflau consilierii săi. Prințul William, fiul cel mare al regelui, devenit acum Prinț de Wales, în calitatea sa de prim-succesor la tron și Camila, Regina Consoartă a Regatului Unit au fost singurii membrii ai familiei regale care au participat la prima parte a ceremoniei.

    Decesul Reginei Elisabeta a II-a a fost comunicat Consiliului de Accesiune, iar apoi a fost citit actul oficial al proclamației noului rege. Documentul a fost semnat de cei doi membrii prezenți ai familiei regale, de Prim-ministrul Liz Truss și de reprezentanții Bisericii Anglicane.

    Regele Charles al III-lea, care a acces la tron la vârsta de 73 de ani s-a adresat audienței în a doua parte a ceremoniei. „Domnia mamei mele va rămâne inegalabilă prin durată, dedicare și devotament. (…) Pentru a putea îndeplini sarcina dificilă care mi-a fost încredințată pentru cât timp mi-a mai rămas din viață, mă rog Dumnezeului Atotputernic pentru ajutor și îndrumare divină”, a declarat acesta.

    „God save the King!” (Dumnezeu să îl ocrotească pe Rege!) a răspuns audiența într-un glas, la finele unui moment solemn și unic pe care camerele de luat vederi l-au surprins pentru întâia oară.

    Toți cei șase foști prim-miniștrii aflați în primul rând al audienței, oameni care au deținut puterea și au luat în trecut decizii importante pentru milioane de oameni au rostit cu înflăcărare același îndemn. Chipurile lor sugerau încredere și supunere în fața noului rege și a instituției monarhiei.

    Regina a murit. Trăiască regele!

    Mii de oameni aflați în zonele centrale ale Londrei și milioane de britanici așezați în fața televizoarelor au ignorat în cursul zilei de 10 septembrie, doliul apăsător ce a umbrit națiunea. Ei s-au lăsat acaparați, uneori fără să își dea seama, de sărbătoarea proclamării regelui și de spectacolul stradal ce a însoțit festivitățile.

    Ceremonioase alaiuri și parade militare, menite să informeze populația despre accederea la tron a noului monarh s-au desfășurat și sâmbătă, conform vechilor tradiții nealterate de trecerea timpului. Iar lumea le-a urmărit cu fascinație. Chiar și steagurile britanice au fost ridicate din bernă pentru câteva ore.

    Soldații Gărzii Regale Britanice purtând cunoscutele tunici roșii și renumitele căciuli negre din blană de urs au pătruns ordonate în Friary Court, curtea interioară a St Jamesʼs Palace. Ei s-au încolonat într-un aliniament impecabil, ocupând aproape jumătate din spațiul disponibil, cu o oră înainte de amiază. Apoi goarnele s-au făcut auzite în balconul palatului cu vedere spre curte. Acesta a fost denumit Proclamation Gallery (Galeria Proclamației) pentru că este locul tradițional de unde se fac asemenea anunțuri.

    Mii de oameni s-au adunat pentru a asista la acest moment festiv, dar numai aproximativ 800 au avut norocul să li se permită accesul în spațiile rămase neocupate, dincolo de gardurile ce delimitează Friary Court.

    Textul oficial al Proclamației Regelui Charles al III-lea a fost transmis publicului de către Garter King of Arms, alături de alți ofițeri ce au ocupat balconul în sunetul trompetelor.

    King of Arms este numele tradițional al unui grad militar superior din armata regală, în timp ce Order of Garter (Ordinul Jartierei) desemnează cel mai înalt ordin cavaleresc britanic. Actualul Garter King of Arms se numește David White. El este numit direct de către monarh pe această poziție de demnitar specifică curților regale medievale. Rolul său este în prezent doar unul ceremonial, fiind remunerat cu un salariu anual de 49 de lire sterline, sumă ce a rămas neschimbată de aproape 600 de ani.

    Toți reprezentanții corpului ofițeresc din Proclamation Gallery au atras atenția privitorilor prin uniformele lor strălucitoare, cu cape de catifea purpurie cusute cu fiu auriu pe care stau aplicate sofisticate însemne heraldice. Ei purtau cu mândrie pălării împodobite cu stufoase pene de ștruț.

    Imnul de stat al Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord a fost intonat pentru întâia oară cu includerea versului modificat „God save the King” care a înlocuit mult mai cunoscutul „God save the Queen”. Garda Regală a executat apoi un impresionant salut militar după care soldații și-au depus armele pe platoul curții palatului. Aceștia și-au descoperit capetele luându-și căciulile în mâini într-o sincronizare desăvârșită.

    „Three Cheers for the King!” (Trei ovații pentru rege!) a răsunat în liniștea care s-a așternut glasul sacadat al aceluiași Garter King of Arms. Iar tinerii reprezentanți ai gărzii regale au răspuns de trei ropote de urale: „Hip-Hip-Hooray! / Hip-Hip-Hooray! / Hip-Hip-Hooray!”. În final, toți cei prezenți au strigat cu entuziasm „God save the King!”.

    Zeci de salve de tun au fost lansate în diferite puncte militare din Londra și de pe întinsul regatului cu această ocazie. Iar ceremonia Proclamației Regelui Charles al III-lea a fost reluată de nenumărate ori până în seara de duminică, 11 septembrie, Oameni din numeroase localități din Anglia, Țara Galilor, Scoția și Irlanda de Nord au fost informați pe această cale pierdută în negura vechilor tradiții că Marea Britanie are un nou monarh: Regele Charles al III-lea.

    Regele „a coborât” printre oameni

    Membrii familiei regale britanice au putut simți toată dragostea cu care poporul îi înconjoară în fiecare moment scurs după moartea celei care a fost poate cel mai iubit monarh, Regina Elisabeta a II-a.

    Mii de persoane s-au adunat în jurul celor mai populare și cunoscute reședințe regale în fiecare zi după data de 8 septembrie. Aglomerări umane mari au putut fi văzute și sâmbătă, odată cu terminarea festivităților proclamației noului rege, atât la Buckingham Palace din Londra, sediul administrativ central a monarhului, cât și la Windsor Castle, reședința principală a reginei, situată în comitatul Berkshire din vecinătatea vestică a Londrei. Lumea a rămas în aceste locații, în ciuda gardurilor montate de efectivele polițienești prezente acolo tocmai pentru a limita accesul și a asigura ordinea în astfel de zone.

    Mulțimea a ocupat practic până la refuz și aparent, fără un motiv clar, tot spațiul acela restrâns care le-a fost pus la dispoziție, parcă cu zgârcenie, de către forțele de ordine. Oamenii spuneau că sunt deciși să stea acolo ore întregi doar pentru a-și arăta respectul ce-l poartă pentru cea care le-a fost regină. Ei nu au ezitat să lanseze urale și strigăte de simpatie de câte ori un autoturism trecea prin fața lor, chiar și atunci când nu erau singuri că vreunul din membrii familiei regale se aflau în interiorul vehiculului.

    Răbdarea și valul de empatie al celor adunați la Windsor Castle au fost răsplătite însă, în după-amiaza zilei de sâmbătă, 10 septembrie. William, Prințul de Wales, fiul cel mare al Regelui Charles al III-lea, împreună cu fratele său mai tânăr, Henry, Duce de Sussex au decis să străbată la pas, printre oameni, tot drumul până la castel. Ei au fost însoțiți de soțiile lor Catherine, Prințesa de Wales și Megan, Ducesa de Sussex. Membrii familiei regale au petrecut mult timp vorbind cu populația, au dat mâna cu oamenii, au primit de la simpatizanți flori, vorbe de consolare și mesaje de condoleanțe; și au găsit puterea să zâmbească.

    Regele Charles al III-lea „a coborât” de asemenea printre oameni, în seara aceleiași zile. Mulțimea numeroasă adunată la Buckingham Palace a reacționat cu surprindere când coloana oficială a oprit pentru a permite monarhului să se dea jos dintr-un autoturism, doar pentru a sta de vorbă cu poporul. Regele a fost copleșit de căldura și dragostea cu care a fost înconjurat. Acesta a primit numeroase felicitări și buchete de flori și a răspuns cu sinceritate, strângând toate brațele întinse spre el. Doar chipul său a rămas amar, până și în momentele în care încerca să răspundă cu un zâmbet trist ovațiilor mulțimii.

    Citește partea a doua aici.

    —  Marcel Istrate —
    St Albans, Marea Britanie

    Distribuie articolul

    Scrie un comentariu

    5 + 8 =

    Redacția Special Arad își rezervă dreptul de a selecta și a modera comentariile în funcție de relevanța lor față de subiect. Comentariile care nu fac referire la subiectul prezentat nu vor fi aprobate. De asemenea, răspunderea juridică aparține autorului comentariului.

    Acest site folosește cookies. Prin navigarea pe acest site, vã exprimați acordul asupra folosirii lor. Am actualizat politicile în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Detalii.