Anunțul făcut public de primarul municipiului Arad, Călin Bibarț, marți, 27 ianuarie, privind finalizarea procedurilor de licitație pentru proiectul de amenajare ce vizează Malul Mureșului – un proiect pentru care municipiul va plăti 15 milioane de euro – a stârnit un val de reacții în rândul arădenilor. Nu de entuziasm. Nu de speranță. Ci de teamă, neîncredere, disperare și furie.

Postarea publicată pe contul de Facebook al primarului Aradului și însoțită de un mesaj optimist – „Aradul face un nou pas înainte” – nu a avut parte de aplauzele pe care le aștepta, probabil, edilul.
„Mă bucur foarte mult că am câștigat acest proiect în valoare de 15 milioane de euro, bani europeni, pentru refacerea malurilor Mureșului. Am reușit să finalizăm și procedurile de licitație pentru executarea lucrării și, când vremea ne va permite, dăm ordinul de începere a lucrărilor”, a transmis Călin Bibarț pe Facebook.

Postarea a fost urmată însă de peste 90 de comentarii, marea majoritate critice, în care locuitorii orașului își exprimă îngrijorarea profundă față de necesitatea proiectului, modul în care va fi implementat și, mai ales, rezultatul final.

„Am emoții. Cine știe ce iese”, scrie un arădean, într-un comentariu care pare să rezume starea generală de spirit. „Mi-e frică să nu stricăm definitiv una dintre puținele zone frumoase rămase”, completează imediat un alt arădean.

Optimismul Primăriei, transmis, ca de obicei, succint și fără prea multe date, prin intermediul primarului Călin Bibarț, s-a izbit frontal, marţi, de realitatea dură din comentariile arădenilor. Cele mai multe dintre cele peste 90 de reacții sunt critice și conturează, cu două-trei excepții în care inițiativa municipalității este lăudată, o stare generală de teamă și revoltă. Arădenii s-au arătat mai degrabă speriați de ceea ce ar putea urma odată cu demararea lucrărilor, decât entuziasmați de investiție.

(Una dintre imaginile din proiectul tehnic care stă la baza investiţiei de acum)

Ce prevede, oficial, proiectul de la malul Mureșului

Potrivit anunțului public făcut de municipalitate, care însoțește sub formă de imagine postarea edilului, proiectul intitulat „Amenajare și punere în valoare a malurilor Mureșului” este implementat de UAT Municipiul Arad în perioada 28 martie 2025 – 28 octombrie 2027, fiind finanțat prin Programul Regional Vest 2021–2027.

Valoarea totală a investiției se ridică la 74.782.116,79 lei, din care 56.065.678,51 lei reprezintă finanțare nerambursabilă. Contribuția Uniunii Europene este de 48.628.394,80 lei (85%), iar contribuția națională de 7.437.283,71 lei (13%).

Intervenția vizează tronsonul cuprins între Parcul Europa și Podul rutier Decebal și presupune, potrivit celor cuprinse în anunț, amenajarea parcului pe faleza Mureșului pe o suprafață de 69.913,40 mp, refacerea malului drept al Mureșului pe o suprafață de 28.402,50 mp, realizarea unei pasarele în consolă, reabilitarea pistelor de biciclete, instalarea de rastele și stații de reparare a bicicletelor, înlocuirea mobilierului urban, amenajarea unui amfiteatru verde, a unei piste de alergare pe gazon natural, a unui teren de streetball, precum și a spațiilor de fitness și joacă, inclusiv pentru copii cu dizabilități.

Tot în proiect sunt incluse realizarea unei rețele de iluminat ambiental și ornamental, montarea de camere de supraveghere, înlocuirea pontoanelor degradate și suplimentarea acestora cu șase structuri noi.

În anunțul primarului este, din nou, omis numele firmei care va executa lucrarea, data exactă a semnării contractului și alte informații pe care arădenii le consideră importante, așa cum reiese și din comentariile la postarea edilului local.

Despre cine a câştigat licitaţia pentru execuţia lucrărilor de pe mal puteţi citi mai jos: 

S-a decis soarta malului Mureșului. Licitația pentru modificările controversate a fost finalizată

Chiar și așa, pe hârtie, proiectul este prezentat ca având potențial și ca fiind unul care ar urma să schimbe în bine imaginea malului Mureșului, unul dintre puținele simboluri ale orașului care încă stau în picioare. În comentarii însă, arădenii se arată speriați și lipsiți de cea mai mică urmă de încredere în promisiunile administrației, dar mai ales în modul în care acestea sunt transformate în realitate.

„Mi-e frică să nu rămânem fără ce a mai rămas frumos”, punctează unul dintre cei care au comentat la intervenția primarului.

Una dintre cele mai des întâlnite temeri este aceea că faleza Mureșului, considerată de mulți drept una dintre puținele zone naturale ale orașului, va fi distrusă printr-o „modernizare” agresivă.

„Mi-e frică că una dintre cele mai frumoase zone din Arad va fi stricată iremediabil”, scrie un alt comentator.

În fapt, betoanele, defrișările, tăierile de arbori și „kitsch-ul urban” sunt teme recurente în comentariile arădenilor:
„Pune-l la pământ și pe ăsta… umple-l de betoane”, „Spor la defrișări!”, „Au găsit ce să mai defrișeze” sunt doar câteva dintre reacțiile arădenilor.

Temerile arădenilor legate de malul Mureşului

Temerile nu sunt nefondate. Proiectul prevede tăierea a peste 50 de arbori de pe malul Mureșului și intervenții betonate în spațiul natural existent. Mai mult, deși lucrările propriu-zise nu au început, în cursul anului trecut au fost deja tăiați zeci de copaci din zona care va face obiectul investiției, cu toate că în proiectul tehnic și în caietul de sarcini există alocate explicit sume pentru aceste intervenții.

Despre acest subiect ați putut citi pe larg pe Special Arad în vara anului trecut: 

Nicio speranță pentru malul Mureșului? În timp ce proiectul de reamenajare a fost scos la licitație, Primăria a început tăierea celor 20 de sălcii

Printre arborii puși la pământ se numără peste 20 de sălcii, elemente definitorii ale peisajului de pe malul râului, cele care au creat, timp de zeci de ani, farmecul incontestabil al acestui loc unic în Arad. Tăierea lor a început în vara anului trecut, un alt subiect abordat pe larg de Special Arad (vezi AICI).

Opoziția Pro Urbe și lipsa unei dezbateri reale

Special Arad a scris, în repetate rânduri, despre acest proiect, încă din fazele incipiente, semnalând opoziția ONG-urilor, criticile privind impactul asupra ecosistemului și lipsa unei dezbateri publice autentice.

Deși administrația locală a susținut că proiectul a fost ajustat în urma consultărilor, ca urmare a intervențiilor argumentate ale celor de la Pro Urbe (vezi AICI), modificările aduse nu au schimbat substanțial concepția inițială, dur criticată de organizațiile civice. Pentru mulți activiști și arădeni, consultarea publică a rămas una formală, fără un dialog real cu comunitatea, iar modificările aduse proiectului inițial nu au fost decât praf în ochii celor care au criticat abordarea firmei de proiectare.

Ba mai mult, primarul Bibarţ a declarat că firma care a lucrat la proiectarea investiţiei s-a simţit jignită de criticile arădenilor!

Despre criticile aduse de Pro Urbe proiectului de amenajare a malului Mureşului puteţi citi aici: Salvați Malul Mureșului! Pro Urbe trage un semnal de alarmă: o „nouă degenerare urbană”

Despre acest subiect puteţi citi aici: „Discutatul proiect de modernizare a malului Mureșului a trecut de CLM. Bibarț susține că firma s-ar fi arătat jignită pentru cerințele de modificare a formei actuale”

(Podul hobanat, una dintre cele mai criticate lucrări ale Primăriei Arad)

Podul, pistele și neîncrederea totală în acțiunile administrației locale

Un alt nucleu dur al comentariilor îl reprezintă suspiciunea legată de modul în care vor fi cheltuiți banii: „Bani de sifonat, nu glumă”, „Cât se fură și cât se investește?”, „Faceți lucruri unde puteți fura bani”.

Neîncrederea și acuzațiile sunt alimentate de experiențele anterioare ale arădenilor în ceea ce privește proiectele importante realizate în ultimii ani de Primăria Arad. Comentatorii amintesc în repetate rânduri de eșecul podului hobanat peste Mureș (vezi AICI), subiect al unor critici aspre, dar și subiect de ironii pe rețelele sociale, la finele anului trecut și începutul acestui an, dar și de amenzile aplicate de instituțiile de control (vezi dezvăluirile făcute în exclusivitate de Special Arad – „Primăria Arad începe noul an cu o amendă de 10.000 de lei pentru că a deschis ilegal podul hobanat„)

Podul hobanat revine obsesiv în comentarii ca simbol al lucrărilor contestate, prost executate și care fac de rușine orașul. „Sperăm să nu fie ca la podul hobanat”, „Poduri curbate, piste de biciclete vopsite, biciclete electrice nefolosite”, „Dacă faceți ca la Podul Hobanat, mai bine lăsați așa”, comentează arădenii la postarea primarului Bibarț.

Pistele de biciclete sunt descrise drept „niște desene pe asfalt”, iar sistemul de închiriere a bicicletelor este catalogat drept un eșec scump și inutil.

Durerile arădenilor: drumuri, spitale, cartiere uitate

Mulți arădeni pun sub semnul întrebării, în comentarii, prioritățile administrației, indicând faptul că malul Mureșului nu avea nevoie de nicio modernizare, fiind frumos așa cum este, în timp ce reasfaltarea drumurilor din oraș, modernizarea spitalelor și crearea de noi parcuri ar fi trebuit să fie printre prioritățile Primăriei Arad.

„Puneți mâna și faceți drumurile”, „Asfaltați străzile, sunt un dezastru”, „Mai bine vedeți spitalele”, „În Vlaicu când un parc?” sunt doar câteva dintre intervențiile internauților.

Alți arădeni reclamă concentrarea investițiilor în zona centrală: „Bineînțeles că numai în centru faceți”, „La Mureșel nu ați făcut nimic”.

(Imagine cu proiectul Primăriei Oradea de amenajare a malului Crișului)

Mereu în față, mereu dată ca exemplu: „Uitați-vă la Oradea!”

Comparația cu Oradea este una dintre temele recurente în criticile aduse administrației Bibarț și, ca atare, nu avea cum să lipsească nici din comentariile de față, de data aceasta cu referire directă la malul Crișului.

„Faceți o vizită la Oradea și vedeți malul Crișului”, „Luați exemplu de acolo”, „Poate așa rămâne ceva bun în urma voastră” sunt doar câteva spicuiri din comentariile în care arădenii fac trimitere la Oradea și la modul în care primăria de acolo a înțeles să amenajeze malul Crișului.

Reamintim cititorilor că, în urmă cu aproximativ un an, Primăria Oradea a finalizat amenajarea malului Crișului, în zona centrală, în apropierea Sinagogii Neologe, realizând tot în mal și o parcare subterană cu sute de locuri. Totuși, proiectul a avut parte de critici serioase datorită materialelor folosite și a absenței spațiului verde, fapt vizibil și din acest film de prezentare.

(Bannerul prins între copacii din parcul care face obiectul amenajării de acum)

O întrebare care rămâne ca un tatuaj pe sufletul arădenilor

În lipsa unei încrederi reale în modul în care Primăria Arad înțelege să-și facă treaba și în lipsa constantă a unei comunicări transparente, proiectul de 15 milioane de euro pornește deja cu un handicap major: opoziția publică. O opoziție de care administrația locală nu pare să se împiedice nici acum, așa cum nu a ținut cont nici de criticile din trecut, formulate încă de la lansarea proiectului tehnic al investiției.

Un banner care transmitea mesajul că arădenii iubesc malul Mureșului așa cum este acum, legat de crengile unui copac din parcul ce urmează să fie „modernizat” (vezi AICI), precum și câteva proteste pașnice cu hamace în același parc au trecut, la rândul lor, neobservate de Primăria Arad. Nici măcar petiția prin care o mână de arădeni au încercat să salveze de la tăiere copacii vârstnici de pe malul Mureșului și să modifice proiectul de modernizare – o petiție de pe platforma Declic, care a adunat peste 2.000 de semnături – nu a clintit decizia executivului local de a urma proiectul conform planurilor inițiale.

Vezi AICI petiţia de pe platforma Declic şi AICI şi AICI povestea semnăturilor pentru salvarea copacilor.

„Pentru a intra cu buldozerul pe faleză, oamenii ar trebui să știe concret ce vreți să faceți”, scrie un arădean, cerând explicit o consultare reală, ba chiar un referendum. Degeaba.

„O să iasă ce?”, se întreabă un alt arădean. Iar aceasta pare a fi întrebarea majoră care plutește deasupra întregii dezbateri de pe reţelele sociale – o întrebare perfect pliată pe realitatea clasică de la nivelul orașului: o lucrare lipsită de prezentări ample, capabile să satisfacă legitima curiozitate a locuitorilor, de schițe clare privind viitorul malului, de un număr exact al arborilor care vor fi tăiați (dincolo de cei deja eliminați, deși făceau parte din aria proiectului) și de un bilanț clar al celor care vor fi plantați, dincolo de promisiunile făcute pentru toamna anului 2025 și primăvara lui 2026.

Citeşte şi: 

Ce face județul Arad pentru un aer mai curat: raport pe 2025 și planuri pentru 2026–2030