Legile Justiției – în atenția presei americane. Ce spun jurnaliștii de la „The New York Times”





Protestatarii şi politicienii din România – „ţară care s-a luptat mult timp cu corupţia” – se pregătesc pentru o perioadă tensionată în luna ianuarie, la aproape un an după ce sute de mii de oameni au ieşit în stradă pentru a se opune măsurilor guvernamentale de relaxare a luptei împotriva corupţie, notează New York Times, potrivit news.ro. Publicaţia scrie pe larg despre legile justiţiei adoptate recent de Parlamentul român şi notează că preşedintele Klaus Iohannis este aşteptat să retrimită legislativului aceste legi. De asemenea, New York Times aminteşte şi despre modificările la Codurile penale, dar şi despre problemele penale ale liderului PSD, Liviu Dragnea.
În Europa de Est, valorile liberale au fost ameninţate în 2017, guvernele din ţări precum Ungaria, Polonia şi România adoptând măsuri menite să împiedice principiile democratice, inclusiv eforturile anticorupţie, libertatea presei şi statul de drept, scrie New York Times.
În România, protestatarii şi politicienii se pregătesc pentru o perioadă tensionată în ianuarie, la aproape un an după ce sute de mii de oameni au ieşit în stradă pentru a se opune măsurilor guvernamentale de relaxare a sancţiunilor pentru corupţie.
La 20 decembrie, Senatul României a adoptat o legislaţie despre care criticii spun că va slăbi independenţa sistemului judiciar. Camera inferioară a ţării aprobase anterior modificările. Ei aşteaptă acum promulgarea legilor de către preşedintele Klaus Iohannis, care a criticat îndelung eforturile de a slăbi lupta împotriva corupţiei. Iohannis are 20 de zile să semneze măsurile sau să-şi exercite dreptul de veto şi să le trimită înapoi în Parlament. „Dacă cineva îşi imaginează că nu vor avea consecinţe, înseamnă că au căzut pur şi simplu de pe lună”, a declarat el reporterilor, în 20 decembrie, notează publicaţia.
Măsurile ar limita independenţa magistraţilor şi ar institui o unitate specială care să investigheze potenţialele infracţiuni comise de aceştia. Magistraţii au organizat proteste tăcute în faţa instanţelor din întreaga ţară pentru a se opune măsurilor.
De asemenea, parlamentarii din partidul de guvernământ au lansat în 26 decembrie un proiect de lege care propune modificări ale Codului penal al României şi care, printre altele, nu va mai pedepsi abuzurile în serviciu în care daunele financiare sunt mai mici de 200.000 de euro (aproximativ 240.000 de dolari). Joi, iniţiatorul proiectului de lege a anunţat că retrage propunerea, dar a spus că unele dintre dispoziţiile sale ar putea fi încă adoptate ca amendamente la codul penal.
Publicaţia mai scrie că aliaţii străini ai României, inclusiv Statele Unite, şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la cele mai recente măsuri. Şapte ambasade ale Uniunii Europene la Bucureşti au emis o declaraţie comună pe 21 decembrie, atrăgând atenţia celor implicaţi în schimbările judiciare să „evite orice acţiune care ar putea duce la slăbirea independenţei sistemului judiciar şi a luptei împotriva corupţiei”.
Preşedintele Iohannis poate trimite legile înapoi în Parlamentul numai o singură dată. După ce măsura îi este returnată, completată cu orice schimbare, este obligat să o semneze, scrie NYT.
Comentariile portalului
Au 27 ani de muncă, respectiv 30 de ani de muncă, nu este vârsta lor
Care ,,numeroase generatii".... au 27 și 30 de ani, câte generații puteau pregăti? Dar să nu umbrim munca lor. Felicitări
Uite cum fugem tot timpul Gică Galerie. 🤣A fugit și de la Antena 3, poate pt că de dimineața l-au nervat la nervii capului niste ,,scârbe" de ziariști (...)