Numeroase standuri colorate, pline de bunătăți și oameni voioși ne întâmpină încă de dimineață în fața Consiliului Județean Arad. Este Târgul Turismului Arădean, unde am putut afla ce atracții și tradiții au mai rămas vii în multe comune îndrăgite din județul nostru. Evident, nu au lipsit vestita pită de Pecica, vinurile bune din podgoria Aradului, slănină, salam, mierea naturală, meșteșuguri și porturi populare, dar și o sumedenie de obiecte artizanale produse de artiști locali. Târgul mai e deschis azi până la ora 20:00.

Am făcut plimbări imaginare prin Pietriș, Zăbrani, chiar și pe plaja de la Ghioroc, sau la castelul de la Săvârșin, am primit gratuit cărți, albume și chiar DVD-uri documentare de la standul Complexului Muzeal Arad, ne-am răsfățat simțurile cu miresme de lavandă și am țopăit veseli pe note de muzică populară, alături de dansatorii ansamblelor folclorice din județ.

Amfitrionul evenimentului a fost Andrei Ando de la CJ, care a făcut o amplă prezentare la microfon a tuturor standurilor cu elementele specifice, iar noi am stat de vorbă și cu Alex Matica, de la standul Centrului de Turism Arad, care ne-a oferit o hartă actualizată a întregului județ, care conține și mai multe trasee turistice de o zi, extrem de detaliate, cu număr de kilometri, ruta și istoria fiecărui obiectiv.

L-am întrebat pe Alex ce părere are de potențialul turistic al Aradului și cât de utile sunt astfel de târguri pentru a crește numărul de turiști, iar acesta ne-a spus următoarele:

„Nu pot să nu laud județul nostru, care are un potențial turistic foarte ridicat, începând cu Maria Radna, cu cetățile, cu toate elementele de cultură pe care le avem, cu clădirile din Arad, frumoasele noastre palate ca să le denumim așa – Palatul Administrativ, Palatul Cultural. Aradul se poate spune clar că are un potențial turistic foarte mare. Are de asemenea și elemente naturale foarte multe care îl recomandă ca județ ce merită vizitat, nu doar de tranzit cum este acum, ci sperăm să devină un județ cu turiști care doresc și să stea mai mult decât o zi. Cred că asta se poate realiza prin crearea mai multor unități de cazare, creând mai multe posibilități de agrement care momentan puțin lipsesc la nivel de județ, dar eu zic că pe parcurs lucrurile încep să se dezvolte.

Târgurile acestea de turism sunt foarte importante pentru că așa lumea vede cu ochiul liber ceea ce nu cunoaște. Vede că avem elemente populare care ei nu le știu. Avem diverse materiale (broșuri, n.red.) pe care dacă le citesc află că există lucruri în județ de care ei probabil nu au știut. Eu zic că târgurile sunt foarte importante, pentru că sunt un prilej în care pot să vadă tot ce avem în județ, tot ce înseamnă turismul și cultura arădeană”, ne-a spus Alex Matica, de la Centrul de Turism Arad.

Cum poate arăta o zi de vis prin județul Arad

Centrul de Turism ne recomandă mai multe rute prin care putem descoperi minunățiile pe care le avem în diferite zone ale județului.

(Biserica din Corbești, foto: wikipedia)

De exemplu, un prim traseu poate fi „Arad – Bârzava – Vărădia – Săvârșin – Petriș”, prin care descoperim frumoasa biserică de lemn din Julița (Arad – Julița 80 km), administrată de Muzeul Național al Țăranului Român (programări la 0740 028 859, Voichța Blejnar), construită în 1787, drumul continuând apoi la Săvârșin (Julița – Săvârșin 12,5 km), unde se vizitează Casa Memorială și colecția de artă Eugenia și Eugen Popa (programări, Adrian Neamț 074 183 181), care a fost casa părintească a pictorului Eugen Popa (1919-1996). Tot în Săvârșin se vizitează și parcul dendrologic și Satul Regal (programări, Adrian Neamț 074 183 181), care este unul dintre cele mai cunoscute obiective turistice datorită Familiei Regale a României. Clădirea datează din finele secolului al XVII-lea, aparținând familiei maghiare Forray, iar în 1943 a fost achiziționată de Regele Mihai. Traseul continuă la Biserica de lemn din Troaș (Săvârșin – Troaș 14,5 km), construită la mijlocul secolului XVIII, acum administrată tot de Muzeul Național al Țăranului Român (programări la 0740 028 859, Voichța Blejnar), urmează Biserica de lemn din Corbești (Troaș – Corbești 35,7 km), construită la începutul secolului al XIX-lea (programări, Emil Petrean 0788 544 112) și Biserica de lemn din Roșia Nouă (Corbești – Roșia Nouă 6,5 km), construită în 1810 (programări, preotul Cătălin Craveț 0762 608 778). Drumul continuă către Moara de apă și casele pictate din Obârșia (Roșia Nouă – Obârșia 4 km). Moara cu apă din Obârșia se numără printre puținele mori funcționale din județul Arad și datează din secolul al XIX-lea, fiind construită din lemn prin tehnica „sosilor”. În ceea ce privește casele pictate din localitatea respectivă, sunt considerate un „muzeu în aer liber”.

(Moara de apă din Obârșia, foro: Asociația Acasă în Banat)

Traseul al doilea propus este către Hălmagiu și Hălmăgel. De la Arad se merge la Biserica de lemn din Țărmure (Arad – Țărmure 142 km), care este un monument reprezentativ al arhitecturii ecleziastice de la sfârșitul sec. XVIII (programări, Radu Țîșcă 0751 390 917), apoi la Biserica de lemn din Ionești (Țârmure – Ionești 3 km). Satul Ionești, menționat în documente la 1441, aparține de comuna Hălmagiu și deține una dintre cele mai vechi biserici de lemn, construită în 1460 (programări, Radu Țîșcă 0751 390 917). Următoarea biserică de lemn de pe traseu e cea din Tisa (Ionești – Tisa 5 km), care este o construcție reprezentativă a Țării Zărandului, fiind construită în 1770 (programări, preot Ioan Florea 0737 523 003), iar pe urmă se vizitează biserica de lemn din Bodești (Tida – Bodești 9 km), ridicată în jurul anului 1760 (care poate fi vizitată prin programare la preotul Mihai Bulea 0745 600 418), respectiv biserica de lemn din Cristești (încă 7 km), construită în 1860 (programări, preotul Mihai Bulea 0745 600 418). Traseul continuă la Vâșdoci (11 km) unde se vizitează biserica de lemn din 1870, iar apoi la ultima biserică din itinerariu, cea din Luncșoara. Despre aceasta se spune că a fost strămutată din cătunul Crăciunești pe amplasamentul actual în 1835. Biserica adăpostește obiecte de valoare precum un chivot din lemn, o icoană pe sticlă provenită de la Nicula din sec. XVIII, iar pictura de pe pereți e atribuită meșterului zugrav Ioan Demetrovici.

(Izvorul de la Feredeu, foto: Ziarul Lumina)

Ultimul traseu pe care îl mai menționăm detaliat, deși ele sunt multe, este cel pe ruta Păuliș – Ghioroc – Covăsânț – Șiria. Prima oprire este la Muzeul Școlii Sabin Manuilă din Sâmbăteni (18 km) care a fost inaugurat în 2006 și care conține obiecte tradiționale, specifice zonei (Cornelia Foster 0742 240 095). Itinerariul continuă cu lacul și plaja de la Ghioroc (5 km), zonă supranumită „litoralul vestului”, cu nisip fin, palmieri, terase tobogan slip&slide, hidrobiciclete etc., după care se vizitează Muzeul Tramvaiului Electric unde putem vedea vagoanele Săgeții Verzi, primul tren electric din zona aceasta de Europa (programări, Gheorghe Rusu 0728 246 297) și Muzeul Viei și Vinului, înființat în 1988, cu exponate care refac universul viticulturii și vinificației din podgoria Miniș-Măderat, prezentând istoricul acesteia (programări, Podrumar Teodor, 0744 824 429). Traseul continuă la Casa Memorială Ioan T. Florea (6 km) din Covăsânț, care cuprinde aproximativ 800 de piese etnografice: costume populare, obiecte casnice și fotografii (programări, Alexandru Chiș 0727 448 332), apoi la Mănăstirea Feredeu (10 km), pe raza comunei Șiria, care cuprinde două zone distincte, o mănăstire situată în vale și un schit pe versantul vestic al Munților Zărandului. Schitul datează din sec. XVIII și se află în apropierea unui izvor despre care credincioșii spun că e cu puteri tămăduitoare, de unde apare și denumirea de Feredeu, căci în maghiară „furdo” înseamnă „baie”, „loc de îmbăiere”. În apropiere (10 km) se află și Cetatea Șiriei care datează din secolul al XIII-lea. Ultima oprire, după vizitarea cetăți, este tot în Șiria, la Casa Memorială Ioan Slavici și Emil Monția (3,1 km), cunoscută și drept Castelul Bohuș, monument istoric din 1838 (pentru programări Laura Moț 0746 650 7440).