După cum deja știe probabil toată lumea, istoria cultivării viței de vie merge mână în mână cu istoria omului. O paralelă fascinantă care, deși își are originile în Egipt, a cucerit o mare parte a globului. Așa se face că azi, dincolo de țările și regiunile viticole ale Europei, prezența viței de vie apare în locuri la fel de îndepărtate de originile sale precum Australia sau America.

Dintr-un motiv istoric, continentul american a fost colonizat la vremea respectivă de această plantă unică. Unul cu o capacitate incredibilă de adaptare la mediul înconjurător care, de-a lungul secolelor, a reușit să-și găsească locul pe latitudini foarte diferite de cele de la origini. Unele care permit chiar și un număr mare de referințe la vinurile din California, Argentina sau Chile.

Dar cum a ajuns vița de vie în America? Trebuie avut în vedere faptul că pe continentul american exista deja viță de vie sălbatică, deși nu există dovezi istorice că ar fi fost folosită la fabricarea vinului. Datorită conchistadorilor spanioli, cu Cristofor Columb în frunte, a fost introdusă cultivarea sa pe Noul Continent. Totuși, nu Columb a fost responsabil de începutul cultivării viței de vie în America, ci doar de introducerea primului vin pe Noul Continent. Asta pentru că cel mai cunoscut aventurier din istorie a călătorit cu niște sticle de vin Rivadavia, la acea vreme, cel mai scump și faimos din Peninsula Iberică.

Deși acest merit îi este atribuit lui Columb, adevărul este că el nu ar fi responsabil pentru introducerea viței de vie pe continentul american. De fapt, au mai trecut câteva decenii pentru ca această plantă să înceapă să populeze pământurile Americii. O va face la dorința lui Hernan Cortes, guvernatorul Mexicului de atunci. Un om care, în 1525, a ordonat plantarea de viță de vie adusă din Spania pe meleagurile colonizate.

Hernán Cortés și istoria vinului în America

Cultivarea nu numai că a prins rădăcini cu ușurință, dar, într-o perioadă scurtă de timp, s-a răspândit într-o bună parte din regiunile de cultivare ale viceregatului Peru, care se întindeau din Panama până în Chile. Ceva ce nu a fost văzut cu ochi buni de Spania, deoarece acest lucru ar fi putut asigura autosuficiența teritoriilor colonizate. Pentru a evita acest lucru, în 1595, Coroana Spaniolă a interzis posibilitatea de noi plantații în orice parte a domeniilor sale de pe cealaltă parte a Atlanticului. Un decret regal care a durat aproximativ un secol și jumătate.

Cu toate acestea, edictul regal avea o excepție: cultivarea viței de vie de către călugării iezuiți. O dispensa bazată pe nevoia urgentă de a avea vin  pentru celebrarea Euharistiei. Așa avea să conducă acest ordin religios, mână în mână cu misiunea sa evanghelizatoare, cultivarea viței de vie mai întâi în Argentina și, un secol mai târziu, în Baja California.

Ca moștenire a acelui trecut colonial, California continuă să conducă cea mai mare parte a suprafețelor dedicate cultivării podgoriilor din America de Nord. Deși țara are și alte regiuni viticole, precum Washington, Oregon și New York, ele reprezintă un procent mai mic față de acea zonă de sud a Pacificului în care viile sunt protagoniste.

Ponderea vinului în America de Nord este de așa natură încât este al patrulea mare producător de vin la nivel mondial, după Italia, Spania și Franța, în această ordine.

Cultivarea viței de vie este prezentă într-o bună parte a țărilor din America de Sud. Cu toate acestea, doar două sunt cu adevărat semnificative în ceea ce privește producția: Argentina și Chile. Două țări care luptă pentru supremație în acest domeniu, deși până de curând țara din Pampas a fost protagonistă. Ceva care se reflectă chiar și în faptul că vinul este băutura oficială a țării.

Și deși Argentina a condus timp de decenii nu numai din poziția sa de producător, ci și de exportator; Chile a reușit să preia conducerea

În ciuda acestor două, nu sunt singurele țări care au urcat în clasamente. Brazilia se află, de asemenea, în topul celor 20 de țări producătoare de vinuri din lume, pe un modest loc 19; împreună cu Uruguay, cu o geografie excelentă pentru cultivarea viței de vie, și Mexic, cu o producție care depășește 100.000 de tone pe an.

Un continent în care, iată, de la nord la sud, vița de vie este protagonistă.