În ceea ce privește progresul cibernetic al tărilor europene, este formulat printre obiectivele Uniunii Europene acela de a urmări sustenabilitatea concentrată pe o societate digitală avansată care împuternicește cetățenii și întreprinderile.

Societatea digitală și tehnologiile digitale aduc cu ele noi moduri de a învăța, de a interacționa, de a munci, de a cerceta. Se generează, astfel, noi libertăți și drepturi pentru cetățenii europeni care dispun de oportunitatea de a depăși comunitățile fizice, locațiile geografice și pozițiile sociale.

Gradul de conectivitate în România

În baza celor mai recente rapoarte publicate privind accesul întreprinderilor din România la tehnologia cloud, este de dorit ca procentul afacerilor care o utilizează să sporescă semnificativ. Acest obiectiv face parte din lista de obiective stabilite de Comisia Europeană pentru Deceniul Digital.

Doar 13% dintre întreprinderile românești folosesc în prezent serviciile de cloud computing, adică mult sub obiectivul de 75% solicitat până la finalul anului 2030. Aceste servicii sunt necesare pentru multiplele avantaje pe care le conferă companiilor:

•  asigură securitatea sporită a datelor utilizate,

•  sporesc eficiența și viteza prelucrării de date,

•  stimulează reducerea costurilor generale pentru întreprinderi.

În ceea ce privește situația gospodăriilor private românești care au acces la rețele de date de mare capacitate, înregistrăm un procent de 76%, la nivelul anului 2021. Cea mai mare provocare din acest punct de vedere o reprezintă costul ridicat pentru accesarea zonelor izolate ale țării în vederea implementării logisticii necesare acoperirii complete.

Referindu-ne la securitatea conexiunilor private la internet, tot mai des apare nevoia utilizării unui VPN pentru gospodării. Un VPN precum Surfshark VPN funcționează prin direcționarea conexiunii la internet a dispozitivului prin serverul privat al Surfshark și nu prin furnizorul de servicii de internet. Procedând astfel, un VPN vă schimbă adresa IP vizibilă, protejează identitatea utilizatorului și face să pară că navigați din locația serverului VPN.

România se remarcă ca având unul dintre cele mai puțin dezvoltate sisteme de servicii publice online din UE, care contrastează cu infrastructura sa extinsă de telecomunicații care oferă acces foarte rapid și ieftin la rețea. Acest lucru se datorează atât politicii guvernelor, care până în 2019 nu au manifestat prea mult interes față de procesul de digitalizare a țării sau nu au reușit să propună un program cuprinzător de implementare a acestuia, cât și rezistenței publicului, care nu a avut încredere în soluții de e-guvernare oferite. Totuși, pe fondul ultimilor doi ani s-a făcut o descoperire: pe de o parte, autoritățile au introdus modificări legislative și au implementat noi soluții tehnologice care până acum fuseseră amânate, iar pe de altă parte, societatea românească a fost forțat să folosească serviciile publice digitale.

Competențele digitale ale cetățenilor

Competențele digitale ale cetățenilor României și interesul acestora pentru utilizarea serviciilor online par să fie foarte reduse. Potrivit indicelui DESI, în 2019 doar o treime dintre români au declarat că au cel puțin abilitățile de bază pentru a naviga pe internet în comparație cu media UE care este aproape de două ori mai mare.

În anul 2019, doar 11% dintre utilizatorii de internet români au folosit servicii de online banking (media UE este de 66%), iar doar 29% dintre reprezentanții acestui grup au făcut achiziții de orice fel online (față de 71% la nivelul UE). Doar puțin mai mult de jumătate dintre utilizatorii de internet au obținut și informații de pe site-uri web online. Singurele servicii pe care românii le folosesc mai des decât cetățeanul mediu al UE sunt rețelele sociale, 82% față de UE 65%, și apelurile video, 67% (60% în UE). În ambele cazuri, acest lucru este în mare măsură legat de nivelul foarte ridicat de migrație economică, deoarece aceste servicii permit oamenilor să mențină contactul cu membrii familiei și prietenii care au părăsit țara.

Deși științele devin din ce în ce mai populare în România în fiecare an, doar 5,6% dintre toți absolvenții au absolvit studiile legate de tehnologia informației, ocupând locul 5 în UE, din mai multe motive:

•  Țara are în continuare o problemă serioasă de acces la personal instruit.

•  În timp ce profesioniștii IT reprezintă în medie 3,9% din forța de muncă din UE, în România acest număr este de doar 2,2% (date 2018 conform DESI).

•  Cererea de lucrători cu înaltă calificare din sectorul IT este uriașă în România datorită dezvoltării rapide.

Între 2007 și 2019, numărul companiilor românești care operează în sector a crescut de la mai puțin de 10.000 la aproape 17.500, în timp ce cifra de afaceri a acestora a crescut cu 150%, de la aproximativ 2 miliarde de euro la aproape 5 miliarde de euro.

Ca o tendința extrem de recentă, s-a observat că, digitalizarea progresivă a administrației publice și a economiei a forțat guvernul României să acorde o atenție semnificativă problemei securității cibernetice. În luna decembrie a anului 2020, Bucureștiul a fost ales să găzduiască Centrul European de Competență în Domeniul Securității Cibernetice, care are sarcina de a gestiona fonduri în acest scop din bugetele UE de cercetare, inclusiv aproximativ 2 miliarde de euro din programul Europa Digitală. Începând cu 2 mai 2019, România are un număr de telefon gratuit (1911), disponibil 24 de ore din 24, 7 zile pe săptămână, pentru a raporta fapte și tentative de încălcări ale securității cibernetice. Până acum, din fericire, țara nu a suferit niciun atac major care vizează infrastructura sa strategică.

Revenind la obiectivele Deceniului Digital, cadrul de guvernanță este construit cu un mecanism anual de cooperare între CE și statele membre. Acesta include un sistem de monitorizare pentru măsurarea progresului în ceea ce privește obiectivele, un raport anual „Starea Deceniului Digital” al Comisiei, o foaie de parcurs pentru fiecare stat membru, angajamente comune pentru asigurarea unui progres suficient și sprijin pentru implementarea proiectelor multinaționale.

În concluzie, cu toate progresele înregistrate global, există încă multe provocări asociate cu transformarea digitală și acestea trebuie abordate și soluționate în timpul Deceniului Digital. Uniunea Europeană are nevoie să devină strategic mai autonomă în domeniul tehnologiei și să pună la punct un cadru complex de reguli, legi și tehnologii suport care să îi protejeze în mod consistent și uniform pe indivizi de amenințările mediului infracțional cibernetic. Pentru aceasta, diferențele de avans cibernetic și educație digitală trebuie cât mai mult uniformizate în toate statele membre.