Premierul Ilie Bolojan a prezentat în cadrul unei conferințe de presă la Palatul Victoria al doilea pachet de măsuri fiscale, care vizează reducerea cheltuielilor publice și eficientizarea instituțiilor statului. Scopul principal este scăderea deficitului bugetar și controlul ferm al cheltuielilor.

Cheltuielile din sănătate, în atenția Guvernului Bolojan

Bolojan a atras atenția asupra cheltuielilor din sistemul de sănătate, precizând că bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate pentru 2025 se ridică la 77 de miliarde de lei, dar este nevoie de încă 14 miliarde pentru a acoperi necesarul, adică aproape 18 miliarde de euro pe an. „Cheltuim enorm, dar nu vedem rezultate; suntem campioni la medicamente scumpe” – a mai spus premierul.

Premierul a criticat risipa din sistem, de la decontări umflate la concedii medicale suspect de numeroase în perioadele festive. El a subliniat necesitatea legării salarizării de performanțele spitalelor, în condițiile în care, în unele cazuri, cheltuielile de personal depășesc 90% din buget.

Nu se mai poate „să socializam cheltuielile și să privatizăm câștigurile” a spus Bolojan, referindu-se la CT-uri și RMN-uri.

„Casele de asigurări trebuie să-și facă mai bine datoria și să verifice mai riguros, pentru că părem că avem spitale foarte performante, însă percepția asupra sistemului nu se îmbunătățește”, a adăugat premierul.

Reforma companiilor de stat: indicatori de performanță reali și eliminarea pierderilor cronice

Un punct major al pachetului vizează reformarea companiilor de stat. Se dorește transparentizarea totală a conducerilor și a performanței acestora, cu noi indicatori reali și specifici fiecărui domeniu. Premierul a anunțat reducerea numărului de membri în consiliile de administrație și plafonarea indemnizațiilor.

„Nu mai putem tolera societăți de stat care înregistrează pierderi ani la rând și beneficiază de subvenții fără legătură cu performanța”, a spus Bolojan.

„Mă gândesc, de exemplu, la CFR, la societățile care beneficiază de subvenții, sau Metrorex. În fiecare an, statul român subvenționează cu miliarde de lei aceste companii. CFR Călători, din total cifră de afaceri, are 80% asigurată din subvenții și doar 20% din veniturile proprie. (…) În Europa, de exemplu, pragul de subvenționare este în medie între 30% și 60%.

În Marea Britanie toate trenurile funcționează fără subvenții, iar în România, companiile private, care sunt subvenționate după niște criterii asemănătoare cu cele ale CFR, realizează profit, iar noi suntem în situația în care cu 80% subvenție, de abia suntem pe zero. E simplu așa, să stai cu niște salarii foarte mari și să aștepți ca Guvernul României, în a doua jumătate a anului să-ți mai dea un miliard. 1,4 miliarde subvenție suplimentară pentru că ai rămas fără buget. Așa poți să fii performat. Și deci astfel de lucruri, dacă le vom mai tolera, risipa bugetară va continua”, a declarat premierul.

Totodată, se va propune limitarea drastică a numărului de companii aflate în portofoliul AMEPIP (Autoritatea pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanței Întreprinderilor Publice): de la aproximativ 1.400 la maximum 200. „Sunt societăți unde numărul de membri în consiliile de administrație îl depășește pe cel al angajaților”, a atras atenția Bolojan.

Grupul de lucru care elaborează pachetul este condus de omul de afaceri Dragoș Anastasiu și include ministerele care supraveghează cele mai importante companii de stat.

Randamentul slab al băncilor de stat

Șeful Guvernului a atras atenția și asupra eficienței reduse a băncilor deținute de stat. Deși managementul acestor instituții beneficiază de salarii mari și bonusuri, randamentele sunt sub jumătatea celor din sectorul privat.

Combaterea evaziunii și reforma ANAF

Un alt pilon al reformei vizează modificarea legislației fiscale și digitalizarea ANAF. Premierul a acuzat lipsa de interes pentru digitalizare și a subliniat necesitatea unor controale mai riguroase în sectoarele cu risc ridicat, cum ar fi construcțiile.

De asemenea, Bolojan a criticat acumularea de arierate și a menționat existența unor companii protejate, care sunt avertizate înaintea controalelor și primesc sancțiuni formale.

Alte măsuri anunțate

Reforma administrației publice: Un nou pachet se află în pregătire, cu discuții active alături de autoritățile locale.

Descentralizarea jocurilor de noroc: „Primăriile vor putea decide dacă și unde pot funcționa sălile de jocuri pe raza localităților. E nevoie să ne creștem capacitatea administratică, să se poate încasa datoriile. O altă componentă este descentralizarea. Vom veni cu o prevedere care va descentraliza jocurile de noroc. Nu se poate să iei autorizație doar de la nivel central, poate să fie aprobat de primărie. Administrația locală va putea spune dacă are nevoie tot orașul sau doar o zonă. Sunt invadate toate orașele noastre de aceste puncte”.

Reforma pensiilor speciale: Un obiectiv clar este corectarea regimului de pensionare al magistraților. Bolojan a precizat că vârsta medie de pensionare este în prezent de 48 de ani, iar pensiile ating în unele cazuri valoarea ultimului salariu.

Noua lege a salarizării: Va elimina ambiguitățile care duc la procese costisitoare pentru stat, fără a reduce veniturile angajaților.

Premierul a încheiat prin a reafirma angajamentul Guvernului pentru reforme „necesare și urgente” care să asigure stabilitatea financiară a țării.

Ulterior, Bolojan a răspuns întrebărilor mass-media.

Citește și: Viața, așa cum e – Presa, sub asediul unor agitatori violenți, provocatori, boți de partid sau externi