Laura Codruța Kovesi își încheie astăzi mandatul de procuror-șef european, după șapte ani. Parchetul European investighează în prezent fraude estimate la 67,27 de miliarde de euro, însă fosta șefă a DNA avertizează că independența și eficiența instituției sunt amenințate de lipsa resurselor și de presiunile politice, scrie news.ro.

Prima șefă a Parchetului European (EPPO) predă conducerea instituției procurorului german Andrés Ritter, care își va începe mandatul de șapte ani la 1 noiembrie. Înainte de plecare, Kovesi a acordat un interviu publicației POLITICO, în care a vorbit despre rezultatele obținute, dar și despre dificultățile care ar putea afecta activitatea procurorilor europeni în viitor.

Laura Codruța Kovesi a fost numită în octombrie 2019 primul procuror-șef european, după ce condusese Direcția Națională Anticorupție din România. Instituția cu sediul la Luxemburg și-a început activitatea operațională la 1 iunie 2021, având atribuții în investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene.

Printre principalele sale responsabilități se numără anchetarea fraudelor cu fonduri europene, a corupției și a fraudelor transfrontaliere grave în domeniul TVA.

Activitatea EPPO a fost evaluată pozitiv de Comisia Europeană. Într-un raport publicat la 18 septembrie, instituția europeană a evidențiat eficiența Parchetului European și creșterea semnificativă a volumului de investigații de la începerea activității.

Numărul anchetelor aflate în desfășurare a crescut de la 515 în 2021 la 3.602 la finalul anului 2025. Potrivit raportului anual al EPPO pentru 2025, prejudiciile suspectate în dosarele investigate au ajuns la 67,27 de miliarde de euro.

Este important de precizat că această sumă reprezintă valoarea prejudiciilor estimate în anchete, nu bani recuperați sau fraude dovedite definitiv în instanță.

Doar în 2025, procurorii europeni au deschis 2.030 de investigații noi, cu aproximativ 35% mai multe decât în anul precedent. În cauzele soluționate prin verdict, rata condamnărilor a fost de aproape 95%.

Comisia Europeană a apreciat contribuția instituției la combaterea fraudelor împotriva bugetului comunitar, dar a semnalat și probleme legate de resursele umane și financiare, precum și de colaborarea cu autoritățile naționale.

Kovesi avertizează: independența EPPO trebuie apărată

În interviul acordat POLITICO, Laura Codruța Kovesi a subliniat că rezultatele obținute până acum nu reprezintă o garanție pentru viitorul instituției. În opinia sa, Parchetul European riscă să fie slăbit dacă nu va beneficia de finanțarea și instrumentele juridice necesare.

„Provocarea cheie pentru EPPO şi, în special, pentru succesorul meu va fi menţinerea independenţei şi credibilităţii EPPO”, a spus ea.

Fosta șefă a DNA a criticat finanțarea insuficientă, întârzierile în adoptarea unor reforme legislative și obstacolele administrative care îngreunează activitatea procurorilor europeni.

Potrivit acesteia, EPPO ar avea nevoie de 230 de procurori europeni delegați, însă fondurile disponibile permit acoperirea a numai 180 de posturi.

Kovesi a vorbit și despre atitudinea unor politicieni și oficiali europeni față de anchetele penale, susținând că există persoane la Bruxelles care par să se considere deasupra legii.

Ea consideră că independența justiției este susținută de politicieni atât timp cât investigațiile nu îi vizează direct sau nu afectează interesele apropiaților lor. Atitudinea se schimbă însă atunci când anchetele ajung să îi privească.

În acest context, Kovesi a amintit situația din Grecia, unde Parchetul European s-ar fi confruntat cu una dintre cele mai evidente tentative de intimidare, în cadrul investigațiilor privind presupuse fraude cu subvenții agricole europene.

Conflictele cu autoritățile naționale, o altă problemă

Un alt obstacol semnalat de procurorul european îl reprezintă conflictele de competență dintre EPPO și autoritățile judiciare naționale. Acestea pot întârzia sau chiar bloca anumite investigații.

Întrebată dacă se referă inclusiv la ancheta privind achizițiile de vaccinuri împotriva COVID-19, cunoscută sub numele de „Pfizergate”, Kovesi a refuzat să comenteze dosare concrete.

Cu toate acestea, ea consideră că Parchetul European a demonstrat că poate combate fraudele transfrontaliere și poate contribui în mod semnificativ la protejarea banilor contribuabililor europeni.

La finalul celor șapte ani, Kovesi descrie conducerea EPPO drept cea mai dificilă funcție din cariera sa, dar spune că nu ar schimba nimic dacă ar avea posibilitatea să o ia de la început.

În ceea ce privește viitorul său personal, prima șefă a Parchetului European a preferat să păstreze discreția.

„Hai să nu vorbim despre planurile mele personale. Hai să ne concentrăm pe EPPO. O să vedem după ce îmi voi încheia mandatul”, a răspuns ea.