Horia Medeleanu: Un mare intelectual francez despre noi (II)





În articolul anterior am dorit să redau privirea de ansambu a profesorului André Tibal de la Centrul European din Paris, asupra României și a românilor. Dar distinsul intelectual francez ne-a oferit ceva mai mult. Unul din capitolele studiului său este consacrat „tipurilor regionale de români” considerate un produs al împrejurărilor istorice diferite.
Românul din Muntenia are un caracter mediteranean. El a fost mai mult influențat de spiritul bizantin și grecesc. De aceea, el are spiritul subtil, aplecarea pentru raționamentul ingenios și chiar viclean, este vorbăreț, are o doză de nepăsare și de fatalism. Este preocupat de exterior și înclinat spre o viață ușoară, fără multă muncă și e pasionat de politică.
Moldoveanul este mai puțin înzestrat pentru politică. Are, în schimb, spiritul mai fin și mai pătrunzător, potrivit pentru crearea unor valori pur intelectuale. Dar, vecinătatea cu „stepele rusești” și cu spiritul slav i-au dat o anumită moliciune care justifică lipsa spiritului practic și înclinația pentru visare, care nu trebuie însă confundată cu misticismul rusesc!
Și ceva care în mod sigur nu ne place: spiritul rusesc i-a influențat pe moldovenii din Basarabia, care mult timp n-au avut nicio legătură, de niciun fel, cu spiritul european. Viața de opresiune și de mizerie pe care a îndurat-o, l-a făcut pe basarabean mai greoi și închis din fire.
După părerea profesorului Tibal, românul cel mai aparte este ardeleanul. Dar o ciudățenie! Deși ideea de latinitate ca o forță spirituală conștientă și deșteptarea națională s-au născut în Ardeal, la sfârșitul secolului al 18-lea, ardelenii par mai puțin „latini” și sunt în orice caz mult mai puțin meridionali decât muntenii și moldovenii. Sunt mai puțin individualiști și au într-un grad mare simțul solidarității colective. Având spiritul mai puțin strălucitor, mai puțin ascuțit, ei au în schimb o statornicie, stăruință, minuțiozitate și rigoare în idei, în atitudine și în fapte.
În final, o predicție a profesorului francez: timpul va aduce, probabil, o „oarecare osmoză” a tipurilor regionale de români care există ca produs a împrejurărilor istorice. Funestă predicție!
Da, împrejurările istorice ne-au modelat cum au fost, dar împrejurările istorice impuse de la Kremlin ne-au „remodelat”, încât nu ne mai recunoaștem. În mod cert poporul român de azi nu mai seamănă cu cel de ieri. „Osmoza comunistă” a creat un popor dezorientat și fără repere, acum suntem toți la fel „de la Nistru, pân` la Tisa” și așteptăm un miracol, dar acesta s-ar putea să nu mai apară niciodată. Astăzi, în orice caz, miracolul nu mai vine din cer, îl înfăptuiesc oamenii pe pământ, dar aceștia încă nu s-au născut.
Citește și Un mare intelectual francez despre noi (I)
Comentariile portalului
Dragoș Vâlcu? „Am căutat și un finanțator care urma să susțină financiar proiectul și ne-am asociat cu Dragoș Vâlcu, persoană cu afaceri în zona de (...)
Aici e vorba despre biserici, nu despre presă. Iar definiția extremismului, conform Dicționarului Explicativ al Limbii Române înseamnă: „Atitudine, a unor curente, mișcări, persoane politice (...)
Mizerii. Cine decide cine e extremist? Presa??? Hai mah lasi.