Orice instituţie care organizează examene (universităţi sau instituţii publice, de exemplu) trebuie să respecte regulile privind protecţia datelor personale. Astfel, cel mai important element, în acest context, este că Regulamentul general privind protecţia datelor (GDPR) impune organizatorilor examenului anumite condiţii legate de afişarea publică a rezultatelor.

Pentru început, trebuie menţionat că rezultatele examenelor (mai ales dacă apar împreună cu numele examinatului, dar chiar şi în cazul în care există pseudonimizare) sunt date personale (informaţii care ar putea fi folosite pentru identificarea unei anumite persoane). Astfel, orice prelucrare a astfel de date/ informații (ceea ce înseamnă inclusiv o publicare a rezultatelor) trebuie să se desfăşoare conform GDPR.

Mai exact, dacă cineva prelucrează date personale (în acest caz, dacă le publică), trebuie să aibă un motiv care să justifice acea prelucrare (un temei prevăzut de GDPR).

Cel mai des invocat motiv va fi consimţământul persoanei examinate de a îi fi publicate rezultatele. Totuşi, atenţie: consimţământul trebuie să fie liber şi informat. Cu alte cuvinte, cel examinat trebuie să poată, cu adevărat, să hotărască asupra publicării rezultatelor sale.

De exemplu, consimţământul nu va fi liber dacă accesul la examen este condiţionat de acceptarea publicării rezultatelor. Mai mult, pentru a putea da un consimţământ informat, cel examinat trebuie să ştie exact ce se va întâmpla cu rezultatele examenelor (unde ar fi publicate).

În contextul consimţământului ca temei pentru afişarea rezultatelor unui examen, trebuie menţionat că practica anonimizării persoanei examinate nu ar trebui să fie considerată validă, în baza GDPR. Astfel, punctul 32 din preambulul GDPR prevede că, dacă este necesară existenţa consimţământului, „absenţa unui răspuns” sau „absenţa unei acţiuni” nu generează un consimţământ valid. Cu alte cuvinte, lipsa unei cereri de anonomizare, în acest context nu trebuie considerată ca fiind baza unui consimţământ.

De asemenea, pot fi imaginate situaţii când există un interes legitim pentru comunicarea rezultatelor. De exemplu, statistici care să reflecte situaţia de promovabilitate la unele examene naţionale. Totuşi, în acest caz, nu ar fi necesară, neapărat, o comunicare a rezultatelor individuale, ci ar putea fi comunicate direct medii ale notelor şi rate de participare/ promovabilitate.

În final, publicarea rezultatelor ar mai putea fi justificată dacă s-ar putea demonstra că există o obligaţie legală pentru afişarea rezultatelor. De exemplu, Legea nr. 1/2011 a educaţiei naţionale, la articolul 78 (11), prevede că „rezultatele examenului naţional de bacalaureat se fac publice prin afişare”.

Totuşi, chiar şi în ipotezele în care există un temei pentru publicarea rezultatelor, principiul minimizării prelucrării datelor personale (prelucrare făcută doar cât este necesar pentru atingerea unui scop) impune celui care prelucrează datele să o facă doar dacă nu există altă modalitate pentru atingerea scopului vizat.

sursa: avocat.net