În urmă cu doi ani a fost dat ordinul de începere a lucrărilor la Cetatea din Ineu. Cetatea care încetul cu încetul se distrugea sub privirile ineuanilor, ajungând îngenuncheată și aproape de a-și da ultima suflare, părea să ajungă o tristă amintire a unui obiectiv cu un potențial turisitic enorm.

Însă miracolul s-a produs, iar administrația locală a reușit ceea ce, dacă privim în propria ogradă, ultimii doi primari din Arad încă nu au reușit: renașterea din proprie cenușă a Cetății Ineului (până nu văd cel puțin 3 muncitori pe șantier în Cetatea Aradului, refuz să cred ieșirile „electorale” recente cum că „Cetatea a fost redată arădenilor”, dar nu voi zăbovi asupra acestui aspect acum, nu merită osteneala de a-mi exprima neîncrederea într-o promisiune veche de 4 mandate de primar deja) .

De la începerea lucrărilor de-acum doi ani, noi am mai trecut pe acolo, ce-i drept puțin mai rar, ca să vedem stadiul în care se aflau lucrările. Am fost în 2022, în 2023 și anul acesta, reușind să bifăm câte un articol care urmărea evoluția lucrărilor.

În partea dreaptă a planșei se poate observa canalul cu apă care va „străjui” colțul unei cetăți, întimp ce accesul se va face traversând un pod către porțile monumentului istoric.

Dacă la început ni se părea o muncă titanică pe care muncitorii o aveau de îndeplinit, sentimentul acesta nu s-a schimbat nici acum. Iar asta deoarece, cu ajutorul primarului reales de la Ineu, Călin Abrudan, am reușit să intrăm în mai toate colțurile cetății (până și în pod) și să vedem volumul de muncă depus până acum. Iar dacă mai punem la socoteală că un întreg zid a fost dat jos și reconstruit cărămidă cu cărămidă…

Arcadele din cărămidă în holurile interioare au fost păstrate, iar într-unul din turnurile Cetății se pot vedea pe pereți „mărturii din trecut” (foto mai jos), care îți arată cum arătau pereții în vremurile de demult.

În mare parte lucrările se apropie de final în cele aproape 100 de încăperi ale edificiului și cele două curți interioare. După cum a mai declarat primarul anul acesta într-un clip video postat pe o rețea de socializare a ADR Vest (proiectul fiind derulat prin această agenție, valoarea acestuia fiind de aproape 5 milioane de euro) :

„Proiectul va include multe spații destinate publicului larg, unele putând fi închiriate. O parte semnificativă va fi muzeală, prezentând istoria Văii Crișului și a județului Arad. Alte spații vor fi destinate primăriei, oficierii de căsătorii, bibliotecii orășenești și activităților educative pentru elevi”.

Încăperea care va găzdui biblioteca orășenească

Planurile pentru Cetate nu se opresc aici, edilul local menționând că gardul care acum împrejmuiește edificiul va dispărea, iar astfel, Cetatea nu va mai fi „ruptă” de oraș , zona respectivă fiind transformată în zonă verde deschisă.

În timp ce curtea cetății va fi „îmbrăcată” cu piatră cubică, podeaua din interiorul Cetății va fi mai diversă, fiind realizată din dușumea din lemn lipită, plăci ceramice, travertin, cărămidă așezată în spic, mozaic sau marmură. În galeria foto din articol puteți observa dispunerea acestora.

Ceea ce a mai rămas de făcut efectiv la clădirea cetății sunt lucrările exterioare, organizându-se o licitație în acest sens. Lucrările ar trebui, conform caietului de sarcini, undeva la opt luni de zile, însă având în vedere că se apropie iarna, o perioadă de timp nu se va putea lucra, întinzând durata la aproape un an.

Pentru ceremonia de deschidere a Cetății administrația locală are în vedere mai multe posibilități, Festivalul Mediveal fiind pe listă, și un moment de  „schimbare de gardă”, organizarea acestora depinzând de recepția finală.

Citește și: Lucrările la gaz din Zăbrani, sistate pentru ca specialiștii de la muzeu să evalueze un tunel proaspăt descoperit